Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Ce ar trebui cetățenii să ceară primarului lor. Grațian Mihăilescu, Urbanize Hub: Deja există exemple pozitive de orașe în România, nu peste graniță. Trebuie ca oamenii să spună: vrem și noi așa

Grațian Mihăilescu

Felul diferit în care se dezvoltă orașele din România arată o țară care merge înainte cu viteze diferite. Dacă în unele dintre ele există strategii care să pună în valoare potențialul local, în altele nivelul de planificare este la un nivel rudimentar, care le condamnă să rămână și în următorii ani mult sub potențialul lor.

Ce face ca un municipiu să progreseze, iar altul să bată pasul pe loc? Grațian Mihăilescu, fondatorul think tank-ului Urbanize Hub, spune că un factor cheie este atitudinea autorităților locale față de ceea ce poartă numele de guvernare participativă. 

„Lucrurile merg bine acolo unde există un efort colaborativ între administrația publică locală, organizațiile neguvernamentale, mediul de business și expertiza pe care o aduce mediul universitar. Cred că, dacă ai acest gen de abordare și ai niște relații umane bine stabilite între diferiții actori, mult mai ușor poți să faci parte de planificare, de transport sustenabil, de digitalizare a administrației. Toate aceste lucruri pot fi realizate mai ușor dacă ai acest concept de guvernare participativă”, spune Grațian Mihăilescu, care fost unul dintre coordonatorii unui volum apărut recent despre calitatea vieții în România și puterea comunităților.

Un oraș industrial care își creează o nouă identitate

Un exemplu în acest sens, este, în opinia lui, municipiul Cluj. „La Cluj au și ei probleme, fără îndoială, dar ecosistemul acesta de care vorbeam funcționează, există niște relații între oamenii de la Babeș-Bolyai, administrație, clusterul de digitalizare, profesori.

Eu cred că exemple pozitive se găsesc și în orașele care nu sunt în top din punct de vedere economic. Reșița, de unde sunt eu, performează destul de bine în ultimii ani. E un oraș industrial care încearcă acum să își găsească o nouă identitate și își setează trendurile de dezvoltare pe următorii ani. Galațiul se mișcă destul de bine la fonduri europene”, crede el.

Clujul, în topul european al inovației

Fiecare oraș are niște atuuri pe care le poate exploata pentru a de dezvolta mai rapid. „Din punct de vedere al planificării strategice, fiecare oraș are niște indicatori pe care poate crește. La Reșița este vorba despre turism și tot ceea ce poate genera plusvaloare pe lângă turism. Indicatorii specifici pentru Cluj au fost identificați de cei care au făcut strategia ca fiind inovație, universitate și implicare și ei lucrează pe cei 3 indicatori. Acum, la Reșița, administrația este deschisă, colaborativă, puterea comunității începe să fie din ce în ce mai vizibilă și vibrantă, a venit și un investitor care investește într-un proiect de regenerare urbană pe platforma industrială părăsită. La Cluj, primarul este foarte deschis la ideile inovatoare care vin de la Bruxelles, vorbește despre chestiuni precum reziliență și digitalizare”, spune Grațian Mihăilescu.

Recent, Clujul s-a clasat pe lista scurtă pentru a deveni Capitală Europeană a Inovării, alături de orașe precum Milano, Viena sau Valencia. Acest lucru îi permite, în opinia lui, să atragă talente care să îi permită să se dezvolte pe viitor și se datorează nu doar investițiilor, ci și lobby-ului și networking-ului pe care reprezentanții orașului l-au făcut la nivel informal.

Ce îi lipsește în acest moment Bucureștiului?

„Ce a lipsit Bucureștiului? A lipsit planificarea, a lipsit viziunea, a lipsit strategia, au lipsit, probabil, oamenii eficienți din administrație”

„București e un oraș fantastic, e un oraș cosmopolit, e un oraș divers, este cel mai mare oraș al României, este un oraș cu imixtiuni arhitecturale foarte diferite, are o bogăție extraordinară a creativității și resurselor umane. Ce a lipsit Bucureștiului? A lipsit planificarea, a lipsit viziunea, a lipsit strategia, au lipsit, probabil, oamenii eficienți din administrație. Dar eu sunt foarte optimist, atât în legătură cu Bucureștiul, cât și cu celelalte orașe ale României. Noi am ajuns la al treilea nivel de fonduri de europene, e al treilea cadru financiar de care România beneficiază și vorbim de o maturitate mai mare a oamenilor care folosesc fondurile, inclusiv a celor din administrație Sunt convins că toate investițiile care se vor face din fondurile din perioada 2021-2027 vor crea calitate a vieții”, este de părere fondatorul Urbanize Hub.

În condițiile în care duminică au loc alegerile locale, ce ar trebui românii să ceară de la noii lor primari?

„Este foarte simplu. Deja există exemple pozitive de orașe în România, nu peste graniță. Trebuie ca oamenii să spună: vrem și noi așa!”, spune acesta.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Bucurestiul e un oras muribund.... Maine as pleca daca as putea, l-as da pe Cluj cu ochii inchisi si inima usoara.....
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult