Foto Guliver/Getty Images
Guvernul turc va controla și mai strict rețelele de socializare - pretextul ar fi evitarea postărilor ce instigă la ură și răspândirea de "imoralități", potrivit președintelui Erdoğan.
În data de 29 iulie, parlamentul turc a adoptat o lege care extinde masiv controlul statului asupra rețelelor de socializare: cele vizate sunt îndeosebi Twitter și Facebook. Legea intră în vigoare la 1 octombrie și prevede obligația platformelor cu peste un milion de utilizatori de a se înregistra și a-și stabili un sediu oficial în Turcia.
Și utilizatorii vor trebui să se înregistreze cu numele și adresa, datele fiind salvate pe serverele din Turcia. În plus, operatorii platformei vor avea 48h să reacționeze în cazul unei reclamații sau solicitări de modificare de conținut. În caz contrar, consecințele includ: amenzi prohibitive, blocarea spoturilor publicitare și reducerea de până la 90% a vitezei de transfer de date, ce ar însemna practic o blocare.
Motivul oficial pentru care Erdoğan a dispus luarea unor astfel de măsuri ar fi comentariile apărute pe Twitter la adresa fiicei și ginerelui său luna trecută, considerate atacuri la persoană - principiul adoptat fiind "Statul sunt eu".
Circumstanțe similare au cauzat și interzicerea enciclopediei online Wikipedia în Turcia, în luna mai a anului 2017. Cauza: două articole, în care Turcia era trecută printre țările în care, în 2011-2014, statul a sprijinit activitățile teroriste ale Ahrar al-Sham și Frontului al-Nusra (ramura siriană a Al-Qaeda până în 2016), făcându-se deci referire la implicarea Turciei în războiul civil din Siria.
În decembrie 2019, Curtea Constituțională Turcă a dat curs apelului înaintat de Fundația Wikimedia din San Francisco, ce invoca libertatea presei, și a anulat interdicția. Organizația Reporteri Fără Frontiere a numit legea adoptată de Turcia "o tentativă de a controla ultimul refugiu al jurnaliștilor critici din Turcia" - în orice caz, nici prima, nici ultima: în 2014, guvernul turc a blocat Twitter și YouTube în urma publicării fișierelor audio ce atestau implicarea lui Erdoğan și ai altor membri ai guvernului într-un scandal de corupție.
Aversiunea liderului turc față de Twitter și Facebook datează însă din 2013, când protestatarii anti-guvern din Parcul Gezi s-au mobilizat cu ajutorul acestor platforme.
Unul dintre ziariștii turci afectați de această nouă măsură guvernamentală este și Can Dündar, fostul redactor-șef al cotidianului „Cumhuriyet”, ce a fost condamnat la 5 ani și 10 luni de detenție pentru spionaj și dezvăluirea de secrete de stat în Procesul Cumhuriyet. Problematice au fost în principiu articolele sale critice la adresa lui Erdoğan, dar mai ales fotografiile ce atestau "inexistentele" transporturi de arme ale Serviciilor Secrete turcești (MIT) către Siria în 2014.
Apelul a fost respins, iar Can Dündar, nevoit să fugă din Turcia. De 4 ani locuiește la Berlin, iar împreună cu centrul de cercetare Correctiv a construit platforma media Özgürüz („Suntem liberi”), deja blocată în Turcia.
Faptul că vocea lui Dündar se mai aude încă în țara lui natală se datorează în principal rețelelor de socializare.... 5 milioane de persoane îi urmăresc activitatea pe Twitter.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Însă sunt curios dacă feisbuc & co, de unde își iau lumina câteva miliarde de oameni va prefera sa își apere profitul sau libertatea internetului, informației, opiniei etc.