(Foto: Guliver/Getty Images)
În acest moment, în România sunt 9,6 milioane de utilizatori de Facebook. În medie, unul din doi români are cont deschis pe rețeaua fondată de Zuckerberg. Cu toate acestea, numărul de pagini de Facebook nu depășește cifra de 45.000.
Asta deși există peste 600 de mii de firme înregistrate în România. Un calcul simplu ne arată că cel mult una din 12 firme are pagină deschisă pe Facebook. Explicația multora dintre patronii care continuă să ignore cea mai mare rețea socială din România este că „pe Facebook stau doar copiii.”
Facebrands.ro, principala platformă de analiză a cifrelor Facebook în România, arată că doar 9% dintre conturi sunt ale tinerilor sub 18 ani.
(clic pe imagine pentru a o mări)
Mai mult decât atât, publicul comercial (18-45 de ani), adică segmentul oamenilor activi, reprezintă 60% din totalul utilizatorilor. Cu alte cuvinte, publicul de Facebook din România este în proporție covârșitoare adult.
Întârzierea cu care românii acceptă noi canale de comunicare este reflectată și de un studiu Eurostat, realizat la finalul anului 2013.
Atunci, România era pe ultimul loc la procentul de firme care dețineau website. Doar 43% dintre ele aveau pagină de internet, mult sub media europeană de 73%.
Astăzi, în țările occidentale, rețelele sociale atrag o felie importantă din sumele alocate promovării. În ultimii opt ani, cheltuielile în domeniul social media au crescut cu 200%, de la 3,5% din bugetele de marketing în 2009 la 10,5% în februarie 2017, potrivit sondajului The CMO Survey 2017. Este de așteptat ca ascensiunea să continue: extinderea cheltuielilor pentru social media cu 90% în următorii cinci ani.
„Toate mărcile, mari și mici, sunt astăzi ferm prezente în social media (…) Social media a devenit o tactică de bază“, spune Jill J. Avery, lector senior la Harvard Business School.
Ce fel de likeuri vrem să primim?
O mare parte dintre patronii care au creat pagini pentru afacerile lor au avut un singur scop: să adune cât mai multe like-uri. Postări cu filmulețe amuzante, poze cu pisici, sau cu Simona Halep, fără nicio legătură cu afacerile lor. Iar când voiau să comunice câte ceva despre afacerea lor, o făceau sub forma unor pliante neatractive, transpuse grosolan din offline, în online. În mod natural, după ce ai obișnuit oamenii cu pisici, postările cu serviciile de curățenie pe care le oferi nu au cum să aibă efectul scontat.
Antreprenorul trebuie să înțeleagă că rețelele sociale pot fi veritabile piețe de desfacere pentru produsul său.
Marketing viral și reclamă convențională
Principala provocare a marketingului online este adaptarea mesajului. Obișnuiți cu reclamele de la TV, mulți au avut iluzia că simpla transpunere în online a unei reclame convenționale va aduce aceleași beneficii.
„Comunicarea în online e mult mai personală. Oamenii caută pe Facebook prieteni, dezbatere și vor să vadă cu totul altceva decât la TV”, spune Mircea Bravo, un entertainer care are o comunitate de Facebook de aproape 900.000 de urmăritori.
De aceea, foarte mulți advertiseri se folosesc de influencerii populari pe Facebook atunci când vor să comunice un mesaj sau un produs. „Să promovezi ceva pe Facebook în acest moment este mult mai ieftin și mai eficient decât pe mediile offline”, continuă Mircea, care spune că Facebook-ul îți dă toate instrumentele de măsurare pe loc a impactului campaniei. „Știi în orice moment câți oameni s-au uitat la tine, din ce grupuri sociale, câte secunde au vizionat și ce dezbatere a generat postarea, spre deosebire de bannerele outdoor care costă câteva mii de euro pe lună și nu poți să cuantifici efectul campaniei.”
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.