Coordonatorul Consiliului Orașelor și Regiunilor Dunării: „Dacă ne referim la București și la activitatea operatorului său de apă și canalizare, prețurile sunt foarte scăzute”

Consiliul Orașelor și Regiunilor Dunării a prezentat, în această săptămână, concluziile unui studiu prin care și-a propus să analizeze provocările care țin de infrastructura de apă și canal în regiunile dunărene și a cărui formă finală va fi publicată luna viitoare. Provocările sunt identice și la București, și la Viena, atrage atenția Wolfgand Zerobin, Managing Director, Vienna Waterworks. „Schimbările climatice au efecte asupra tuturor aspectelor funcționarii sistemelor, ridicând provocări atât în ceea ce privește menținerea calității apei furnizate, cât și în ceea ce privește funcționarea canalizării în cazul unor ploi foarte puternice. Reparațiile sistemelor de alimentare cu apă și canalizare sunt o poveste fără sfârșit care implică alocarea unor resurse foarte mari, peste tot în lume”, a declarat acesta în timpul unei conferințe organizate la București. 

Principalele probleme identificate de raport în țările dunărene sunt capacitatea deversoarelor în rețele unitare, capacitatea canalelor colectoare proiectate și realizate acum mult timp. Toate orașele raportează încă pierderi, atât în rețeaua de apă potabilă cât și de ape uzate, iar volumul de ape uzate care trebuie epurate trebuie crescut.

București, al doilea cel mai mic preț dintre orașele cu peste un milion de locuitori

Peter Langer, coordonatorul general al Consiliului Orașelor și Regiunilor Dunării, a prezentat și datele referitoare la București. „Dacă ne referim strict la București și la activitatea operatorului său de apă și canalizare, prețurile sunt foarte scăzute, atât prin comparația cu alte capitale, cât și cu toate orașele analizate. Interpretarea aceasta este valabilă atât la comparația directă de cost, cât și interpretată prin puterea de cumpărare. Dintre orașele cu peste un milion de locuitori, în București este al doilea cel mai mic preț. Gestionarea activității operatorului, obligațiile față de clienți și față de municipalitate, totul foarte transparent, nu există subvenții sau costuri ascunse”, a afirmat Langer. 

Acesta a adăugat că aici există progrese vizibile în ceea ce privește eficiența rețelei, dar și că stația de tratare operată este printre cele mai moderne din Europa, în ea folosindu-se utilaje și echipamente de ultima generație. La rândul său, Wolfgand Zerobin, șeful Departamentului de Apa din Viena a fost interesat de programul “A doua țeavă”, prin care compania din București finanțează 95% din costul înlocuirii instalațiilor din blocuri.

Apa este o provocare comună la nivel internațional, la fel cum este și problema investițiilor în acest tip de infrastructură, a remarcat Peter Langer, coordonatorul general al Consiliului Orașelor și Regiunilor Dunării. 

În imagine, Peter Langer

„Pentru politicieni, este mai puțin atractiv să investească sume importante în această infrastructură, pentru că nu este la fel de vizibilă, generează blocaje urbane (lucrările specifice) și costurile sunt enorme. Rezultatul: politicienii se fac auziți doar când se sparge o conductă sau se creează inundații. Pe de alta parte, apa reprezinta un subiect emoțional, foarte important pentru confortul și sănătatea vieții moderne. Chiar dacă povara de cost (sumele plătite pentru acest serviciu) reprezintă un procent infim din bugetul unei familii obișnuite, tehnologia și provocările operatorilor pentru a asigura acest serviciu sunt enorme”, spune Langer.

Mădălin Mihailovici, directorul general al Apa Nova, este de părere că tehnologia, dar și educarea populației din punct de vedere civic sunt esențiale pentru a face față provocărilor naturii. „Noi va trebui să ne adaptăm naturii, și nu invers. Ne plac orașele vechi, fotografiem încântați fiecare colț de istorie, dar sub aceste orașe tot istoria ne-a lăsat o infrastructură veche. Mai auzim ca s-a surpat asfaltul în Florența sau că sunt evacuați parizieni din calea inundațiilor – și abia atunci ne amintim că nu suntem nici deasupra istoriei și nici deasupra naturii. Asta e provocarea cea mare, adaptabilitatea. Trebuie să pricepem că nu suntem deasupra naturii, că trebuie sa ne adaptăm modul de trai, tehnologia, atitudinea, tot, la aceste schimbări”, a declarat Mihailovici. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp