Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Vlad Mixich: „Datoria medicilor e să vindece. Nu doar pacienții, ci și sistemul medical. Pentru că în România și sistemul are nevoie de vindecare”

Vlad Mixich

Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos

Speranța de viață a românilor este printre cele mai mici din Europa, iar rata deceselor din cauze ce ar putea fi prevenite este, în România, la cel mai ridicat nivel din UE. Unele din motivele pentru care starea de sănătate a românilor are de suferit țin de lucruri precum stilul de viață sau calitatea aerului. Altele țin însă, în mod clar, de deficiențele din sistemul medical.

L-am întrebat pe Vlad Mixich, care a devenit recent membru în conducerea Agenției Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă, ce crede că ar trebui făcut pentru a schimba statistica. Absolvent de Medicină, fost jurnalist și membru în conducerea Alianței Europene de Sănătate Publică, Vlad Mixich are un prim răspuns scurt: „Să ne facem bine”. Iar semnele din ultimii ani sunt, în opinia sa încurajatoare, în ciuda neajunsurilor din sistemul de sănătate.

„Dacă ar fi să am siguranța că pot să implementez ceva repede, bine, corect, în sistemul medical din România, primul lucru pe care l-aș face ar fi să introduc o metoda obiectivă și științifică prin care să poți măsura calitatea și performanța serviciilor medicale. Există astfel de metodologii în Europa, SUA, Canada și Australia, ele pot fi preluate și adaptate la nivelul României. Nu poți să îmbunătățești ceea ce nu măsori. Noi nu măsurăm calitatea”, spune Mixich. Potrivit lui, o astfel de măsurătoare poate fi făcută riguros, luând în calcul mai mulți indicatori, precum rata complicațiilor postoperatorii. Datele sunt apoi ponderate, după o metodă statistică, în funcție de factori precum indicele de complexitate a cazurilor și sunt relevante și în cazul unui mic spital de provincie, și în cazul unei mari unități medicale care face intervenții complexe.

Acolo unde acest sistem a fost introdus, a întâmpinat la început rezistență din partea corpului medical. Scopul lui nu este acela de a-i pune medici la zid, ci, subliniază expertul, acela de a scoate în evidență exemplele de bune practici și de a le multiplica la nivelul sistemului medical. „Măsurăm să vedem cine e cel mai bun din spital și care e echipa medicală care face cea mai bună treabă. Și mergem să studiem ce fac ei, de reușesc să aibă cele mai bune rezultate, lucrând în același sistem și în aceleași condiții. Sunt trimise echipe din exterior care identifică acel lucru care funcționează bine. Poate fi ceva pe care nu îl poți reproduce la nivel de sistem - un chirurg șef obsedat de meserie și extrem de talentat. Dar poate să fie lucruri mult mai mici și mai simple. Poate chiar toți membrii echipei se spală pe mâini întotdeauna și înainte, și după ce pun mâna pe orice pacient”, explică Vlad Mixich. 

„În Europa, în general, 10-15% din ponderea indicatorului final e reprezentată de satisfacția pacientului”

Un alt efect al unei astfel de evaluări este acela că ar crește competiția între medici pe mize care contează cu adevărat, precum o rată mai mică a complicațiilor, și nu pe numărul de pacienți și chestiuni care țin mai curând de imagine, adaugă el. Pentru că acum, de exemplu, nimeni nu află dacă un medic are o rată scăzută de complicații.

Este important de notat că, în evaluarea finală, satisfacția pacientului reprezintă doar o mică parte. „În Europa, în general, 10-15% din ponderea indicatorului final e reprezentată de satisfacția pacientului. Tu poți să fii un medic cu lipici, care știe să facă PR foarte bun sau care e arătos și îl plac 90% dintre paciente, iar în practica medicală acestea sunt variabile care contează foarte mult pentru succesul unui medic la pacienți. Asta nu înseamnă că ești însă și un chirurg foarte bun, și un diagnostician foarte bun. Evaluarea calității unui medic și a unei unități sanitare este un mix de subiectivitate și obiectivitate, care poate fi însă măsurat”.

Cursuri obligatorii de comunicare medicală

În trecut, școala medicală românească avea carențe în a-i învăța pe medici cum să vorbească cu paciențiilor, însă lucrul acesta s-a schimbat în ultimii 10 ani când au fost introduse cursuri obligatorii de psihologia pacientului și de comunicare medicală.

Nu este suficient să fii un om politicos în viața privată ca să poți să vorbești în cuvinte potrivite cu un om în suferință, atunci când tu însuți ești epuizat și cu nervii întinși la maximum, crede Vlad Mixich. Mai mult decât atât, există în psihiatrie o întreagă disciplină, psihiatria paliativă, care te învață să comunici veștile foarte proaste pacientului, fără să îi provoci daune psihologice lui sau familiei.

Unele școli din străinătate, fac chiar mai mult. Vlad Mixich dă exemplul unei facultăți de medicină din SUA care își trimite vara studenții, timp de două săptămâni, în orașe artistice din Europa, precum Florența sau Paris, pentru a studia corpul uman dintr-o perspectivă estetică. „Când ești medic, lucrând foarte mult, ajungi la un moment dat să percepi corpul uman ca pe un obiect, e și o apărare psihologică a medicului în fața suferinței. Și asta strică foarte mult relația între pacienți și medici. Dar medicii care au trecut printr-un astfel de curs pot să facă apel la acest tip de amintire atunci când au obosit pur și simplu, omenește, să empatizeze. E foarte greu să empatizezi zi de zi cu 30 de oameni. Am putea face un astfel de curs și în România, unde avem muzee foarte frumoase”, crede Vlad Mixich.

„Pentru medicii tineri, a vorbi frumos cu pacienții, chiar și atunci când sunt obosiți, a devenit o normalitate”

Acesta spune că a văzut, în ultimii ani, semne de îmbunătățire în felul în care medicii abordează relația cu pacienții lor.

„Ce văd în ultimii ani în școlile românești și în sistemul medical românesc e că lucrurile au început să se schimbe. Pentru medicii tineri, a vorbi frumos cu pacienții, chiar și atunci când sunt obosiți, a devenit o normalitate. Încă mai sunt pacienți sau cunoștințe care îmi spun: Se poartă urât medicii. Da, așa este, dar deja văd cum începe valul de apă curat. Deja el e aici, asta e percepția mea. Încă nu e majoritar, că durează până faci curățenie într-un lac, dar îl văd, apa medicinei românești începe să se clarifice. Și în primul rând depinde de medici ca ea să se limpezească și să se clarifice. Nu e vina pacienților că că au cerințe, că au revendicări. În miezul actului medical stă această asimetrie de putere extraordinară. Niciodată un om nu este atât de vulnerabil ca atunci când e bolnav, iar medicul e într-adevăr foarte puternic. Ăsta e actul medical în sine din Washington până în Pakistan. Din perspectiva asta, e foarte important ca atunci când apar cazuri complicate, un medic care abuzează un pacient, să aflăm despre asta, să vorbim despre asta pentru că altfel nu putem să vindecăm. Față de 2010, eu văd clar semne de îmbunătățire. ”, a văzut expertul.

„La nivel de percepție, oamenii cred că nimeni din sistemul medical nu-și face treaba. E fals”

Statisticile negative care plasează România pe ultimele locuri din Europa în ceea ce privește sănătatea nu au cum să îi surprindă pe oamenii din sistemul medical care, în ciuda tuturor greutăților, fac schimbări importante acolo unde își exercită profesia. România, de pildă, are o rată foarte mare de decese in cauza cancerului cervical, una dintre cele mai vindecabile afecțiuni oncologice. „La nivel de percepție, oamenii cred că nimeni din sistemul medical nu-și face treaba. E fals. Există cazul unui medic de la Institutul de Oncologie din Cluj, care, pe puterile lui, cu echipa lui, a accesat fonduri norvegiene.Și a dat drumul la un proiect prin care trimite clinici mobile pentru testarea la țară a cancerului cervical. Fabulos. Ar fi minunat ca în România să avem așa ceva venind de la nivelul Ministerului Sănătății, dar nu avem. Ai însă medici - unul ici, unul colo. Exemplul meu preferat sunt cei de la Caravana cu medici, în urmă cu 5-6 ani nu știa nimeni de ei. Mi s-a părut fabulos că doi studenți de ani mare s-au gândit așa: Nu sunt servicii medicale la țară, în mediul rural. Păi hai să mergem noi, hai să facem noi. E wow, ăsta e valul ăla curat de medici care vin. Mulți dintre ei sunt tineri, dar să știți că sunt și medici de generații argintii care fac lucruri de genul acesta”, spune Vlad Mixich.

„Datoria medicilor nu e să se plângă de cât de grea le e viață, ci să vindece. Nu doar pacienți, ci și sistemul medical”

Este convins că de medici depinde nu doar vindecarea pacienților, ci și a sistemului medical românesc. „Datoria medicilor nu e să se plângă de cât de grea le e viața, ci să vindece. Nu doar pacienți, ci și sistemul medical. Cei care se plâng e greu să se uite la colegii lor, care în același sistem, cu la fel de multe nedreptăți și la fel de multe greutăți au reușit să schimbe lucruri în jurul lor. Făcând o grămadă de lucruri, dincolo de a-și vindeca pacienții, pentru că în România nu doar pacienții au nevoie de vindecare, și sistemul are nevoie de vindecare”, afirmă expertul.

Vindecarea sistemului vine și din cunoașterea situațiilor negative și din popularizarea greșelilor, astfel încât ele să fie cunoscute de toată lumea și să nu mai fie repetate. Vlad Mixich își amintește de o conferință la care a participat în Statele Unite, alături de mulți alți medici, asistente medicale, economiști și psihologi. Organizată de Institutul American de Calitate în Sănătate, conferința a fost cea mai bună la care a participat vreodată. „Erau echipe medicale din diferite spitale de pe teritoriul Statelor Unite care își prezentau fie eșecurile, fie succesele. Și, paradoxal, eșecurile erau mai aplaudate decât succesele. Știți de ce? Pentru că primul pas ca să te îmbunătățești ca medic este să accepți că ai făcut o greșeală și să tragi învățămintele. De ce prezentau asta public și de ce nu erau culpabilizați? Pentru că, prezentând public de ce au greșit, îi ajutau pe toți ceilalți să evite să facă aceleași greșeli. În felul ăsta, medicii americani reușesc să evite foarte multe decese și complicații. Dacă cineva într-un spital din State a făcut o greșeală, atunci, în maximum un an, vor afla toți de acea greșeală și vor încerca să o evite, vor concepe soluții. La noi, greșeala este băgată sub preș și nimeni din celelalte spitale din țară nu află că acea greșeală există, cum poate fi evitată și cum poate fi soluționată. Și statistic vorbind, e inevitabil ca mai devreme sau mai târziu ea să nu apară. Americanii au reușit să transforme un cerc vicios într-un un cerc virtuos. De ce americanii reușesc să practice tipul ăsta de conduită în clinicile lor? La ei, când un medic sau o echipă medicală greșește, niciodată nu e din cauza individului, e din cauza echipei sau a sistemului. Medicii sunt oameni, să greșești e omenește. E inevitabil ca medic să nu greșești la un moment dat. De aici, și proverbul să fiecare medic are cimitirul lui. În acest context, un sistem în care medicul funcționează trebuie să facă tot posibilul să-l ajute să nu greșească sau să greșească cât mai rar”, crede Vlad Mixich.

În urmă cu 10 ani, organizarea unei astfel de conferințe la București ar fi fost ceva de neconceput. De curând însă, au fost organizate două conferințe în care s-a vorbit despre problema erorilor medicale. Încă un semn că lucrurile încep să se schimbe în medicina românească.

Acest articol face parte din campania Medicii schimbării, un demers MedLife menit să crească încrederea românilor în sistemul de sănătate. Inițiativa aduce în prim plan modelele pozitive din sistemului medical românesc și arată că evoluția se produce din interior, inspirându-ne să avem încredere în profesioniștii care forțează schimbarea de paradigmă. Curajoșii, întreprinzătorii, vizionarii, cei care împotriva lipsurilor sau a lacunelor sistemului reușesc să-l reformeze puțin câte puțin, în fiecare zi.

Medicii schimbării conturează portretele unor medici excepționali și prezintă exemple de bună practică din întreaga țară, atât din sistemul privat, cât și din cel de stat. Povestea pe care tocmai ați citit-o completează seria poveștilor de pe platforma campaniei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • De fapt fostul meu unchiulet,plecat pe cea lume, medic si el, a folosit expresia.....Un medic bun are in spate un cimitir. Sper sa nu se intalneasca cu vreun fost pacient. Atunci, gandesc eu, ce are in spate un medic prost.... Personal mi-a placut formula descrisa intr-o carte a lui Alexandre Dumas punga cu galbeni versus pistolul incarcat cu precizarea; asta este rasplata pentru viata, asta pentru moarte. Putin cam drastic ce este drept intr-o lume in care: Un om sanatos isi ia medicamentele la timp
    Mixul intre ideile generoase si lipsa de realism fac mult rau in tara asta. Asta excluzand din capul locului raul patologic din societatea romaneasca. O analiza rapida Miths versus Reality pentru mine arata cam asa:
    Vlad Mixich....„Dacă ar fi să am siguranța că pot să implementez ceva repede, bine, corect, în sistemul medical din România, primul lucru pe care l-aș face ar fi să introduc o metoda obiectivă și științifică prin care să poți măsura calitatea și performanța serviciilor medicale. Există astfel de metodologii în Europa, SUA, Canada și Australia, ele pot fi preluate și adaptate la nivelul României. Nu poți să îmbunătățești ceea ce nu măsori. Noi nu măsurăm calitatea”, spune Mixich.

    Daca as avea siguranta ca pot sa implementez ceva repede,,,,unde asta, in Romania? Hai sa fim seriosi keep dreaming.
    Ce-i drept mai incolo onorabilul precizeaza ca; Acolo unde acest sistem a fost introdus, a întâmpinat la început rezistență din partea corpului medical. Va dati seama ce rezistenta va opune corpul medical in Romania? Da, este adevarat, primul pas ca să te îmbunătățești ca medic este să accepți că ai făcut o greșeală și să tragi învățămintele. Lucru valabil de altfel pentru orice fiinta umana constienta, indiferent de profesie. Ori aici intervine omul care sfinteste locul sau, il impute. Si da, este adevarat: „La nivel de percepție, oamenii cred că nimeni din sistemul medical nu-și face treaba. E fals” Categoric. Dar, poti sai condamni? de unde privesc ei asa se vad lucrurile. Realitatea face ca o mana de oameni se lupta sa-si faca datoria punand inainte de orice grija fata de semen intr-un mediu de o adversitate fara precedent in istoria Romaniei. Lucru valabil in toate domeniile nu doar in sanatate. Numai Mila lui Dumnezeu si eforturile acestor oameni deosebiti fac ca Romania sa nu se transforme intr-un veritabil cimitir. ca Wasteland santem deja. De asta multi aleg sa plece si din nou..poti sa-i condamni?
    Partea cea mai frumoasa vine acum; Dacă cineva într-un spital din State a făcut o greșeală, atunci, în maximum un an, vor afla toți de acea greșeală și vor încerca să o evite, vor concepe soluții. La noi, greșeala este băgată sub preș și nimeni din celelalte spitale din țară nu află că acea greșeală există, cum poate fi evitată și cum poate fi soluționată. Inlocuiti cuvantul State cu Romania mai cititi o data si puneti-va intrebarea la modul realist, chiar credeti asa ceva? Va dati seama ce rautati, cata bascalie s-ar dezvolta pe astfel de situatii...In Romania mortii se acopera cu pamant iar vii cu hartii, restul invata sa traiasca cu problema. Mai tine careva minte numele doctoritei care a dezvaluit din bucataria colegilor de breasla si pe care nu o mai angajeaza nimeni?
    Dupa cum spune si proverbul, la vremuri noi, oameni noi asta pentru ca schimbarea sa fie posibila Ori pentru asta trebuie sa dispara o generatie cu mentalitatile ei. Daca apelati masiv la roboti da,pot fi reprogramati iar A.I invata rapid din greseli, numai asa o schimbare rapida in calitatea serviciului medical ar fi posibila,
    • Like 0
  • Delia MC Delia MC check icon
    OK, extrem de bine precizat. Mai trebuie o metodă de a-i determina pe cei responsabili să raporteze TOT, să nu mai facă rapoarte din pix și din burtă. De ce nu avem o evidență clară despre infecțiile nosocomiale? Simplu, fiindcă nu se raportează că nu "dă bine". Dacă nu știi cu ce te confrunți nu vei ști niciodată ce ai de îndreptat.
    • Like 0
  • Nume check icon
    Foarte inspirational cum ar spune americanii. Dat tot ei spun si intoarcerea la baza (back to basic).
    Daca tin bine minte acum ceva timp au fost lansate in media urmatoarele cifreL
    -60% din diagnostice sunt gresite?!
    -45% din decese sunt premature?!
    Da aceea cred ca este important ca medicul sa vindece pentru inceput si dupa aceea sa se gandeasca cum sa schimbe sistemul medical, care pana la urma ar trebui sa fie treaba Ministerului Sanatatii?!
    In rest, multa sanatate si nu uitati ca noi suntem responsabilli de aceasta si nu doctorii.
    • Like 0
  • Încerc să nu fiu brutal, dar este imposibil. Ca pacient cu o boală cronică,pot să afirm, în deplină cunoștință și suferință, că oriunde în lumea asta datoria medicilor este să NU vindece. Ceea ce li se cere este să prelungească boala și să mențină pacientul cât mai mult timp în viață, dar dependent total de un anumit tratament, un anumit medicament, un anume aparat, O ANUME COMPANIE COMERCIALĂ. Dacă Dl. Mixich nu recunoaște asta, este un ipocrit. Singurele boli care se mai vindecă la ora actuală sunt doar cele care se pot trata fără ajutorul medicilor sau al farmaciștilor (de ex, răceli sau entorse).
    • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult