Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Am dus copilul „la aer curat”... Girofarul de la ANAF care m-a băgat în șanț și X5-urile cu numere de Bulgaria care gonesc pe contrasens

E vineri, e vară și e păcat să ținem copilul tot între betoane. Îl ducem la țară ca să respire aer curat, să țipe cât vrea și să meargă desculț. Soția a venit mai devreme de la serviciu ca să ajungem și noi pe lumină.

Sunt doar 160 de km de mers, dar mințile noastre refuză să înțeleagă - chiar și după atâția ani -, că vom face două ore și jumătate, în cel mai bun caz.

La bloc, locul de parcare e ocupat de o mașină străină, probabil un vizitator. Soția parchează alături. Mai sunt locuri libere, așa e vara, lumea e plecată.

Ne punem pe strâns bagaje. Cele mai multe sunt ale băiețelului. Scutece, multe hăinuțe de schimb, jucării, mâncare, apă. 

Obligatoriu apă, pentru că la câte îngrășăminte a strâns câmpul în atâtea zeci de ani, apa e otrăvitoare la propriu. Cam asta e situația prin câmpiile din Teleorman și Olt. O știu pentru că am dus apa la analize și a ieșit rău de tot. Oamenii nu știu asta, dar nici nu cred că i-ar interesa, oricum, beau apă în cantități reduse.

Între timp, vecinul cu X5 dă claxoane. Am pus mașina pe locul lui. Nu știu de ce e locul lui, pentru că locurile nu sunt marcate, iar când am fost la ADP, eu eram singurul care plăteam locul dintr-o parcare de opt locuri.

Dacă n-ar fi avut locuri în jur, aș fi coborât să mut mașina, dar are două locuri mai la stânga, unde poaste s-o pună, ș-apoi, noi oricum plecăm în 15 minute.

Îl văd de la geam că ridică ștergătorul.... Automat mă gândesc că la cât îl duce mintea, nu putea să facă banii de o astfel de mașină decât prin manevre dubioase.

Pe drum trăim emoții reale la ieșirea din oraș. S-o luăm pe centură? Dacă e blocată? Vedem repede dacă se merge, iar dacă nu, mergem înainte.

Se pare că se merge, dar la ce coadă e pe sensul de intare, ți se face pielea de găină. Oamenii ăia or să mai stea așa încă o oră.

Pe contrasens, vine tare un mare girofar. Arată ciudat. Mă bagă în șanț, era de la ANAF. Escorta un tir. După tir, evident 3-4 oportuniști goneau pe contrasens. Șansa lor. Tot un furt și ăsta, vor ajunge acasă cu o oră mai devreme.

Pe la Mihăilești, stăm. Mereu se stă aici. E un fel de Comarnic. Mă rog, la Comarnic au reușit după un sfert de veac să facă o pasarelă pentru pietoni. Cred că a fost foarte dificil. Poate ar trebui sesizați cei de la Discovery să facă o emisiune Mega Structuri pe tema pasarelelor din România.

Sunt foarte complicate, uneori se și prăbușesc, cum s-a întâmplat pe DN1, atunci a și decedat un om.

E coloană de mașini, așa e mereu până în Alexandria.

Gonim prin sate cu 100 km/oră. Suntem imuni la poliție, avem telefoane deștepte, ne anunță încă de acasă pe unde se ascund radarele. Poliția o anihilăm, dar o plătim, și așa, ne mai furăm odată căciula.

Statistica însă nu iartă, suntem fruntași în U.E. la decese de pietoni.

Depășirile sunt la limită. Conduc cu un ochi în oglinda din stânga, să fiu pregătit să fac loc vreunui cretin care își riscă viața lui și a noastră, ca să câștige câteva mașini mai în față.

Peste tot în țară se circulă la limita dintre viață și moarte, dar nicăieri nu mi-e dat să văd spectacolul grotesc al mașinilor în depășire, mai multe pe contrasens decât pe banda de mers, așa cum e în Teleorman. O coloană nesfârșită de șoferi care se fură unii pe alții.

Mai sunt 30 de km până la Alexandria.

La radio cineva reia discuția ridicării mașinilor. Mi-am adus aminte cum mi-au ridicat-o și mie, complet aiurea, și cum am plătit unei firme de apartament, un sfert din salariul meu din 2008.

M-a durut, pentru că fusesem furat de două ori. Odată pentru că, deși nu deranjam traficul, parcasem în spic, în loc de roata la bordură. O făcusem pentru că așa era locul gol din tot șirul de mașini. Eram chiar în fața blocului, la periferia orașului, nu aveam unde altundeva să o las.

Dar banii mei, se duceau în buzunarele primarului, prin firma de apartament, în loc să se ducă la bugetul primăriei, care apoi să-i întoarcă prin proiecte de parcări.

După atâta hoție, m-am bucurat că nu se mai ridică mașinile, dar nesimțirea noastră fiind fără margini, am ajuns să parcăm peste tot. Semnele nu mai au niciun fel de importanță în București.

Ne furăm unii pe alții. Orașul e blocat chiar dacă e vară. La toamnă, când vor începe școlile și universitățile, chiar nu văd cum o să se mai circule.

Eu deja refuz să mai merg cu mașina în timpul săptămânii. Stresul mă sleiește de puteri pentru întreaga zi.

Gândurile zboară, dar deși o calc cât pot, indicatorul arată că mai sunt 20 de km până în Alexandria. E infernal drumul. Dacă nu trăgeam dreapta să îl las pe cretinul cu numere de Bulgaria, se făcea praf cu tirul din față. Sau probabil că ne arunca în câmp...

Ăștia cu numere de Bulgaria preferă să plătească ITP, asigurare și impozit la statul vecin. Probabil că unii dintre ei se vaită că n-avem autostrăzi.

Ne fură pe noi, dar indirect se fură și pe ei. N-au bani de mașină cu numere de România, dar au de X5 și Tuareg cu numere de Bulgaria.

Mai sunt 10 km până la Alexandria, și mi s-a luat de tot.

Îmi zboară gândul acasă, unde se schimbă borduri. Din alea de se farâmă și dacă te uiti la ele mai insistent. Că se fac bălți, sau mai simplu, că sunt locurile nemarcate, nu interesează pe edil. El vrea borduri, deși e PSD-ist. De câte ori zic bordură, îl văd pe Videanu. Același nemuritor Videanu, care iată că face bani și dacă e PSD-ul la putere, și dacă nu mai e în politică.

Am ajuns la Alexandria, am făcut cu greu 60 de km, de aici mai am de mers cam tot atât, printr-un drum și mai rău, pe alocuri decopertat pentru lățire. E așa de când îl știu, adică de vreo șapte ani. N-am văzut niciodată un utilaj de la drumuri pe aici. Dragnea stă mai jos, așa că nu-l interesează de cum e șoseaua pe aici....

Se zice că dacă nu țipi, înseamnă că nu te doare. Am auzit asta într-o campanie de protejare a femeilor abuzate. D-aia am scris și eu, ca să țip.

Bine că am apucat să scriu, că dacă o făceam când ajungeam acasă, mă luam cu altele, mă îndulcea socră-miu cu un păhărel, și iar o lăsam baltă. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Stii cat timp iti ia in Bulgaria sa inmatriculezi o masina adusa de afara? 24 de ore, cu RAR, cu Inmatriculare, cu toate actele traduse si taxele platite cu talon cu numere montate! Tu daca ai avea de ales unde ai inmatricula bolidu X5 ? Ce a facut statul roman cu toti banii pe care ii platim noi automobilistii de 31 de ani incoace?
    • Like 0
  • Mika check icon
    Pacate ca,unii dintre noi atat am inteles din articolul respectiv: masini inscrise in BG, detinatori de SUV.., felicitari pentru articolul reflecta o mica parte din realitatea cruda in care traim.
    • Like 0
  • Toți suferă ca si dumneavoastră!Ar trebui sa va fie mângâiere faptul ca nu santeti singur in suferință!
    • Like 1
    • @ Mihaita Baciu
      Deci sa adoptam tehnica strutului ? Nu mai bine punem mana pe forci si topoare ?
      • Like 1
  • Felicitari, articolul este despre "cei 7 ani de acasa" sau educatie sau cum vreti sa-i mai spunem. De aici pleaca toate necazurile noastre.
    • Like 1
    • @ Marian Costin
      In strainatate, "cei 7 ani de acasa" sunt recuperati cu avertismente si amenzi. Nu mari, dar dese. Dupa ce primesti 5-6 amenzi pentru centura * 57 de dolari, cu siguranta iti amintesti cand te urci in "bolid" ca TREBUIE sa-ti pui centura. La fel cu parcatul, la fel cu viteza si toate celelalte contraventii/infractiuni pe care le neglijam. Daca primesti cam o data pe saptamana, o amenda, iti amintesti sa-ti aprinzi farurile cand pleci de pe loc, sa-ti pui centura, sa respecti viteza si sa lasi telefonul mobil la incarcat, vorbind, doar daca este necesar la "maini libere". Dar la noi nu se intampla asa ceva. Te lasa vreo luna, doua, iti sare in fata Garcea si te lasa fara un sfert din salariu. Cam mult, nu credeti ? Intelegeam daca era sa platesti vreo 4-5 ore de munca dar sa platesti 20-50% din salariu pentru un incident in care nu ai pus in pericol participantii la trafic deja e prea mult. Amenzile sunt IMENSE pentru veniturile noastre, dar doar asa reuseste "politia" sa-si faca "norma de amenzi". Sustinuti de ministrul de interne si de prim-ministru, oricare ar fi acela... Aceste amenzi sunt niste venituri, la care statul apeleaza, in momentul in care nu se aduna indeajuns de multi bani pentru anumite cheltuieli "urgente" ale executivului... Vedeti guvernul "Ponta" si faceti o statistica. Cand vine PSD-ul la putere e jale din acest punct de vedere...

      • Like 1
  • Complimente pt articol!
    • Like 1
  • Nu stiu cate proiecte de sensibilizare a publiculus privind accidentele rutiere sunt in Romania dar eu personal am gasit proiectul asta care mi se pare genial: omul Graham, coneput de specialisti pentru a putea supravietui accidentelor rutiere. Te face sa-ti constientizezi fragilitatea. http://www.meetgraham.com.au
    • Like 0
  • Nu inteleg chestia cu Videanu . Asa de senzational, ca da bine la mase? Aveti informatii ca mai beneficiaza de contractele prezente ? Suna ca nuca in perete in tot articolul.
    • Like 2
  • check icon
    Și mai e ceva: X5-uri cu numere de Bulgaria? Hm... Ăștia cred că sînt chiar bulgari pe bune, bogații lor care mai ajung și prin România. Cine își permite un X 5, fie și s.h., nu și-l înregistrează în Bulgaria, acolo se înmatriculează mașini mai modestuțe, în general vechiuțe, pt care în România plătești taxe mari. Oricum, pare de domeniul trecutului, bulgarii și-înăsprit legilslația privind înmatriculările.
    • Like 0
  • Socrate check icon
    Nesimtirea romanilor este dureroasa. Cu totii ne complacem intr-o stare de incertitudine complice cu niste autoritati care vegheaza la bunastarea lor, a familiilor si a prietenilor. Pe romani ii bucura, mostenire istorica, siguranta imediata, bunastarea de o clipa, nimeni in Romania nu stie sa gandeasca pe termen lung, poate nici nu vrea.... In Bucuresti in S 3 (unde locuiesc), genocidul bordurilor, al pseudo spatiilor verzi, al trotuarelor construite peste alte trotuare vine ca un pumn in fata pietonilor. Dupa ce coboram din masina si parcam (foarte putini pe locurile alea platite si foarte multi oriune este putin loc) devenim pietoni si nicaieri nu te simti in siguranta. Trotuarele sunt invadate de masini parcate, de masini care circula intre doua strazi, ca sa nu mai ocoleasca un bulevard sau un scuar. Nu mai poti alerga/merge cu bicla, cu trotineta, lasa copilul cateva clipe in afara razei vizuale, deoarece oricand poate veni un automobil si de oriunde.
    • Like 3
  • check icon
    Evident, asocierea unor șmecheri la volan, cu sau fără X cinci-uri, și numărul de înmatriculare în Bulgaria este o găselniță ieftină a autorului, cu alte cuvinte că de vină ar fi, de fapt, bulgarii! E amuzant, dar clieșeele asta antibulgărești trădează, prin tragi-comicul lor, tragedia națională. Îmi aduc aminte de felul cum s-a pus problema în urmă cu mulți ani, cînd americanul ăla a lovit un taxi și a omorît un cîntăreț (scuze, am uitat cum îl chema, dar știți despre ce vorbesc) ori cînd un rus a lovit o fată pe trecerea de pietoni de vizavi de Ilioara. Cîtă mediatizare, cît venin antiamerican și, desigur, anti-rusesc, în ideea că, dacă n-ar fi așa mulți străini în România, nu ar fi atîtea accidente... să fim serioși. Străinii fac puține accidente în România, pe locul I sînt tiriștii, evident, categorie cu un mare procent de asasini la volan, cu o psihologie nu departe de a acelui flăcău de la Nisa.
    Toate acestea se vor întîmpla, cu sau fără numere de înmatriculare de Bulgaria, atît timp cît departamentul circulație va sta, ca pînă acum, să facă statistici, nu să ia măsuri pentru reducerea acestui măcel de pe străzile României. Presupun că v-ați mai dus cu mașinia prin Europa. Ați văzut vreo țară cu mai multă poliție circulație în stradă decît vedeți în România? Răspuns: nu (dacă spune cineva da, îl suspicionez că minte). Pînă acum vreo 2-3 ani, și bulgarii puneau multă poliție circulație în stradă, acuma gata, nici ei nu mai au. În ciuda acestei invazii de indivizi în uniforma specifică, avem tot circa 4500 morți pe an + accidentații grav, mulți ajungînd în scaunul cu rotile. Raportat la nr. de locuitori și/sau la nr. de mașini, România este pe locul I în U.E. Iată că sîntem și pe locul I, evident la categoria „răul din jurul nostru”. Cum vă explicați că nimeni nu ia nicio măsură, măsură reală, nu vorbe. Credeți că invocînd înmatriculările din Bulgaria rezolvăm problema? Domnule Bădescu, și pe dv. vă întreb. Pe bune, chiar credeți că, dacă mașinile nu ar mai fi înmatriculate în Bulgaria, s-a reduce măcar nr. de accidente grave? Acuma să vă spun un secret: număr relativ mare de mașini înmatriculate în Bulgaria vedem în sudul României, prin vest le vedem înmatriculate în Ungaria. Nu scrieți un articol și despre astea, despre felul cum asemenea mașini spurcă străzile din vestul României?
    • Like 0
    • @
      dacă era din Transilvania ar fi scris și despre alea
      • Like 0
    • @ Misu Caftangiu
      În Banat sînt cam egal împărțite: BG, IT, HU, DE. Aici cînd vezi un șofer agresiv în trafic, în 2/3 cazuri e bucureștean.
      • Like 2
    • @
      documentati-va, in Romania mor anual in accidente de circulatie circa 2000 de oameni.
      • Like 0


Îți recomandăm

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

RetuRO

Sunt pline rețelele sociale cu postări ale oamenilor care descriu că simt furie, frustrare, neputință, când văd deșeuri în Lacul Roșu sau lacul cu nuferi din Ipoteștii lui Eminescu, în stațiuni montane sau pe litoral. Le vedem peste tot - pe stradă, pe marginea drumurilor naționale, în tren, din tren, pe lângă calea ferată, în grădinile blocurilor, în gropile de gunoi de la marginea satelor, pe albiile pârâurilor și râurilor, în păduri.

Citește mai mult