Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Prin Codrul penal, spre Țara nimănui

„Nu vreau să plec ca prostu din această viață și funcție”.

Asta da, „dezvăluire!”. Cred că e unica zicere a lui L. Dragnea de care putem fi siguri că e sinceră.

Deci: preocuparea cea mai arzătoare a marelui om este propria-i persoană. Îl interesează cum iese el din viață și din funcție, nu cum iese această țară din Codrul penal în care o fură bostangiii și mazdroapele lui din Parlament.

Mi-au reproșat și pe net, și prin viu grai, oameni care au trăit sub Dunărea Gândirii, că nu este drept să-l compar pe Dragnea cu Ceaușescu, pentru că Ceaușescu, în demența și cruzimea lui, s-a mai gândit, totuși, și la țară. Dragnea nu se gândește decât la el. Au dreptate.

Viață și funcție. Întâi se pleacă din viață și abia pe urmă, în ultimă instanță, din funcție. Ca Ion Iliescu: ieșirea din politică, numai cu picioarele înainte. Deși, iarăși, comparația nu este potrivită: oricât rău a făcut Iliescu acestui popor, nu a încercat niciodată, cu atâta premeditare scelerată, să scoată România din Europa. Cum n-au făcut asta nici Constantinescu, Năstase, Ponta sau Băsescu. O face Dragnea, ca să fie foarte șmecher, adică să nu fie prost.

Nu-l roade pe Suleiman din Teleorman că sentința Înaltei Curți îl arată oamenilor ca hoțoman în stare să fure bani de la gura copiilor amărâți și să-i bage la Partid.

Nu spune că va lupta până la capăt pentru a nu fi considerat necinstit, rău, ticălos, ci pentru a nu fi luat de prost.

A nu fi luat de prost este obsesia mediocrului. Este în stare să debiteze aberații, minciuni și insulte fără număr, fără să clipească, în orice situație, și să nu se dea în lături de la nicio mârșăvie, totul nu care cumva să zică lumea despre el că „e fraier”. Recunoașterea publică a deșteptăciunii sale o pune mai presus chiar de viață, foncție, Conița Joițica...

Îți recomandăm

Așa că, Glavaciocul Gândirii ne asigură că legile Justiției tăvălugite de PSD „nu afectează cu nimic relațiile cu partenerii externi”. Asta în vreme ce Comisia Europeană transmite prompt și dur României: „În calitate de gardian al tratatelor, dacă va fi nevoie, nu vom ezita să luăm măsuri”.

Ceea ce nu-l deranjează deloc pe L. Dragnea, dimpotrivă, el dorește să fie dat afară din UE cu țară cu tot.

Tânărul român Călin Farcaș a murit fără plămâni, practic a fost omorât, pentru că România s-a autoexclus din Europa pe domeniul transplantului de organe, refuzând să-și onoreze obligațiile.

Este o reușită parțială.

Marea realizare ar fi aruncarea acestui popor în starea de dinainte de 22 decembrie 1989, aceea de sclavi suverani, neatârnați, liberi să crape.

La capătul a tot ce ni se întâmplă, cred că se află întrebarea: câți români mai vor să fie România Țara Nimănui și a Unuia Singur? 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult