Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Lista nerușinării: Cei patruzeci și cinci

Valentin Popa - Foto Octav Ganea

(Valentin Popa, propunerea PSD pentru Ministerul Educației/Foto: Inquam Photos/Octav Ganea)

La unsprezece ani ajunge la Viena și e înscris la o școală de elită. Are un aer provincial și nu i se prea dau șanse de absolvire. Totuși, la sfârșitul primului an, din cel din urmă devină cel dintâi la compoziție în limba germană. Peste șapte ani, când își încheie studiile la Theresianum, e șef de promoție. Inteligență spectaculoasă, zelator al disciplinei, voință de fier, absolvă în doi ani studii superioare la Berlin și Giessen, apoi după un an obține o licență în filozofie și litere la Paris și în fine, după încă un an o licență în drept, tot la Paris. În acest ultim an de stat în Franța obține și un doctorat strălucit la Sorbona, în filozofie. Sosește la Iași, susține cursuri universitare la douăzeci și doi de ani și devine, la douăzeci și trei, decan al Facultății de Filozofie și rector al Universității din Iași. La treizeci și șase de ani e ministru al Cultelor și al Instrucțiunii Publice. 

Titu Maiorescu e spiritul care a contribuit cel mai mult la edificarea culturală a României moderne. Îi datorăm, pe lângă edificarea Junimii, creșterea elitei literaturii române și fondarea criticii literare de la noi, două lucrări esențiale, azi ușor umbrite de prestigiul de spiritus rector al literelor românești : un îndreptar de limbă română (Regulile limbii române pentru începători) și un manual de logică (Logica). Dacă scriem azi cum scriem românește (sau cum ar trebui să scriem), lui Titu Maiorescu i-o datorăm.  

La o sută patruzeci și doi de ani de la mandatul ministerial al lui Titu Maiorescu, expresia cea mai dinamică a intelectualității românești din toate timpurile, suntem în pericol ca, la aceeași demnitate de stat, să se cațere umbra absolută, expresia tarată a psihismului acestui popor. Câteva filmulețe devenite virale pe rețelele de socializare îl surprind pe potențialul ministru al educației cu niște enormități gramaticale care îl fac pe Liviu Pop să ajungă abia la „genunchele” succesorului său. Dacă „pamblica” l-ar putea târî, dansant și ridicol, în lumea inculților lui Caragiale, iar „celălanți”, la limită, în vreo varietate dialectală, de la „repercursiuni” încolo situația e îngrijorătoare. Ceea ce e însă cumplit e că acest agramat sinistru ratează sistematic acordul gramatical. Zice, adică, „le sunt interzise accesul”, „întreaga promoție care au terminat universitatea”, „resursă umană care au aplicat și au avut proiecte de cercetare”, „această ținut binecuvântat”, „această transfer”, „această cămin” etc. Cred că e limpede pentru oricine că ne găsim, cu aceste exprimări, dinaintea urâciunii pustiirii. Nici dacă trecea Gingis-Han prin gramatica limbii române nu se putea ajunge aici. Ca lingvist, îmi este imposibil să găsesc o explicație acestui tip de erori la un vorbitor nativ de orice nivel intelectual al limbii noastre strămoșești. Sunt pur și simplu perplex. Înclin să cred că ratarea sistematică a acordului celui mai intim, cel dintre substantiv și adjectiv, are cauze care nu țin de umilul meu domeniu, ci de altele, mai profunde. Pâlpâie aici, îngrijorătoare, o luminiță labilă.

Ceea ce face situația cu totul insuportabilă nu este această propunere partinică. Omul este, la ora actuală, tot ce poate da mai bun în materie de educație cel mai mare partid din România. Groaznice sunt cele patruzeci și cinci de semnături care susțin un asemenea ipochimen la funcția de ministru al educației. Patruzeci și cinci de rectori nu se sfiesc să laude și să sprijine această propunere sinistră a PSD. Spuma învățământului superior românesc și-l dorește ca partener de dialog, ca spiritus rector omnium, pe acest domn propulsat din hăurile rostirii articulate. Oameni care se bat cu cărămida identității naționale în piept, abstruși esteți, monștri ai bisturiului, ziditori de case, exacți ingineri, muzicologi, agronomi et alii. Vedem acum, exhibată în toată purulența ei, maladia mortală a învățământului românesc, hidra policefală care tremură la ordin și e gata să-și vândă demnitatea – vorbă mare, cu care e mereu pe buze – pe nimic. Nu e vorba de solidaritate de castă aici: există cel puțin un nume important care nu figurează, spre lauda sa, pe această listă nu a rușinii, ci a nerușinării. Aici e vorba de lipsa unui minimal bun simț. Acela de a recunoaște că un rector care vorbește românește într-un asemenea hal e o eroare nepermisă a sistemului, nicidecum un potențial ministru. Solidarizarea cu respectivul vorbește în mod direct, dacă nu neapărat despre nivelul intelectual al susținătorilor lui, atunci cu siguranță despre treapta morală pe care doamnele și domnii rectori cu pricina se zbat.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Primii pasi ai dictaturii :(..
    • Like 1
  • Pamblică este un regionalism - și Titu Maiorescu îl folosea. Mai grav este că un inginer mediocru este numit ministru al educației - era mai bună o educatoare !
    • Like 0
  • Un fenomen similar s-a petrecut și la acapararea frauduloasă a puterii de către comuniști. La fel ca și "aleșii de milioane de români" de acum. Toți analfabeții, toate scursorile societății au fost promovate in funcții de conducere, de la directori in sus, pentru că nu aveau posibilitatea să gândească, erau fideli executanți. Toți leneșii și necalificații au fost făcuți, peste noapte, ofițeri superiori de securitate. Pe același considerent. Ne este dat să mai trecem odată prin asemenea coșmar.. Cât va dura? Cine știe? Oricum ne-am facut-o cu mana noastră.
    • Like 2
  • Sa inteleg ca se vor schimba manualele de Limba romana ?Sau, se va renunta cu totul la aceste manuale ? Mi se par inutile , pentru ca tara (psd-ul ) ne vrea prosti , ori, macar la nivelul de agramare al ministrului educatiei !
    • Like 0
  • check icon
    Un nume sau mai bine zis o serie de nume, despre care nu merită să mai vorbim. Eventual să dăm cu huo!
    • Like 1
  • Articol impresionant,frumos scris, Totusi,sa ai nevoie de 60 si ceva de randuri pentru a descrie..ce?Lipsa de pregatire,,de cultura,de, bun simt sau educatie....???.Ma intreb,retoric,foloseste la ceva sau cuiva asa ceva, in tara asta.
    Cineva, cu multa vreme in urma a surprins esenta problemei, descrisa succint in expresia:"Carte multa nu se cere,sa fii prost,sa ai putere"
    Absenta feedbackului societatii confirma regula.
    • Like 2
  • Corina check icon
    Patimă, nu glumă. Crimă pentru cuvânt, vorba lui Cristian Tudor Popescu scriind despre regretatul George Pruteanu. Dar la pătrat, cumva, pentru că autorul e mai implicat științific, iar domnul Pruteanu, mai puțin religios, nu ar fi văzut într-un bursuc nevinovat urâciunea pustiirii, prevestitoarea Apocalipsei, Să fim serioși, atunci va fi mult mai rău și o mulțime de alte urâciuni ne pregătesc. Față de ele, o prezență gen profesorul de la Suceava e zâmbet de copil.

    Oricum, aveți dreptate. Indiferent de competența în domeniul propriu și de cea managerială, un ministru al Educației care vorbește astfel dă copiilor și tinerilor din sistem un semnal clar: „Nu vă stresați, școala nu prea contează.” E mesajul PSD pentru românii de pe băncile școlii, altceva nu ai cum să crezi când le vezi majoritatea propunerilor pentru funcții importante în stat. Sfidarea așteptărilor de alt gen e programatică.

    Miră, într-adevăr, susținerea din partea unanimității rectorilor, aproape (o excepție importantă e domnul profesor Mircea Dumitru de la Universitatea București), în condițiile în care postul lor nu depinde de puterea politică, din câte știu. De ceva vreme, deja, există autonomie universitară. O fi și ea amenințată?
    • Like 2
    • @ Corina
      Corina check icon
      P.S. Spre cinstea lui, tocmai am citit că rectorul UBB Cluj, profesorul Ioan Aurel Pop, nu a semnat, E scârbit de-a binelea de ceea ce s-a întâmplat și spune clar că nu-l susține pe rectorul din Suceava.
      • Like 0
  • FILPET check icon
    Suntem parte a unei explozii atomice filmata cu incetinitorul. Masa critica s-a realizat, particule rezultate din fisiunea unor nuclee se napustesc catre nucleele vecine, destructurarea materiei naste energia dezordonata a nimicirii. Si totul se petrece cu o viteza innebunitor de mica.
    Retineti, masa critica s-a realizat, nimicirea este in desfasurare, doar ca viteza de derulare a filmului se situeaza dincolo de marja perceptiilor noastre. Din aceasta cauza senzatia noastra paradoxala este ca lumea a incremenit.
    Mai avem timp sa ocupam garile, sa parjolim recoltele sau sa otravim fantanile in fata inamicilor externi, dar ar fi inutil fiindca masa critica s-a atins IN NOI, dragi republicani si dragi monarhisti. Cel putin, in interiorul generatiei noastre.
    • Like 4
  • Rucs Rucs check icon
    Stimat domn Colceriu, oricine ar fi ministru al educatiei, e totuna. Se pare ca, in idealismul dvs, nu ati inteles totusi asta. Ati vazut cele trei planuri cadru, aflate in dezbatere publica, pentru liceu? (aprobate de fostul ministru, la fel cum ministrii cabinetului Ciolos le-au aprobat pe cele de la gimnaziu) Las la o parte faptul ca latina a fost scoasa din trunchiul comun (la filologie, adica ea nu mai e nicaieri), dar...chiar si limba a doua de studiu mai are o singura ora, chiar si la uman (filologie ori chiar limbi straine). Ni se spune ca pot fi predate ca CDS (optionale - curriculum la decizia scolii). Adica frunze in vant, statut vulnerabil. In loc de cunoastere, ne vom alege cu tot felul de optionale ideologizate, introduse la presiunea ”societatii civile”. Istoria notiunii de gen, educatie pentru sanatate si alte optionale de dresaj civic. Inteleg ca e nevoie de bun-simt si toleranta fata de celalalt in societatea multiculturala care va deveni, probabil, incet-incet si cea romaneasca. Dar nu s-ar fi putut bifa ambele nevoi? E musai sa facem extindere de dirigentie pe nu stiu cate discipline? De carte nu mai avem nevoie? Sau asta numai dupa ore, acasa, ori la scoli private? Invatamantul romanesc merge spre popularizare/vulgarizare a stiințelor si pe educatie civica, in zona umanista. Atat. Nu este in vederea UE construirea unei persoane interogative, culte sau solid pregatite. Oricine ar veni la carma ministerului, programul este acesta.
    • Like 5
  • Cand vorbim de retorica, eu cred ca trebuie sa oferim circumstante atenuante. Da sunt greseli impardonabile pentru un ministru dar va rog eu sa-mi spuneti un ministru cu talent oratoric din ce partid doriti dvs. Impardonabil e discursul ‘impecabil’ al dnei ‘vesnic’ ministru al educatiei, corect gramatical dar lipsit de ethos. Nu am citit articole la fel de categorice despre acest ministru aici pe Republica.
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult