Judecătorii Curţii Constituţionale au respins sesizările făcute de CSM şi de către preşedintele Klaus Iohannis pe tema OUG care modifică legile penale. Acestea se referă la forma în care a fost emisă OUG, nu la conținutul ei, și invocă un conflict juridic de natură constituţională dintre puterea judecătorească şi cea executivă, respectiv dintre Parlament şi Guvern.
„Nu orice conflict dintre autorităţi îmbracă condiţia unui conflict juridic de natură constituţională. Doar acel conflict întruneşte elementele unui conflict juridic de natură constituţională în care părţile îşi arogă puteri, atribuţii, competenţe din sfera de activitate a celorlalte autorităţi sau când o autoritate îşi declină competenţa şi nu îşi exercită rolul pe care îl are potrivit obligaţiilor sale sau refuză să-şi îndeplinească un asemenea rol”, a declarat președintele CCR, Valer Dorneanu, citat de News.ro.
”În situaţia de fapt, noi am constatat că nu există un asemenea conflict nici între autoritatea judecătorească şi Guvern, nici între Parlament şi Guvern”, a precizat preşedintele CCR.
Joi, CCR va analiza sesizarea pe fond făcută de Avocatul Poporului.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
..........
(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.
Dupa cum se poate observa nu se poate justifica caracterul de urgenta al ordonantei 13.
Urgenta se defineste din 2 perspective:
1. vine sa corecteze o situatie intepestiva care nu a fost cunoscuta. Nu este cazul, prevederile din OUG 13 au reglementat situatii de la vechi la foarte vechi.
2. vina sa preintampine consecinte negative considerate importante. Nu este cazul: toate prevederile OUG puteau face obiectul unei legi. Timpul de cca. 3 - 6 luni mai lung in procedura legiferarii nu indica prejudicii care sa justifica procedura de urgenta.
In concluzie CCR ne-a silueste cu o logica liniara de 2 bani.
Prima data ne-a explicat ca art. 1 din Constitutie este o figura de stil si nu act normativ si ne-a tras o erata (cu un tupeu mai jegos decat a guvernului PSD)
Acuma vine si explica ca oamenii care au iesit in strada sunt prosti.
CCR in abordarea birocratica a unor slujitori de partid unsi pe demnitati ce le depaseste nivelul, cunostintele, disponibilitatea si caracterul uita ca statul roman nu isi poate explica nici macar existenta in absenta ideii de deservire a cetatenilor. Normal, ei au fost pusi de partide ca sa serveasca interesul partidelor.
In relatia dintre CCR si cetateni se poate observa atitudinea aroganta si suficienta a unei institutii care nu se supune prevederilor art.2 din constitutie (prevederea care spune ca institutiile trebuie sa fie compuse de persoane alese in mod democratic).
Privind retionamentele CCR as adauga ca se raporteaza exclusiv la prevederile constitutionale si nu tin cont de principiile de drept. Vedem aceeasi abordare infantila, excesiv tehnica pe care o vedem si la instantele compuse din mucosi de 22 de ani. Judecatorilor le lipseste cultura juridica si civica.
Interpretarea textelor din constitutie ar trebui sa se faca cu aplicarea regulilor de interpretare conform principiilor de drept. Sensul prevederilor constitutionale trebuie gasit din perspectiva unui set de valori democratice, valori pentru care au iesit iarasi oameni in strada.
Traim intr-o lume a ipocriziei, a incompetentei si imposturii, a slugarniciei, a intereselor meschine a unor grupuri de interese, a tradarii de tara, a viziunii contabile asupra sufletului oamenilor si al tarii si al desprinderii totale de bun-simt si de ideea de corectitudine.