Adevărata nucleară, inconștienților!

(Foto: Facebook/Nuclearelectrica Oficial)

Unitatea 2 a centralei nucleare de la Cernavodă s-a deconectat automat, în noaptea de miercuri spre joi, din cauza unei defecțiuni apărute la un sistem electric. Cu patru zile înainte Unitatea 1 fusese deconectată, iar Unitatea 2 a funcţionat atunci la doar 55% din capacitate.

Conducerea Nuclearelectrica s-a grăbit să dea asigurări că nu există o legătură cauzală între cele două avarii, iar incidentele nu au avut un impact advers asupra personalului, populaţiei şi mediului înconjurător. 

Premierul Viorica Dăncilă a trimis la începutul săptămânii Corpul de Control la Nuclearelectrica, însă deocamdată rezultatele verificărilor nu au fost făcute publice. Cert este că din ianuarie anul trecut și până în prezent la CNE Cernavodă au avut loc șapte incidente în urma cărora una dintre cele două unități nuclearo-electrice s-a deconectat automat.

Numărul de avarii nu este unul mare, dimpotrivă, sunt mai puține decât în standardele nucleare mondiale, susțin cei din conducerea companiei. 

Durata inițială de viață a Unității 1 expiră în 2026

Să vedem mai întâi câteva date despre companie. 

Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN) este deținută în proporție de 82,4% de statul român, prin Ministerul Energiei, iar restul de alți acționari, între care cel mai important este Fondul Proprietatea, cu circa 9%. Aproximativ 20% din necesarul de energie electrică al României provine de la centrala nucleară de la Cernavodă. 

SNN, singurul producător de energie nucleară din România, şi-a prognozat pentru anul 2018 un profit brut de 366 milioane de lei, de cinci ori mai mare cel bugetat pentru 2017, şi venituri totale de 2,1 miliarde de lei, cu 18% mai mari, conform bugetului de venituri şi cheltuieli al companiei.

27,6% – gradul de realizare a obiectivelor de investiții în 2017

Gradul de realizare pentru obiectivele majore de investiții la finele anului 2017 raportat la programul de investiții al Nuclearelectrica este de doar 27,6%, reiese din raportul anual pe 2017 al SNN.

(sursa: Raport anual pe 2017) (clic pe imagine pentru a o mări)

Raportul pe 2017 mai menționează că gradul de realizare a planului valoric anual de investiții cumulat de la începutul anului este de 40%.

Între 1,2 și 1,5 miliarde euro costă retehnologizarea Unității 1

Același document precizează că „pe termen mediu și lung este necesar ca SNN ( Societatea Națională Nuclearelectrica – n.n.) să își conserve sursele de finanțare în vederea implementării unor proiecte semnificative de investiții”, fiind menționate:

- Proiectul de retehnologizare a Unității 1 CNE Cernavodă, având o valoare estimată între 1,2-1,5 miliarde euro și o durată de implementare de 2-2,5 ani, după primul ciclu de viață al Unității 1;

- Investiția în instalația de detritiere, având o valoare estimată de 170 - 180 milioane euro, decizia finală de investiție urmând să fie supusă aprobării Adunării Generale a Acționarilor.

„Retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă, un proiect major la jumătate din costul unui nou reactor nuclear, dar cu aceleași beneficii, va asigura încă 30 de ani de operare si productie, în condiții de maximă securitate nucleară, dincolo de nivelul anilor 2028”, se mai precizează în raportul menționat.

Cele două unități nuclearo - electrice din cadrul CNE Cernavodă au o durată inițială de viață de 30 ani, durată ce poate fi extinsă cu încă 25 ani după un proces de retehnologizare. Unitatea 1 a fost pusă în funcțiune în anul 1996 - ceea ce înseamnă că durata sa inițială de viață expiră în 2026 -, iar Unitatea 2 a fost pusă în funcțiune în anul 2007.

Venituri excepționale, alocate către cheltuieli fixe: plătim salarii și pensii din bani luați cu japca de la companiile de stat

Chiar dacă gradul de realizare a investițiilor a fost scăzut, conducerea Nuclearelectrica companiei a propus ca pentru 2017 circa 91% din profit să fie repartizat pentru dividende. Motivul invocat - prevederile memorandumului care obligă companiile de stat să repartizeze minimum 90% din profitul pe 2017 sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat.

O decizie similară a fost luată și pentru acest an.

Profesorul de economie Cristian Păun (foto) este de părere că politica Guvernului de a-și contrui bugetul de stat bazându-se pe venituri ad-hoc, excepționale, care nu se colectează la buget cu regularitate, este una greșită, mai ales pentru că aceste venituri sunt folosite pentru plata de salarii și pensii, și nu sunt alocate pentru investiții.

(Foto: Facebook/Cristian Păun)

„Această politică de a lua cu japca venituri din companiile de stat arată o vulnerabilitate în creștere pentru tot ce înseamnă guvernarea în România. Din aceste venituri ulterior guvernul alocă o serie de cheltuieli nu pentru investiții, ci pentru cheltuieli cu salariile și cu pensiile, cheltuieli care în ipoteza unei crize sau a unei recesiuni nu pot fi ușor scăzute, iar pentru care în acel moment guvernul e foarte puțin probabil că va avea acces la aceste venituri excepționale”, ne-a explicat profesorul Cristian Păun. 

Prin încasarea de dividende statul refuză reinvestirea lor

O altă problemă remarcată de profesorul de economie este legată de faptul că prin încasarea de dividende statul refuză reinvestirea banilor de către companiile deținute de stat. În plus, nici nu contribuie de la bugetul statului cu resurse importante pentru finanțarea proiectelor de investiții în companii.

„Pe de o parte companiile sunt lăsate de izbeliște, statul nealocând de la buget sume semnificative ca aceste companii să poată să își îmbunătățească serviciile pe care le oferă clienților lor, sau, în cazul centralei nuclearoelectrice, să mențină un nivel de siguranță corespunzător pentru cetățenii din România care beneficiază de electricitatea produsă de centrala nucleară. Pe de altă parte statul refuză si reinvestirea profiturilor. Astfel companiile de stat pierd încet, încet startul în raport cu concurența, acolo unde există alternativă, cum ar fi de exemplu în cazul transportului feroviar, dar avem și situația centralei de la Cernavodă, unde nu avem neapărat concurență și unde vorbim de o pierdere la nivelul calității serviciilor și al siguranței în operare. Pe termen lung situația nu este sustenabilă”, spune Păun.

„Avem creștere economică, dar nu ne dezvoltăm”

Profesorul universitar vede un paradox al creșterii economice din România - avem creștere economică, dar nu ne și dezvoltăm.

„Creștem economic stimulând consumul, sunt luați banii de la investiții din companii de stat si sunt alocați către pensii și salarii, ignorându-se complet faptul că spitalele, școlile, centralele atomice trebuie să beneficieze an de an nu doar de resursele pe care le pot reinvesti din profiturile pe care le obțin, ci și chiar din alocări suplimentare de la bugetul de stat, pe cat posibil, sau din diverse scheme de garantare de către stat, astfel încât să avem servicii publice de educație, sănătate și în alte domenii la standarde corespunzătoare”, punctează Cristian Păun.

Pe de altă parte, managerii numiți politic în firmele de stat, pe salarii grase, unii fără să aibă nici în clin nici în mânecă cu domeniul de activitate al companiei pe care sunt trimiși să o conducă - vor căuta, la un moment dat, o cale să nu mai trimită profiturile la centru, de exemplu putându-și umfla artificial cheltuielile, crede Păun.

„Mă îndoiesc că pentru foarte mult timp companii de stat - mici feude ale unor manageri numiți politic - în care nu se investește constant și din care se extrag resurse pentru a fi împărțite la un nivel superor ierarhic vor mai avea ce să trimită către tătucul de la centru. Este un lucru logic, din punctul meu de vedere”, mai subliniază Cristian Păun.

Fără bani de investiții, după ce statul a decis să le ia 90% din profituri, cu manageri obedienți politic și plătiți cu salarii grase, companiile de stat funcționează pe avarie, aceasta fiind cea mai sigură cale spre dezastru. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp