Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

7 zile în sanatoriul numit România

Singurul gest normal care s-a întâmplat în ultima săptămână în România este demisia șefului Consiliului Național de Atestare a Titlurilor - Viorel Barbu. Constatând că organismul pe care-l conduce de puțină vreme a rămas, practic, fără obiect de activitate, omul s-a ridicat de pe scaun și a plecat acasă.

Țara asta arată ca un bâlci în care nebunii se dau de-a dura, iar scena politică s-a umplut de circari. Pe stradă, cei care au ochi întorc privirea și se fac că nu văd, cei de au urechi să audă își pun dopuri sau și le acoperă cu mâinile.

Ieri, Senatul, în care PSD și cu PNL și-au dat mâna pe sub masă, a votat legea pe care a refuzat Klaus Iohannis să o promulge și a retrimis-o la examinare. Un gest de sfidare nu numai din partea social-democraților, dar și din partea liberalilor. Oare președintele l-a întrebat pe Atanasiu de la PNL de ce a votat și a decapitat, practic, comisia care studiază suspiciunile de plagiat? Dacă da, oare ce i-a răspuns senatorul? (nu știu, frate, nu-s din zonă?).

Într-un univers paralel, președintele unic al marelui PNL - Alina Gorghiu - scoate de prin buzunare aberații de candidați care-i fac pe votanții vechi ai dreptei să renunțe de tot la opțiunea liberală. Pesemne că doamna Gorghiu joacă rolul nesimțirii, pe care l-am mai văzut la locale, când se făcea că nu-l observă pe candidatul Sava de la sectorul 4 făcându-și campanie la braț cu Piedone. O altă demonstrație de tupeu - fostul ministru de interne Tobă depune plângere penală pentru abuz în serviciu împotriva Consiliului care i-a dat verdict de plagiat. Ceea ce observă și un copil de 10 ani dacă îi parcurge teza, el încearcă să astupe prin intimidare.

Sistemul cardului de sănătate al casei de asigurări- dezvoltat de Siveco (în calitate de subcontractor) și a cărei mentenență a fost câștigată prin licitație de Teamnet (procedură contestată ulterior) - e blocat de două zile. Mii de cetățeni care au vrut să-și facă analize sau să se interneze au fost amânați (marți din nou, după ce luni au fost trimiși acasă de medici).

Într-un univers paralel, două scene: acum un week-end sute de tineri dezvoltatori au participat la hackathon-ul GovIT, desenându-ne valoarea jafului național în antiteză cu această resursă fenomenală de oameni cu creier, buni și care nu sunt puși pe căpătuială.

Pe o altă scenă, Sebastian Ghiță (patronul Teamnet), care a digitalizat România cu sute de milioane de euro inventând sisteme care nu funcționează, se plimbă pe la parchete ducând cu el bufnițe și vorbind despre cucuvele mov. Posturile de televiziune pică în această plasă imensă și transmit live toate inepțiile pe care acest individ le emite. El își atinge scopul- câștigă zi de zi până la alegeri cu intimidări, amenințări, insinuări, invenții, transformându-se într-un circar al cărui scop este doar să mai stea în libertate până în 11 decembrie. Pentru că după ungerea noului parlament, ceea ce s-a întâmplat luni în Senat cu legislația și plagiatele va fi nimic în comparație cu ce urmează. Puțin știu- a postat jurnalistul Cristian Andrei- că la una din comisii, tot în Senat, aleșii au înlocuit scăderea cu 20 de zile a pedepsei pentru toate lucrările scriese de un pușcăriaș cu scăderea cu câte 20 de zile pentru fiecare lucrare publicată de un pușcăriaș. O chestiune de nuanță.

Luni, cursul valutar a zburat în raportul leu-euro la peste 4,5 pentru moneda europeană. Marți, un cotidian central ne spune cum că dosarul dispariției contractului Bechtel a fost clasat.

Într-un univers paralel, un fost premier postează cu veselie toate imbecilitățile pe Facebook, postări pline de greșeli de gramatică. Astăzi vorbea despre candidații PNL, numindu-i candidați siniștrii. Norocul mare că-l mai corectează, probabil, câte vreun apropiat care are bacul luat pe bune.

USR-ul lui Nicușor Dan se dă de ceasul morții să adune un număr aberant de semnături pentru a reuși să participe la alegeri.

Într-un univers paralel, la sediul partidului extremist PRU de la sectorul 5 au loc descinderi ale poliției. Se pare că oamenii din anturajul individului Rizea (fost PSD) au încercat să acceseze neautorizat baza de date cu cnp-urile cetățenilor, ca să-i treacă cu forța pe listele electorale pentru PRU (partidul de rezervă al lui Victor Ponta).

Azi, plenul nu a reușit să se adune în legislativ ca să se discute moțiunea simplă împotriva ministrului justiției.

Într-un univers paralel, se aude prin târg cum că propunerea pentru procuror general adjunct este un domn Bogdan Licu, asupra cărui doctorat, la fel, planează suspiciuni cum că ar fi un plagiat.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    exista visatori care vopsesc peretii si podelele, inciuda hotilor care le fura in permanenta vopseaua si pensula, si apoi intreba orbii, daca le place :) oameni buni, faceti pasul, schimbati camera, alaturi nu sunt hoti si lumea vede si apreciaza munca !
    • Like 0
  • check icon
    Plec să vomit ... nu cred că revin!
    • Like 1
  • Curat corect! Macar sa stim unde ne aflam.
    • Like 1
  • În acest sanatoriu există tabere politice: una a celor care nu sunt în stare de nimic, cealaltă a celor în stare de orice. Numiţi-le după cum vă e voia sau după cum doresc ele. Din când în când, unii, care vreme îndelungată nu au fost în stare de nimic, într-o frântură de secundă realizează că sunt în stare de orice şi reciproc. Avem speranţe de însănătoşire? Avem! Se apropie ziua în care vom decide care tabără e mai potrivită să se ocupe de treburile ţării. Şi, uite-aşa, vorbele lui Mark Twain, în timp ce ei îşi plănuiesc cu grijă viitorul în care vor trăi tot restul vieţii, noi ne vom mulţumi doar cu acel mâine, de care ne temeam ieri…Sau nu?
    • Like 2
  • Eu nu pricep cum de 500 - 1000 de penali , prostesc de 25 de ani , 17 - 18 milioane de isteți . Adevarul e ca suntem un popor de vite si boi care ne meritam soarta . Un popor cu cojones ieșea pina acum de 100 de ori in strada si-i pulveriza pe șarlatanii ăștia de fura NON stop .
    • Like 4
    • @ Vic Berenghi
      Doamne ajuta!!!
      • Like 1
  • Claudiu check icon
    Observ cu amuzament ca mai toti comentatorii si autorii de articole vorbesc de "sistem", adica un fel de "Cupola" mafiota vezi Doamne ... :) Din Cupola pare ca fac parte, asa cum este convins subconstientul colectiv mioritic, alde Ponta, Basescu, S. Ghita, restul penalilor din parlament si senat, serviciile secrete si ma rog alti borfasi si escroci si de alte nationalitati in trecere pe aici. Convingerea asta este exact ce vor acesti indivizi sa induca, ca sunt atotputernici si bine organizati ... Va asigur ca nu-i asa, caci atunci cand este "umflat" unul de justitie foarte rar ceilalti sar sa-l scape daca au ceva de pierdut. Convingerea aceasta este distructiva pentru ca induce o stare de i-responsabilitate cetateanului ca " vezi Doamne n-avem ce face", este batut de soarta si de factori infara influentei sale si ca atare nici la vot nu se mai duce, daramite sa se duca la demonstratii, sa scrie scrisori de protest sau orice alta activitate civica intr-o tara cu ceva mai multa coeziune sociala si mai ales cu mai mult Caracter. Convingerea aceasta ne face ceea ce suntem, adica niste cetateni impotenti civici si politici, si cautam inafara noastra argumente sa ne justificam ne-participarea civica care sa scoata la lumina ticalosi ca mai sus ... In schimb suntem foarte guralivi cand ne plangem ca ce tara corupta este Romania, n-avem nicio indoiala ca noi nu avem nicio treaba in asta. Nu cumva daca ajungeam si noi la putere intr-un post inalt, prin vreun concurs de imprejurari, cei mai multi faceam ca ei?? Poate ca nu suntem oripilati ci doar invidiosi ... deh, ipocrizia este la mare cinste la noi ... :)
    Eu sunt un observator al "comediei umane" vorba lui H. Balzac si pot spune cu mana pe inima ca nimeni nu ne-a cunoscut mai bine decat nenea Iancu.
    • Like 2
  • Valentin check icon
    Problema e din sistem. Cu toate că nu voi vota USR din motive care mă privesc, consider povestea cu strânsul semnăturilor o aberaţie. Tot aberantă e şi povestea cu listele. În sisteme normale listele sunt propuse mai întâi spre validare alegătorilor. Asta înseamnă că nu partidul este cel care decide, ci electoratul. Nu intră cine vrea partidul, intră cine vrea electorul. N-am văzut vreo intenţie de schimbare la niciun partid politic, şi ăsta e doar unul din motivele pentru care nu voi vota.
    • Like 5
    • @ Valentin
      motivele acealea sunt legate de caini cumva? :))

      lasand gluma la o parte, un fenomen ingrijorator este greutatea de a forma un partid. pana la urma urmei, suntem reprezentati sau nu de unii care impiedica noile aparitii. electoratul trebuie sa texeze la vot un partid, nu la formare.
      • Like 2
    • @ Bogdan Guta
      Da de unde! Sa-ti faci partid acum e foarte usor, iti trebuie doar cativa membrii. Sa participi la alegeri e mai greu. De aia ma imbie in fiecare dimineata la metrou cate unul sa semnez pentru Nicusor Dan.
      • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult