Steagul secuiesc pe înțelesul unui turist ignorant

Domnul ambasador Hans Klemm spune că a acceptat să se fotografieze cu steagul secuiesc „din politețe” față de gazdele sale.

Dacă domnul George Maior, ambasadorul român în Statele Unite, s-ar duce într-o vizită în Mississippi și s-ar poza „din politețe” cu steagul confederat, ce i-ar spune domnul Klemm? L-ar felicita, fiind în asentimentul celor 75 la sută de albi din Sud, care consideră drapelul purtat de generalul Lee în Războiul de Secesiune drept un simbol al mândriei locale, al moștenirii culturale, al tradiției istorice? Sau l-ar critica, deopotrivă cu cei 75 la sută dintre negrii din Sud, care văd în aceeași bucată de pânză o amintire a rasismului? Sau poate i-ar explica faptul că 30 la sută dintre cetățenii americani consideră că arborarea acestui steag amintește de sclavie și de oprimare?

Niciun steag nu e o simplă bucată de pânză. Ceea ce pentru unii poate fi o afirmare a identității, pentru alții poate fi o insultă. Asta ar trebui să o știe cel mai bine un ambasador, adică un diplomat, fie el și venit din Timorul de Est într-o țară despre care nu știa mare lucru, precum România. Dl. Klemm avea timp în anul pe care și l-a petrecut deja ca ambasador în România să învețe ceva despre țara aceasta și despre „sensibilitățile” ei, așa cum zice Ministerul Afacerilor Externe român (care și-a „permis” să admonesteze un ambasador american).

Dl. Klemm a fost nu doar insensibil, ci și ignorant. S-a purtat precum un turist american care nu și-a citit ghidul de călătorie și a fost dus de nas de alba-neagra unor extremiști locali. Un simplu search pe Google l-ar fi ajutat să nu cadă în capcană și să evite o gafă care putea fi evitată elegant. Nu e Wikipedia literă de lege, dar nu strica să arunce înainte de vizită măcar o privire pe site: ar fi aflat, astfel, că steagul secuiesc este simbolul oficial al Consiliul Național Secuiesc; că CNS este o organizație politică din România care pretinde a reprezenta interesele secuilor și că, potrivit paginii web a organizației, CNS dorește „autonomia Ținutului Secuiesc, după modelul catalan”.

Prin urmare, pentru unii, steagul secuiesc nu este doar o emblemă a locului, ci și un simbol secesionist, ceea ce poate reprezenta o insultă pentru cei 20 la sută dintre etnicii români care trăiesc în Harghita și pentru cei 30 la sută dintre etnicii români care trăiesc în Covasna. Și minoritățile au sensibilitățile lor, și față de ele (respectiv românii din Harcov) ambasadorul ar fi trebuit să manifeste politețe.

Ca să nu mai spun că un ambasador care se fotografiază cu ceea ce primarul Arpad Antal numește „un simbol al lipsei de respect al autorităților pentru comunitatea secuiască” girează, fără voia lui, acest mesaj.

Am convingerea că a fost o gafă provocată din ignoranță și nimic altceva. Ambasadorul le-a dat apă la moară extremiștilor maghiari care au prins un nesperat prilej de a se mai auzi puțin în spațiul public.

Nu sunt de acord cu interpretarea de securiști bătrâni potrivit căreia ambasadorul american a produs deliberat acest incident, ca un semnal că Statele Unite vor ruperea României.

Nu știu dacă dl. Klemm va reveni prea curând în „Ținutul Secuiesc”, dar, după această întâmplare, sunt convins că nu va mai accepta să se fotografieze decât alături de kürtős kalács.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp