Activitatea în industrie a rămas una slabă în luna iulie, potrivit barometrului industrial realizat de IRSOP și SNSPA pe un eșantion de 300 de firme din industrie.
În luna iulie, indicatorul pentru volumul producției a atins 57 de puncte, față de 56 in iunie și se află la nivelul mediei ultimelor 21 de luni, confirmând faptul că în industrie activitatea rămâne redusă.
Spre comparație, indicatorul pentru volumul producției era la nivelul a 60 de puncte în luna mai, 61 în aprilie şi 69 în martie. Realizatorii studiului puneau în luna iunie tendinţa uşor descrescătoare a volumului producţiei pe seama fluctuaţiilor temporare ale cererii. „Volumul producției crește slab și nesigur din cauza cererii scăzute și volatile. Se vede în rata comenzilor noi primite de firme, în mișcarea stocurilor și în volumul comenzilor neexecutate. În ultimele 20 de luni creșterea a fost susținută în special de exporturi și parțial de consumul intern. Dar consumul intern începe să se tempereze, iar cererea globală și regională nu dau semne de înviorare”, au explicat pentru Republica.ro autorii studiului.
Indicatorul pentru comenzi noi a avut în iulie 55 de puncte, aproape la fel ca în iunie (54), aflându-se sub media ultimelor 21 de luni. Comenzile pentru export au scăzut de la 58 în iunie la 53 in iulie. Cei doi indicatori arată că cererea rămâne slabă și va fi, implicit, mai expusă la șocurile volatilității, cum s-a întâmplat recent cu exporturile de energie locală.
Condițiile actuale nu par să favorizeze inițierea unor proiecte de investiții. Indicatorul pentru cheltuieli de capital a rămas pe loc în luna iulie, la 54 de puncte, la fel ca și în iunie.
Pe de altă parte, studiul arată că starea de spirit a managerilor este „destul de deprimată”.
„De altfel, starea de spirit a managerilor este destul de deprimată. Indicatorul de încredere in situația economică viitoare a firmei a scăzut de la 56 în iunie, la 53 în iulie. Încrederea se topește. Pentru comparație, în luna ianuarie indicatorul de încredere avea 68 de puncte. Valoarea indicatorului reprezintă media așteptărilor privind rata comenzilor noi, a volumului producției și a prețurilor pe care ar putea să le încaseze firmele peste 6 luni. Cererea slabă, volatilitatea, incertitudinile globale, obligațiile financiare curente afectează nu numai activitatea prezentă, ci și încrederea firmelor în viitor”, se arată în barometrul industrial.
„Managerii sunt destul de deprimați pentru că au avut așteptări mai mari la începutul anului. Apoi s-au lovit de fluctuația conjuncturală a comenzilor, au început să-și piardă încrederea și acum au un sentiment progresiv de incertitudine care alimentează calcule de supraviețuire, iar nu planuri de creștere”, a explicat pentru Republica.ro Petre Datculescu, directorul general al IRSOP.
Autorii studiului precizează că eșantionul de 300 de firme este unul reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajați din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie. Datele au fost culese prin interviuri directe cu managerii firmelor în intervalul 16-19 august 2016.
„Este ca în cazul unui tsunami când se retrag apele. Unii oameni se ascund, alții inconștienți admiră steluțele de mare de pe fundul oceanului. Din păcate cei din urmă sunt mereu guvernanții noștri”
Datele macroeconomice arată de la începutul anului un trend îngrijorător pentru industrie, este de părere Radu Georgescu, managing partner la CFO Network. În opinia lui, dacă scoatem explozia consumului, care este pe fond emoțional, vom constata că economia aproape că stagnează.
„Este interesant că atât în trimestrul 1 din 2015 cât și în trimestrul 1 din 2016 avem aceeași creștere a PIB-ului, adică 4,3%. Modul în care s-a format această creștere arată un dezechilibru major. În 2015 consumul populației avea o contribuție la creșterea PIB-ului de 1%, în 2016 are o contribuție de 2,2%. În 2015 industria avea o contribuție la creșterea PIB-ului de 0,9%, în 2016 are o contribuție de 0,1%. Părerea mea este că îndoparea irațională a consumului va avea consecințe la fel de grave ca în 2009. În maximum 3 ani vom avea o recesiune la fel de puternică”, este de părere Radu Georgescu.
Acesta consideră că sunt mai mulți factori care pot declanșa recesiunea: creșterea dobânzilor de referință, scăderea consumului intern determinată de faptul că oamenii nu cumpără în fiecare an frigidere, calculatoare, mașini etc..
Firmele fac investiții, angajări, impulsionate de creșterea consumului. Prăbușirea consumului transmite o undă de șoc în toată economia.
„La noi situația din 2009, iar cel mai recent caz scăderea consumului în China care a dus la prăbușirea burselor. Ca și în 2008, bursele reacționează cu aproximativ un an înainte de intrarea în recesiune. Este ca în cazul unui tsunami când se retrag apele. Unii oameni se ascund, alții inconștienți admiră steluțele de mare de pe fundul oceanului. Din păcate cei din urmă sunt mereu guvernanții noștri”, este de părere Radu Georgescu.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.