„Nu pot să îi percheziționez, așa că obișnuiesc să îi bat pe spate, ușor, înainte de a le ura drum bun. Și hainele scârțâie”. Polițiștii fără filtru din Rețeaua Underground

„Uite-o pe doamna …. Nici ea, nici soțul ei nu lucrează nicăieri. N-au lucrat o zi. Nu au fost plecați afară, la muncă. Și-au deschis peste noapte un bar în comună. Într-o noapte, în fața casei lor au fost găsite baxuri cu țigări de contrabandă”. Polițistul de frontieră care îmi dă detaliile se îndreaptă repede către mijlocul drumului prăfuit și oprește un autoturism Audi, din care coboară o femeie aranjată, cu unghii lungi, vopsite strident.

„Buna ziua, doamnă. Câte țigări aveți azi?”

„Eu?? Niciodată, niciodată!”

Omul legii o roagă politicos să deschidă portbagajul. De obicei, localnicii nici nu se mai străduiesc să ascundă țigările de contrabandă de ochii polițiștilor. Le pun la vedere, pe bancheta din spate sau în portbagaj. Unii își lipesc pachete de țigări cu bandă de scotch de trup.

„Nu pot să îi percheziționez, așa că obișnuiesc să îi bat pe spate, ușor, înainte de a le ura drum bun. Iar țigările scârțăie în scotch. Atunci îi invit la sector”, ne povestește cel de-al doilea polițist aflat în misiune.

Sunt „în patrulă”, cu poliția de frontieră, la câțiva kilometri de granița cu Ucraina. Polițiștii îmi spun că e vad bun: în urmă cu zece ani, pe drumul ciuruit, treceau doar câteva mașini pe zi. Acum nu trec 5 minute fără să vină vreun autoturism. Poliția de frontieră face filtre, în diverse locuri, pentru a-i prinde pe cei care încearcă să scoată din comuna de lângă graniță țigările trecute ilegal peste „frontiera verde”.

„Economia subterană”, sprjinită de polițiști care au schimbat taberele

Azi nu au prins niciun contrabandist, dar în urmă cu două zile colegii lor au avut mai multă baftă, descoperind într-o mașină câteva baxuri de țigări cu timbru de Ucraina.

Pe lângă micii traficanți, care transportă cu mașina câteva baxuri, în plasa autorităților mai pică și pești mari, care ajung să pună bazele unor adevărate „economii subterane”, cu zeci de persoane implicate în activitatea de vânzare a ţigaretelor, cu mari cantităţi rulate şi frecvenţe ale livrărilor ce rivalizează cu magazinele.

În episodul șase al Rețelei Underground vorbim despre polițiști de frontieră care au trecut în tabăra cealaltă, a contrabandiștilor, dar și despre mari rețele destructurate prin efortul mai multor autorități între care DIICOT, Poliție, Poliția de Frontieră, SRI.

În episodul anterior v-am relatat povestea celui mai ghinionist contrabandist de țigări, iar în primele patru episoade am vorbit despre întregul lanț al rețelei: capii de rețea, cărăușii, vânzătorul și cumpărătorul.

Polițiști de frontieră, implicați într-o rețea de contrabandă. Țigările erau transportate peste graniță cu ajutorul unor drone

Sunt și cazuri în care cei ce ar trebui să asigure respectarea legii trec de partea cealaltă a baricadei. Dar să o luăm cu începutul.

În Botoșani, în noiembrie anul trecut, 39 de gospodării au fost percheziționate de mascați într-o acțiune de destructurare a unui grup care se ocupa cu contrabanda cu țigări.

Procurorii și polițiștii aveau informații că, de la începutul anului trecut, în județul Botoșani, mai multe grupuri de persoane introduceau în România țigări de contrabandă. Rețeaua era complexă și ramificată și continua cu activități de colectare, transport, preluare, depozitare, predare și vânzare a țigărilor aduse din Ucraina și Republica Moldova.

Polițiștii vorbesc de o adevărată „economie subterană”, prin numărul mare de persoane implicate în activitatea de vânzare a ţigaretelor, cantităţile rulate şi frecvenţa livrărilor de ţigarete.

Pe perioada cât autoritățile au monitorizat rețeaua, au fost identificate nu mai puțin de șase grupuri organizate care făceau contrabandă cu țigări în zona de nord-est a judeţului Botoşani, exact la frontiera cu Republica Moldova şi Ucraina. Ţigările de contrabandă erau introduse în România de către palierul ucrainean al grupărilor prin zona de frontieră adiacentă localităţilor Bajura – Darabani, iar de către palierul moldovenesc al grupărilor prin zona de frontieră din zona localităţilor Păltiniş – Horodiştea, Rediu – Rădăuţi-Prut – Miorcani, Cotu Miculinţi –Crasnaleuca, Mitoc şi Liveni – Manoleasa Prut. Țigările erau apoi preluate, transportate, depozitate şi comercializate de către membrii celor șase grupări infracţionale pe piaţa neagră din judeţul Botoşani.

Rețeaua era sprijinită și de doi polițiști de frontieră din cadrul SPF Rădăuți Prut. Aceștia furnizau contrabandiștilor date și informaţii privind modul de patrulare a Poliţiei de Frontieră în zona localităţii Mitoc, potrivit procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Botoşani.

Țigările erau preluate şi transportate pe teritoriul României de „cărăuși” sau cu ajutorul unor drone. Apoi marfa era depozitată temporar acasă la membrii rețelei sau în alte locuri prestabilite, ca ulterior să fie distribuită și vândută. Cele șase grupări care, deși aparent, acționau independent, au derulat temporar şi activităţi ,,comune”, fiind traficate în total șapte milioane de țigări.

În dosar au fost audiate 39 de persoane , respectiv 34 suspecţi şi 5 martori. Prejudiciul cauzat bugetului de stat în acest caz este de aproape patru milioane de lei, potrivit DIICOT Botoșani.

Gaură la buget de 3,5 milioane de euro

O altă rețea complexă a fost destructurată acum un an. În total 44 de persoane din nouă județe și municipiul București au fost acuzate că ar fi prejudiciat bugetul de stat, prin sustragerea de la plata taxelor şi accizelor, cu 3,5 milioane de euro în urma unor activități de contrabandă cu țigarete.

Procurorii DIICOT Suceava și ofițerii de la poliția judiciară din mai multe județe au făcut în luna mai anul trecut 70 percheziţii la adrese din județele Suceava, Harghita, Covasna, Bacău, Vrancea, Brașov, Mureș, Prahova, Ilfov și municipiul București. Scopul: destructurarea a trei rețele specializate în contrabanda cu ţigări. Una dintre rețele aducea, prin Punctul de trecere al frontierei Giurgiu, țigarete din Grecia.

Liderii celor trei grupuri de contrabandă coordonau achiziționarea de țigarete și din Ucraina și Republica Moldova. Apoi era rândul altor membri ai rețelei să găsească cumpărători în județele Harghita, Covasna, Bacău, Vrancea, Braşov, Mureş, Prahova şi din municipiul Bucureşti.

Totul era gândit până în cele mai mici amănunte.

Transporturile cu țigarete se efectuau doar între întervale stricte, între orele 18:00 și 8:00. Erau preferate drumuri puțin circulate, iar persoanele care „asigurau” traseul de deplasare efectuau un contrafilaj pentru a vedea dacă transportul este supravegheat sau nu de organele de poliție.

Mașinile folosite pentru transportul ţigărilor erau înmatriculate în alte judeţe ale ţării sau în străinătate. Contrabandiștii amenajaseră spaţii speciale pentru ascunderea țigaretelor în autovehicule.

Liderii grupului primeau banii pe țigări fie prin intermediul persoanelor trimise în momentul livrării ţigaretelor, fie folosind sisteme de transfer, apelând pentru trimiterea/ridicarea banilor la diverse persoane pentru a ascunde expeditorul/destinatarul real al sumelor de bani.

Rețea de contrabandă transfrontalieră. 51 de persoane anchetate, 11 arestate

Un alt caz în care sunt cercetate 51 de persoane, din care au fost arestate preventiv sau la domiciliu 11 persoane, a fost instrumentat de procurorii de la DIICOT Iași.

Este vorba de trei grupări organizate transfrontaliere, formate din cetățeni români și moldoveni, specializate în activități de contrabandă cu țigări. Marfa era introdusă pe teritoriul României din Republica Moldova peste râul Prut, cu ajutorul unor bărci pneumatice sau cu ajutorul unor lansete și funii.

Datele existente la începutul anchetei arată că s-a încercat constituirea unei rețele de contrabandă în vara anului 2013 la inițiativa P. V.D. și I. M. G. Cei doi nu au reușit constituirea grupării deoarece în august 2013 au fost depistați de polițiștii de frontieră din Iași în timp ce transportau cantitatea de 5.000 pachete țigarete marca „Plugarul”. Din cauza aceasta, între cei doi au apărut neînțelegeri, pe fondul cărora I. M. G. și-a constituit propria rețea de contrabandă, păstrând legătura cu aceiași furnizori din Republica Moldova. Inculpatul P. V.D. și-a continuat activitatea infracțională efectuând demersuri pentru constituirea unei grupări de contrabandă, iar în luna mai 2014 –iunie 2014, împreună cu P. I. S., a reușit să constituie o rețea organizată transfrontalieră de contrabandă cu țigări.

Pe teritoriul României au fost aduse din Republica Moldova cantități însemnate de țigarete prin trecerea acestora peste râul Prut. P. V.D. și P. I. S. organizau și coordonau activitățile de introducere în România, deținere, transport, preluare, depozitare, desfacerea și vânzare de produse accizabile supuse marcării (țigarete de producție/proveniență Republica Moldova), ținând legătura permanent cu cetățenii moldoveni, principalii lor furnizori, dar și cu inculpații I. A. și M. S., cărora le-au propus să treacă țigarete peste râul Prut. Prejudiciul adus bugetului de stat este estimat la peste 573.000 euro. În cauză sunt cercetate în total 51 de persoane.

O afacere de 600 de milioane de euro

Rețeaua Underground este un proiect editorial în care am arătat culisele unei afaceri evaluate la 600 de milioane de euro în România anului 2015. Contrabanda cu țigări a ajuns la 17,8% din piața de țigări. Contrabanda înseamnă bani mulți câștigați de puțini și pierduți de fiecare dintre noi. 600 de milioane de euro înseamnă accize și TVA neplătite. Înseamnă bani negri pentru finanțarea activităților ilegale, pentru coruperea autorităților, pentru ungerea rotițelor sistemului, pentru finanțarea campaniilor electorale. Înseamnă fonduri furate de la școli, sănătate, autostrăzi.

Un sondaj realizat prin metoda interviului de Compania de Cercetare Novel Research în rândul a 2500 de persoane din cele 8 regiuni de dezvoltare ale României, fumători adulți (18-64 de ani) a arătat că nivelul contrabandei cu țigări era, în luna ianuarie, de 17,8% din piața internă de țigări. Aproximativ 600 de milioane de euro intră anual în România în conturile unor rețele de contrabandă cu țigarete. Sunt bani din comerțul ilegal cu țigarete care nu mai ajung la bugetul de stat sub formă de accize și TVA. Piața neagră a țigărilor este alimentată constant din Ucraina, Republica Moldova sau Serbia, România având a doua cea mai extinsă graniță externă a UE, de peste 2.100 km.

Mărcile de țigări de contrabandă cel mai des întâlnite pe piața neagră sunt : Marble, Jin-Ling, Marvel, Kent, Ashima, Ritm, Rothmans, Monte Carlo, Winston.