Foto: Guliver/Getty Images
Rânjetul de 30 de ani al lui Ion. Omul care a dat lovitura: o lovitură de Stat, spun unii, la Revoluție. O lovitură de teatru, spun alții, regizată ad hoc în studioul proaspăt eliberat al Televiziunii române.
Dincolo de adevărurile care au rămas prea mulți ani în culise, Ion Iliescu ne-a dat tuturor lovitura de grație, total lipsit de tact sau eleganță, încă din primii zori ai libertății. Scuturându-și capul ca o figurină de plastic lipită cu o ventuză pe bordul unui buldorez, Ion ne-a dărâmat subtil speranțele și visul libertății și ne-a învăluit viitorul într-un imens rânjet părintesc, alungându-ne Regele și „golanii‟, invadându-ne străzile cu mineri și cu sânge. Am ascultat o copilărie întreagă textele cu „emanația spontană a Revoluției‟, „nu ne vindem țara‟, „Rațiu n-a mâncat salam de soia‟, în timp ce frați și prieteni își făceau pe rând bagajele și plecau resemnați dintr-o țară fără strategie și fără viitor. Am văzut cum comuniștii au devenit peste noapte cei mai aprigi democrați și s-au aliat într-un front al salvării naționale, prin care ne-au „salvat‟ de dreptul fundamental de a crede în România și în puterea ei de a se reinventa. Am simțit cum devenim mai indiferenți, mai singuri, mai deznădăjduiți, în timp ce Ion răsturna valorile și promova impostura și mediocritatea pe bandă rulantă. O întreagă clasă de nulități a pus stăpânire pe lumea noastră, unde noi nu am mai avut loc. Ne-am retras în job-uri și mall-uri, ne-am ascuns în călătorii și vacanțe, fugind de spectacolul sinistru din viață și de la televizor.
Au fost momente când am fost nevoiți să punem ștampila pe Ion, pentru a ne feri destinele firave de un rău și mai mare. Peste votul nostru s-a așternut senin același rânjet viclean, de motan de Cheshire, stăpân absolut într-o țară lipsită de minuni.
Libertatea noastră a fost pornită cu stânga lui Ion, dizabilitată de abuzuri, minciună și propagandă, dezgolită de sensul ei sublim care a aruncat oamenii cu pieptul gol în fața tancurilor de la Revoluție. Pe acești eroi nu am fost educați sau încurajați să-i cinstim cu umilință și recunoștință pentru că întreaga noastră Revoluție a fost confiscată de un singur Ion. Astăzi, această libertate câștigată cu prețul vieții unor eroi prea puțin onorați este incredibil de greu de adus pe făgașul ei normal.
„Turul doi fără PSD‟ a fost cel mai pertinent și relevant slogan din această campanie electorală. Este o năzuință sintetizată clar și amar de generații întregi care au crescut la umbra manipulatoare a acestui rânjet imperturbabil care a scris istoria, misiunea și valorile acestui partid. Este o neputință exprimată frust și direct, o aspirație tristă și aparent banală, un strigăt dincolo de timp al părinților care au visat că pruncii lor vor crește liberi în România. Parafrazând o inconfundabilă doamnă candidat în viață, scopul votului de duminică este să câștigăm toate alegerile pe care le-am pierdut în 30 de ani și toți președinții la care am visat când nu aveam drept de vot, începând cu Rațiu sau Câmpeanu. Este ziua în care avem șansa să facem cel mai amuzant meme pentru Ion.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Aceasta penibilitate umana care pozeaza in mare luptator pt un mai bine prin natura textului era inexistent dupa #colectiv, cand aveam nevoie de el. La fel ca si altii.
Aceasta nulitate absoluta uita ca este adevarat: Ratiu NU a mancat salam cu soia. Adicatelea nu mai era racordat la realitatea romaneasca...si felul cum batea campii fara sa fuzioneze cu suflul romanesc de atunci a dovedit asta. Acest jurnalist inept uita ca golanii aia erau golani. Fusese un vot, romanasii votasera asa cum i-a dus capul lor prost, dar VOTASERA. Golanii se pisau pe dreptul omului la opinie. Si in loc sa porneasca, acum 30 de ani, prin sate, prin comune...si sa invete oamenii sa gandeasca, provocau haos si se rupeau complet de opinca aia care i-a dus in scoala. Acest inept pe nume Negrutiu, fals pana in miezul fiintei lui, aceasta masca asezata tot mai aberant pe moaca aia de copil nesigur, aceasta psihologie bolnava neasumata si imatura, tampeste lumpenii usor de tampit cu ale sale cuvinte care curg al dracu; de fain uneori. Sunteti hidos, domnu; Negrutiu. Ca si CTPul, nu ati facut decat sa creionati putregaiul din jur, NIMIC constructiv. Insasi structura dvs si a CTPului nu va duce spre asa ceva: niste latrai. Or acest popor nu are nevoie de voi. Ci de e d u c a t i e. De AJUTOR, ca aia e. In esenta
In al doilea rand, analiza "contributorului" este incompleta si parinitoare: Romania a fost condusa timp de 10 ani de un fost aparatnik comunist, Ion Iliescu, insa alti 10 ani a fost condusa de un produs al Securitatii comuniste, Traian Basescu, despre care "contributorul" anonim nu pomeneste nimic.
Orice analiza a evolutiei Romaniei post-decembriste, a cauzelor care au determinat lentoarea exasperanta a procesului de democratizare al Romaniei nu-l poate ocoli pe Basescu, ale carui "merite" pentru ne-implinirile Romaniei sunt identice cu cele ale lui Iliescu.
Mineriadele ( de strada si politice ) organizate de Iliescu contra oponentzilor sai au fost la fel de ticaloase si de nocive pentru Romania precum mineriadele mediatice, politice si judiciare organizate de Basescu contra adversarilor politici si a bugetarilor.
Ambii politicieni, prin incitarea ticaloasa a unor categorii de cetateni contra altora, au divizat dramatic natiunea, ducand-o in pragul colapsului.
Ambii politicieni ( adica Iliescu si Basescu ) si-au folosit charisma si inteligentza indiscutabile exclusiv pentru a-si consolida propria putere, dovedind un apetit pentru autoritarism si o aversiune fatza de oponentzii lor de-a dreptul patologice.
Pentru a zdrobi opozitia, Iliescu, mai primitiv, s-a folosit de cizma muncitorilor ( inca foarte numerosi in anii '90 ).
Basescu, mai "subtil", folosind santajul si coruperea morala, si-a subordonat o parte din mass media si din sistemul judiciar, pe care le-a utilizat fara scrupule pentru a-si discredita si baga in penal adversarii politici prin organizarea de campanii mediatice precum si anchete si procese penale regizate ca pe vremea comunistilor.
Astazi, in anul de gratzie 2019, Iliescu se odihneste linistit la pensie, bucurandu-se de pensia uriasa si de privilegiile uriase cuvenite unui fost presedinte, iar Basescu ne reprezinta cu cinste tara la UE, beneficiind de leafa si pensie uriase si savurand privilegiile de fost presedinte.
Insa mostenirea lasata de ei dainuie bine merci in societea romaneasca: ura si intolerantza fatza de cei cu opinii diferite, divizarea schizofrenica societatii intre "ai nostri" care sunt neaparat buni, si "ai lor", care ne sunt dusmani.
Romania post decembrista a avut insa si trei politicieni si barbatzi de stat adevarati, cu charisma, inteligentza si avand repere morale si etice exceptionale: Regele Mihai, Corneliu Coposu si Ion Ratiu.
Cat timp au trait, ei au fost injuratzi si blamatzi de o mare parte a societatzii romanesti; abia dupa moartea lor, romanii si-au dat seama de adevarata valoare a acestor oameni; insa a fost prea tarziu: "Iliestii" si "Basestii" produsi de fostul regim comunist au acaparat, au viciat si au schimonosit Romania pentru o lunga perioada de timp.
asta spune totul despre inteligenta ta
n are sens sa mi pierd timpul
citeste, ajuta.
Da, poate fi considerat o frana la adresa Romaniei, dar daca ma uit la presedintii care il urmeaza, fac reverente in fata domnului Iliescu.
Stiu, sunt ciuma rosie, dar nu l-am votat niciodata pe respectivul domn.
Sloganul "turul 2 fara psd" ramane golit de continut, un simplu "verset" dintr-o celebra "balada" scrisa cu #Hastagul #Rezistent.
Inlocuirea #Secerii&Ciocanul" cu #Hastagul nu inseamna Democratie sau Stat de drept.
Sa nu uitam ca aceeasi #progresisti sustin spontan la ordin ca "Democratia inseamna Dictatura Majoritatii" ... numai atunci cand sunt ei in minoritate
Care ne-a tâmpit părinții.
Cat despre guvernele Tariceanu, mi-e tare greu sa spun daca au fost de drapta ori de stanga, mai ales guvernul Tariceanu 2, care a fost sustinut de PSD.
Oricum, nu e vorba de stanga-dreapta, ci de o scena politica plina de aliante dubioase si de politicieni care au tot schimbat tabere, fiind pana la urma o apa si un pamant.