Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Incendiul din Colectiv a cuprins tot Chișinăul

Ce se întâmplă acum în Republica Moldova s-ar fi putut întâmpla și în România. Ambele țări au fost marcate, după ieșirea din comunism, de un fenomen malign, generat de corupția generalizată, pe care l-am numit cândva disoluția autorității: clasa politico-administrativă, din ce în ce mai iresponsabilă, chiar disprețuitoare, față de populație, iar simplii cetățeni, din ce în ce mai neîncrezători în zisa clasă.

În 1998, scriam un articol intitulat „Tribalizarea României”. Spre asta ne-am îndreptat până prin 2005: politica dizolvată de corupție și înlocuită cu războaie naționale între clanuri.    

Așa ceva se petrece acum în Republica Moldova – toate soluțiile politice, în frunte cu cea europeană, sunt compromise de corupție. Cum se întâmpla în România până la sfârșitul anilor `90, cazurile Bancorex, Bankcoop, Banca Internațională a Religiilor etc., din băncile moldovenești guvernanții au făcut nevăzuți un miliard de euro. Șpaga, șantajul, hoția, traficul de influență au cancerizat până la măduvă întreaga societate. Nu mai există nicio autoritate politică, administrativă, profesională, morală la care cetățenii să facă apel. Incendiul, de felul celui din Colectiv, a cuprins tot Chișinăul. E posibil să se ajungă la război civil, ca în Ucraina.

De ce, totuși, în ciuda aceleiași uriașe crize de încredere în clasa politică, România încă e stabilă? Diferența esențială față de Moldova o reprezintă Justiția. Faptul că acum câțiva ani, la presiunea Washingtonului și Bruxellesului, s-a format o DNA capabilă să atace corupția la nivel înalt și au apărut judecători care s-au încumetat să pronunțe condamnări ale infractorilor cu ștaif din tot spectrul politic și de afaceri. Rețeaua furtului ca atentat la siguranța națională a fost, dacă nu distrusă, măcar destrămată parțial.

Dar, după momentul Colectiv, în care pușcăriabilii politico-financiari din toate partidele au făcut un pas înapoi, ei se regrupează acum pentru un nou asalt. Foamea de bani și de putere e mai mare decât teama de zăbrele.

Cum ar putea fi opriți? Soluția e aceeași, în România și în R. Moldova: apariția unor formațiuni politice noi, independente, născute din societate, alcătuite din oameni fără un trecut murdar, în stare să se gândească și la altceva decât la jefuirea banului public. Care să propună candidați fără bugete de publicitate enorme, mai mult sau mai puțin negre, gata să bată țara cu pasul, întâlnindu-se direct cu oamenii.

Desfășurarea alegerilor locale într-un singur tur de scrutin poate fi un bun prilej de a se impune pentru noii candidați, întrucât vechile găști de partid nu mai au la dispoziție un tur doi în care să se coalizeze monstruos.

Pentru Republica Moldova, cu Rusia în ceafă, s-ar putea să fie prea târziu. Iar dacă România amână să genereze acești anticorpi politici, cele două țări vor fi, mai devreme sau mai târziu, unite – în dezastru.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult