„Salvăm Oradea de București. Taxele noastre să îmbogățească Ardealul, nu Capitala”. Este mesajul de pe panourile pre-electorale amplasate de UMDR în Oradea. Altele similare pot fi văzute în Cluj-Napoca.
Pe net comentariile nu au întârziat să apară, după ce „miticii” au fost acuzați că trăiesc din taxele ardelenilor în general și ale maghiarilor, în special.
Ce spun însă cifrele? Contactat de Republica.ro fostul secretar de stat de la Ministerul Finanțelor, Gabriel Biriș, a declarat că Bucureștiul este cel mai mare contributor net la bugetul de stat, mult mai are decât orice alt oraș din România.
În cazul Bucureștiului, doar 15-20% din banii virați la bugetul de stat din taxe și impozite se întorc la comunitate, estimează Gabriel Biriș. În cazul municipiului Cluj-Napoca, ponderea este în jur de 40%, apreciază fostul secretar de stat din Finanțe.
„Este vorba de câți bani dă la bugetul de stat și cât primește înapoi. De departe Bucureștiul are cea mai mică rată de întoarcere locală a impozitelor plătite de locuitori. Per capita știu că Bucureștiul stă cel mai prost. Dar mesajul (UDMR) este unul de divizare, nu e de unire. Și să salvăm ce?”, a comentat Biriș, care a adăugat zâmbind că i „s-a părut ciudat că mesajul este în limba română”.
„Cu siguranță toate localitățile reședință de județ, orașele mari, de la București la Cluj, Oradea, Brașov, Iași, dau bani zonelor mai defavorizate, care primesc de la bugetul de stat mai mulți bani decât dau la buget. Categoric nu poți spune că Ardealul îmbogățește Bucureștiul, pentru că Bucureștiul este contributor net, dar dacă vrei poți spune că Ardealul îmbogățește Teleormanul, Vasluiul, care primesc mai mult decât dau la buget”, spune Dragoș Cabat, analist economic şi unul dintre proprietarii companiei de consultanţă Financial View.
Pe de altă parte, liderul UDMR Cluj, citat de presa locală, a declarat că mesajul de pe panoul publicitar se adresează atât maghiarilor, cât și românilor.
„Mesajul de pe panoul nostru publicitar nu implică vreo conotație segregaționistă. Dimpotrivă, mesajul se adresează atât maghiarilor, cât și românilor. Până la urmă noi promovăm un subiect despre care nu s-a mai vorbit. Autonomia administrativă și fiscală va aduce beneficii întregii comunități, și maghiarilor, și românilor. De altfel acest subiect a fost abordat de atâtea ori, inclusiv de politicieni români”, a spus liderul UDMR Cluj, Csoma Botond, citat de actualdecluj.ro.
Potrivit unor date trimise în 2012 de Ministerul Finanțelor la solicitarea Gândul, statul a încasat de la toate judeţele şi Municipiul Bucureşti taxe şi impozite în valoare de peste 25,5 miliarde de euro. Către judeţe s-au întors de la bugetul de stat, sub forma cotelor defalcate din impozitul pe venit şi din taxa pe valoare adăugată, circa 6,5 miliarde de euro.
Până la publicarea articolului, Ministerul Finanțelor nu a răspuns la solicitarea Republica.ro privind date mai recente legate de sumele cu care județele și municipiul București contribuie la bugetul de stat și sumele care se întorc la comunitate prin bugetele locale.
Cum se întorc la comunități banii cetățenilor
Radu Georgescu, managing partner al companiei de consultanţă fiscală CFO Network, a explicat pentru Republica.ro cum se întorc la comunități banii cetățenilor.
„Din punct de vedere al încasărilor la bugetul statului, se observă că bugetul se bazează într-o proporție foarte mare pe populație - aproximativ 80%. Companiile contribuie cu doar 10%”, spune Radu Georgescu.
Spre comparație, în Germania populația contribuie cu 60%, iar companiile cu 40%.
Acest lucru este determinat de faptul că în România câștigurile de capital sunt impozitate la un nivel scăzut, pe când munca este impozitată foarte mult, a explicat Radu Georgescu.
Populația contribuie la încasările la buget cu taxele pe consum: TVA, accize; impozite pe salarii; contribuții salariale; taxe locale.
sursa: Ministerul Finanțelor - execuția bugetară la 31 august, calcule Radu Georgescu
Cea mai mare parte din cheltuieli merge către pensii și asigurări sociale
Banii încasați de stat sunt distribuiți conform bugetului de stat aprobat, către consilii județene, primării, ministere.
„Aceste instituții plătesc salarii, pensii, cheltuieli curente. Ce mai rămâne se duce la infrastructură. Cea mai mare sumă se duce către pensii și asigurări sociale - 36%, iar la salarii - 25%. Cheltuielile în infrastructură sunt cele care ar putea dezvolta România, dar acestea reprezintă doar 9%”, explică consultantul fiscal.
De exemplu în SUA, investițiile în infrastructură reprezintă 17% din totalul cheltuielilor.
sursa: Ministerul Finanțelor - execuția bugetară la 31 august, calcule Radu Georgescu
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Te-ai prins cu e cu i-urile alea, cate pui si unde?
Fabrica de bere Bergenbier din Blaj. Vad adresa oficiala: Bucuresi, Drumul Taberei, bl. OD 3, sc. F, et. 9.
Mai sa fie! Asta'i bloc de garsoniere.
Dupa ce'am sapat nitel am aflat. Mitica obliga toate marile investitii sa aiba had office'ul in Bucuresti ca sa plateasca taxele acolo.
Mosu lu' al batran pe care l'am prins si eu (facuse prima bataie catana la 'nparatu) avea o vorba despre unire: (scuzati ca nu prea era scolit) "
general pentru achizitia de bunuri. Imprumuturile garantate cu ipoteca nu sunt incluse in acest raport. 5. Consumer Price Index - Utilizeaza un “cos de bunuri” pentru a compara de la an la an o gama de produse, cu accent pe produsele folosite zilnic de consumatori. Preturile la lapte, oua, pasta de dinti vor fi cuprinse in acest indicator. Exista doua tipuri de CPI: CPI pentru salariatii din mediul urban (CPI-W) si CPI pentru consumatorii din mediul urban (CPI-U). 6. Durable Goods Report - ofera date despre comenzile primite de peste 4000 de producatori de
bunuri de folosinta indelungata, care sunt definite ca bunuri cu pret ridicat si durata de viata de peste 3 ani (masini, turbine etc). 7. Employee Cost Index (ECI) - este un index care arata modificarile salariilor, bonusurilor si beneficiilor fata de trimestrul anterior prezentat ca tarif/ora. Sunt acoperite toate sectorele ne-agricole, cu exceptia bugetarilor (care ar trebui sa reprezinte doar 2-3% din forta de munca). 8. Employee Situation Report - Este alcatuit din doua studii : a) “establishment survey” - acoperind o treime din totalul angajatilor pe plan national in domenii ne-agricole si prezinta statistici finale, inclusiv “non-farm payrolls” (noi locuri de munca), numarul de ore lucrate si castigul orar. b) “household survey” - prezinta cifra tutror persoanelor fara loc de munca, implicit rata somajului. 9. Existing Home Sales (Vanzarile de case existente) - contine trei cifre importante; pe langa numarul total de case vandute si pretul mediu al zonei, stocurile de case sunt prezentate cu ajutorul unui indicator care arata timpul in luni de zile necesar pentru epuizarea inventarului de case aflat la vanzare. 10. Factory Orders Report (Comenzile noi din industrie) - reliefeze sanatatea generala a sectorului manufacturier, masurand comenzile noi, stocurile, livrarile si comenzile neonorate din luna. 11. Gross Domestic Product (Produsul Intern Brut) - reprezinta valoarea de piata a bunurilor si serviciilor produse in economie in perioada studiata, inclusiv consumul personal, achizitiile guvernamentale, stocurile, costurile de constructie si balanta comerciala (exporturile se aduna iar importurile se scad din indicator). 12. Housing Starts - Datele provin din studiul activitatii constructorilor pe plan national si se materializeaza in trei indicatori: housing starts (constructii incepute), building permits (autorizatii de constructie) si housing completion (constructii finalizate). Inceperea unei noi constructii este definita ca turnarea fundatiei. 13. Industrial Production (Productia Industriala) - Cifrele productiei industriale se bazeaza pe volumul lunar de bunuri produse de companiile industriale (fabrici, mine, utilitati) pe intreg teritoriul. Productia industriala este comparata cu estimarile capacitatii de productie pentru a calcula gradul de utilizare al capacitatii pentru fiecare domeniu de activitate, in % fata de un an baza. 14. Jobless Claims Report - arata numarul celor care aplica pentru prima data pentru ajutor de somaj pe intreg teritoriul. 15. Money Supply - reprezinta cantitatea totala de bani care circula in economie si este disponibila pentru a fi cheltuita. Exista componente diferite ale oefrtei de bani, in functie de lichiditatea acestora: a) M0 (cea mai lichida) – numerar (bancnote si moneda) b) M1=M0 + conturi curente, cecuri de calatorie,c) M2=M1+ conturi de economii, depozite la termen mai mici de 100.000 usd, fonduri detinute de investitori. 16. Mutual Fund Flows ( fluxurile financiare in/din fondurile mutuale) - fluxurile financiare in/din fondurile mutuale sunt prezentate ca valoare neta a intrarilor si iesirilor pe timpul perioadei de raportare; daca intrarile sunt egale cu iesirile, valoarea indicatorului este 0. De asemenea raportul prezinta nivelul mediu de lichiditati la nivelul fondurilor. 17. Non-Manufactoring Report - ofera volori privind sectorul serviciilor (ponderea cea mai mare in PIB). 18. Personal Income and Outlays - contine doua sectiuni care impreuna ofera o privire asupra comportamentului consumatorilor si a consumului total. a) Primul capitol “Personal Income” (veniturile personale) masoara veniturile din salarii, dividende, dobanzi, chirii etc. prezentate ca evolutie procentuala fata de luna anterioara. Veniturile din salarii detin ponderea cea mai mare in total. b) cel de-al doilea, la cheltuieli “Personal Outlays” este alcatuit in principal de cheltuielile cu bunuri si servicii, include si dobanzile platite la credite (mai putin cele ipotecare) + transferurile financiare catre guvern si asigurari sociale. 19. Producer Price Index - indice ponderat al preturilor en-gross sau la producator. Include toate industriile producatoare de bunuri fizice, nu include importurile. PPI prezinta trei cifre: a) pentru materii prime – prezinta modificarea medie de pret pentru bunuri ca energie,
carbune, petrol, etc. b) alta pentru bunuri intermediare - bunurile incluse au fost prelucrate la un anumit nivel dar sunt vandute altor companii pentru a deveni produse finite (cherestea, otel, bumbac, motorina) si c) ultima – bunurile in stadiul final de prelucrare; 20. Productivity Report (Raportul asupra productivitatii) - Productivity and Costs Report masoara nivelul productiei obtinute pe unitatea de forta de munca. Productia este reprezentata de nivelul produsului intern brut; forta de munca este masurata in ore lucrate. Costul unitar cu forta de munca include si alte elemente in afara salariilor: beneficii, taxe, programe stock-option etc. 21. Purchasing Managers Index - indice compozit format din 5 sub-indici, calculati prin studiul unui esantion de 400 de manageri de achizitii alesi in functie de regiunea geografica si ramura industriala. Cei 5 subindici sunt ponderati astfel: a) production level (nivelul productiei)- 0.25 b) new orders from customers (comenzi noi de la clienti) – 0.3 c) supplier deliveries (masoara daca livrarile se fac mai repede sau mai greu) – 0.15 d) Stocuri – 0.1 e) nivelul angajarilor – 0.2 22. Retail Sales Report (Raportul asupra vanzarilor cu amanuntul) - cuantifica valoarea marfurilor vandute de retaileri studiind un esantion de companii specializate in comertul cu amanuntul. Esantionul cuprinde atat companii cu puncte fixe de vanzare cat si firme specializate in vanzarile prin cataloage, internet, etc. 23. Trade Balance Report (Balanta comerciala) - reprezinta a) diferenta dintre valoarea exporturilor si cea a importurilor. b) balanta serviciilor financiare si de management. c) bunuri fizice, bunurile de consum si energie (petrol). d) elemente agregate, cum ar fi “contul curent”, masura neta a tranzactiilor cu bunuri, servicii, venituri din investitii si transferuri unilaterale. 24. Wholesale Trade Report (Raportul vanzarilor en-gross) - se bazeaza pe studiul unui esantion de comercianti en-gross de pe intreg teritoriul. Esantionul este actualizat trimestrial pentru a cuprinde noii participanti la piata si include atat exportatori cat si importatori. cam asa sta treaba ... de restul valori scoase de guvernanti din burta :)
populaţiei active civilă din populaţia totală a regiunii, fiind situată, în clasamentul naţional, pe poziţia a doua, după Bucureşti-Ilfov (2010). În intervalul de analiză [2005,2010], a fost sesizată o creştere a indicatorului referitor la resursele de muncă de care regiunea dispune. Din perspectiva ratei de activitate a resurselor de muncă (69%), respectiv a ratei de ocupare a resurselor de muncă (64,87%), regiunea îşi asigură un loc pe podiumul naţional, fiind depăşită doar de regiunea Bucureşti-Ilfov. Un alt indicator pentru care regiunea înregistrează un rezultat superior mediei naţionale este reprezentat de rata brută de activitate (45,14%),
care semnifică raportul dintre populaţia activă civilă şi populaţia totală. În ceea ce priveşte populaţia activă civilă, aceasta este concentrată în proporţie de 50% în judeţele Cluj şi Bihor. În intervalul de analiză, [2005,2010], distribuţia pe sexe a
populaţiei active civile din regiune este relativ echilibrată. Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste, după medii de provenienţă, relevă un punct de minim înregistrat la nivel urban în anul 2009, iar la nivel rural, punctul de minim al parabolei este evident în anul 2008. În orice privinţă, rata de activitate înregistrată în mediul urban este net superioară celei înregistrate în mediul rural (un interval de variaţie între 1 şi 4 puncte procentuale).
https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_politicieni_rom%C3%A2ni_implica%C8%9Bi_%C3%AEn_scandaluri_publice Ce va mai place sa-i faceti pe Mitici borfasi si nu mai stiu cum, asta cand de fapt voi trimiteti in parlament toate scursurile, pe post de elite/reprezentanti ai vostri, aia fura si voi ne injurati pe noi, ca Bucurestiul e corupt, ne fura, ne asupreste, etc si cand colo v-o trag fix aia pe care voi ii considerati a fi aia mai buni dintre voi. E trist, pentru voi. Da-mi un nume de bucurestean din lista asta si eu iti dau 5 de ne-bucuresteni. Care-i ala pe care-l consideri tu cel mai corupt la ora actuala? Fa un top 5 si vedem daca-s bucuresteni. Pana una alta, avem un presedinte ardelean si e bun fix de decor, am avut un premier clujean si om mai sluga ca ala eu n-am vazut, mi-l amintesc si acum cum se ridica pe varfuri in poza aia oficiala, ca era prea pitic. Si apropo de bastani si soferi, ia d-acilea poze cu unul: https://www.google.co.uk/search?q=fiul+lui+ioan+rus+facebook&newwindow=1&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiQ05f80_jPAhXCCcAKHeO0AnIQ_AUICCgB e fiul lui Ioan Rus, alt bucurestean get beget :D
Soţul meu, care înainte de a se însura cu mine avusese contacte rare şi scurte cu Bucureştiul, avea fix părerea dumneavoastră. După ce însă a locuit câteva săptămâni în Bucureşti a recunoscut că mare parte din părerile lui erau preconcepute şi stereotipii. Părerea mea este că nu se poate spune dacă ardelenii sunt mai buni decât bucureştenii sau invers. Sunt pur şi simplu diferiţi. Aura de poleială şi civilizaţie a Ardealului nu este nici ea neapărat bazată pe adăvăruri absolute.
Te-ai uitat macar in link-ul pe care l-ai trimis? Fac pariu ca nu, n-ar avea rabdare nici macar un chinez batran sa citeasca fiecare pdf d-ala si cu toate asta dai verdictul ca 70% au domiciliul in Bucuresti... esti tata omida.
http://www.mediafax.ro/politic/exclusiv-camera-un-sfert-dintre-deputati-au-cerut-sa-stea-in-chirie-200-de-alesi-vor-la-hotel-situatia-cazarii-deputatilor-10486222
http://www.mediafax.ro/politic/exclusiv-senat-99-de-parlamentari-stau-la-hotel-doar-17-au-solicitat-bani-pentru-chirie-lista-senatorilor-cazati-la-hotel-10477146
Sunt doua entitati distincte ale ANAF: Bucuresti, Mari contribuabili, la fel ca si Ploiesti, Timisoara si ce mai vreti voi.https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/informatii_publice/informatii_agenti_economici/lista_contrib_mari_mijlocii/!ut/p/a0/04_Sj9CPykssy0xPLMnMz0vMAfGjzOI9DD3MPIwsjLwsHF2dDBydLfxCLZw9jJyNTfWDi_L1C7IdFQEKB87f/https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/informatii_publice/informatii_agenti_economici/lista_contrib_mari_mijlocii http://www.economica.net/harta-judetelor_80453.html Capitala singură produce nu mai puţin de 17,5% din bugetul naţional, chiar şi fără marii ei contribuabili. Împreună cu ei, fac peste 63% din bugetul de venituri al României, care s-a ridicat în 2013 la 173,55 miliarde de lei. Celelalte judeţe sunt mult în urma Capitalei, iar unele dintre ele abia au reuşit să adune o jumătate de miliard într-un an întreg.Iată cum arată topul pe judeţe (milioane lei):1. Marii contribuabili* 79.4592. Bucuresti 30.4163. Constanta 5.9684. Cluj 4.3225. Ilfov 3.9606. Timis 3.8577. Prahova 2.974*)Marii contribuabili sunt, în general, firme de mari dimensiuni. Sunt 2.500 în toată ţara, iar contribuţiile lor la buget sunt contabilizate separat şi nu apar în dreptul judeţului în care activează.
Daca nici acum nu e clar, eu imi bag, serios. Trebuie sa fii grav greu de cap sa nu vrei sa intelegi lucrurile astea si ma adresez la modul general caposilor de-aici.
Buc+IF - 34.37 mld, adica 19.78% din buget si 11% din populatie
Cluj (judet) - 4.322 mld, adica 2.48% din buget si 3.45% din populatie
Adica luam Clujul inclusiv in termeni de proportionalitate... suntem mai putini si producem mai mult.