Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Cu mârțoaga-n pușcărie

Era demult. Pe vremea aceea se putea aproape orice. Iar orice, îmi amintesc, pare a nu se fi întâmplat cu adevărat. Pare c-a trecut peste-amintiri, cu bidineaua, La Fontaine.

Cică venise un nou conducător. Avea ambiții mari. În primul rând, schimbă mocheta! Apoi, după ce evaluă situația (c-o bărbăție demnă de un grizzly uriaș), lansă și un program. Toate vietățile se adunară.

Ursul nostru carpatin (o să râdeți, avea coadă - ba, chiar două-trei), văzând o vulpe-n fiecare, se declară beligerant cu tot trecutul falnic al pădurii. Că, cică blănurile-s jigărite, că lupii urlă cam strident, că veverițele prea fac provizii și nici brazii nu-i mai plac așa de verzi... Dar cel mai tare și mai tare îi prigonea pe ăștia micii, nou veniți. Îi păreau cumva, exotici... 

În fine, tipul mai fusese în capul trebii și la Teatrul Mic, dar acum juca în liga mare, de interes național! Făcuse treabă și pe-acolo, dar aici a vrut să „rupă”. L-a pus pe-un cintezoi umil să facă dintr-o carte-a lui un prim spectacol grandios. Ah, am uitat să zic - Moș Martin se credea așa...„Rebreanumic”! Ba chiar, o acvilă monument zicea că ursul nostru a scris mai mult decât a citit.

V-ați prins - e tipul cu numele salin! Mă rog, eu nu știam prea multe, eram așa...un mânz, pe-atunci (pășteam din iarba de la Universitate), dar tot mi s-a părut cam unsuros. Mi-am zis s-o iau din loc. Mai bine fugi, decât să ajungi să bați toba la urs!

De cum sosise, terminatorul mă transformă din tânără speranță (cu șapte roluri principale), în figurant banal (c-o replică de șecspir-transilvan: „Zâmbiți, vă rog!” - și atât) în piesa lui de un obscur succes dâmbovițean.

În paralel, fusesem invitat să joc ceva baban la Teatrul Mic. Era o partitură rară, alături de „regina mamă” a teatrului pe care îl iubesc. Blănosul meu n-a consimțit. Nu mă lăsa să merg, zicea că… „sunt prea mare pentru Teatrul Mic!” Deci, credea el, „mai bine figurant la grupa mare decât artist la …ceva Mic!”

Păi, m-am cărat. Mi-am zis să nu cumva s-ajung o gloabă mută prin lojile centrale. Am dat un preaviz și-am galopat spre locuri mai virgine. Citez: „Cred că actuala direcțiune nu pariază pe calitățile mele! La ce să mai rămân?!”

Abia de-acum devine totul mai haios - c-așa e bine, să râzi când e de plâns.

Eram prin țară, la un festival. Jucam tot la „națională”, chiar dacă nenea Mor-mor-mor nu m-anunța când am spectacol și, mult mai tare, nici nu mă plătea! Deloc! Așa voia ‘mnealui să scape de cei tineri: voia s-arate cât sunt de tembeli, că fug aiurea și că „domne’ … nu respect, neam, manejul!” Cum vă spuneam, jucam pe gratis de vreo două luni. Eu îmi vedeam de-a mea, cu Nenea Iancu, cu Cervantes, Tolstoi sau Cioran. 

Păream un clandestin înfipt în scenă. Un nebun care venea neinvitat pân’ la Arad să joace-n festival. (Păi, cum să nu-i respecți pe aceia ce cu bilet vin să te vadă?! Eu joc! Oricine-ar vrea să mă oprească.)

S-o scurtez: în ziua aia mă găsesc în ziar c-o poză cam aiurea și văd că nea Grunjosu’ zice despre mine că, în toată cariera lui în teatru, n-a auzit de-un cal de curse cu numele meu, pe care să poată paria! „Foarte mișto, îmi zic, uite că moșu’ s-a făcut mai cool! Eu am zis ceva de pariat și el, hop! - mă face cal. Păi, stai tăticu...să îți zic oficial, cum stăm cu caii.” Și acum, citez (din memorie, dar încă o am bună):

„Domnule director,

Apreciez declarația pe care ați făcut-o, cum că actorii sunt asemeni unor cai de curse. De aceea rectific cererea de a mă plăti (pe care n-ați semnat-o niciodată!), în sensul că nu doresc să fiu plătit ca un actor, ci ca un cal. Din respect pentru acest superb animal, vă cer un gaj potrivit unei mârțoage. (Pe atunci, cea mai ieftină gloabă de la Buftea, pentru o filmare, primea de zece ori mai mult decât cerusem eu inițial.)

Cu un nechezat în semn de încheiere, I-ha, i-ha! I-ha, i-ha!

Vă salută actorul cu nume de cal, Vizante!”

Ce-am mai râs! 

Am luat-o-n glumă, nu mi-am imaginat că cintezoiul cel umil va ciripi asurzitor ca să ascundă râsul general...Ba, într-un final, copleșit de-atâta ironie, i-a pus pe bodyguarzi să mă târască în stradă! Pesemne, caii nu sunt buni în teatru!

M-am supărat, n-a fost plăcut. Chiar am crezut că n-o să-mi treacă niciodată. Mă-nșelam: aveam să râd, curând, pentru o viață-ntreagă!

Bine zice, cine zice să nu pariezi pe ce-o să fii tu mâine: m-am înșelat din nou! 

Chiar zilele trecute, mi-a dispărut iar buna dispoziție când am văzut că, pentru un pușcăriaș, lunar statul român plătește aproape dublu decât îi dă unui actor (fie el pur sânge sau mârțoagă). Vezi, dacă ai mințit și ai fost prins ești mult mai valoros decât așa... să „minți” pe scenă!

Atât mai spun și-am încheiat, că fabula mi-e ...„varză” (eu n-am atâtea lighioane în vocabular, pe câte aflu zi de zi):

“I-ha, i-ha! I-ha, i-ha!

Măi, statul meu haios, ce ai cu noi, de ce ne împresori?

De ce să mai muncim, când e mai bine-n închisori?

Atât te rog: ca să ne faci o bucurie,:

nu ne lăsa așa. Bagă mârțoaga-n pușcărie!

I-ha, i-ha! I-ha, i-ha!”

de La Fabulante

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Vizante, te-as plange. Sincer, cultura merita un loc mai bun in inima si buzunarul nostru.
    Dar cand vad ca medicii care salveaza vieti si inginerii care inventeaza chestiile interesante sunt mai prost platiti decat un fotbalist mediocru sau un cantaret de duzina, ma mai relaxez.
    Si de ce sa mai imi placa de un actor, cand imi urla obsesiv in urechi "Cateeenaaa" sau ceva de culoarea magenta? Asa ca nu, mai bine ma uit la altii: pe Hopkins nu l-am vazut la "Englezii au talent" si pe DeNiro nu are card cu 0 minute... Dignity nu se traduce 100% corect in limba romana.
    • Like 0
    • @ Marian Solomon
      Vizante check icon
      Domnule, mă plâng ăi nu caut compasiune... Eu râd de un om și de un tip de sistem.
      Iar despre demnitate...numai de bine! :)
      • Like 0
    • @ Marian Solomon
      Vizante check icon
      erată: ...nu mă plâng și nu caut compasiune...Eu râd de un om și de un tip de sistem. Iar despre demnitate...numai de bine! :)
      • Like 0
  • Alo, domnu, stai putin! Statul da extreme de putin pentru puscariasi, restul este pentru gardieni. Corect ar fi trebuit sa spui ca stattul plateste dublu un gardian fata de un actor! Si in la doilea rind, de ce ar trebui ca statul sa plateasca actori? Au doua miini, doua picioare si un cap, sa munceasca, dar nu la stat! d\Daca vor sa lucreze la stat (de fapt la stat e mai mult de STAT) atunci sa nu se mai plinga, atita da statul si basta. Sa mearga in privat daca e bun!
    • Like 4
    • @ Florin Oprea
      Vizante check icon
      Bună ziua!
      Domnule, vă mulțumesc pentru interes. (Nu vă cunosc și de aceea nu vă tutuiesc...)
      Mă mă întristează întrebarea dvs. cum că de ce ar trebui ca statul să plătească actori. Aproape că nu merită să vă raspund, dar o fac în speranța că sunteți un om onest și, poate reușiti să vedeți mai departe de lungul tubului dumneavoastră digestiv.
      Orice stat civilizat subventionează sănătatea, educația, cultura ș.a.m.d. nu aici e problema!
      Una era legată de directorii care se comportă ca niște stăpâni de sclavi (regret că n-ați sesizat-o!), iar alta se referea la un tip de inechitate.
      Să mă explic: la noi, statul subventionează, din păcate, doar anumite "părți"din actul artistic, în sensul că biletul e ieftin dar și actorii sunt plătiți prost. Deci, în fapt, staul subventionează actul teatral din banii mei (cei pe care nu mi-i dă - uitați-vă cât costă biletul la un spectacol privat.) A subvenționa presupune ca statul să compenseze această diferență! - Așa cum compensează, de exemplu medicamentele (pe care nu cred că refuzați să le luați, ieftin, de la stat!)
      În rest, vă informez că statul plătește multe alte categorii de bresle cărora, se pare, nu le înțelegeți rostul.
      Vă invit să vă educați copii în sistem privat, să plătiți servicii medicale private, să apelați la pompieri privați, si să plătiți cel putin o sută de lei pe un bilet la teatru, operă, cinema, simeze, ratb, metrou, etc...Este dreptul dumneavoastră!
      • Like 0
    • @ Vizante
      Pornesc in aceeasi nota: "Aproape că nu merită să vă raspund, dar o fac în speranța că sunteți un om onest și, poate reușiti să vedeți mai departe de lungul tubului dumneavoastră digestive". In timp ce eu faceam apel la miinile, piciorele si CAPUL dumneavoastra, dumneavoastra va referiti la tubul meu digestiv? Josnic! Ce v-a suparat asa tare? Inteleg ca statul sa subventioneze invatamintul obligatoriu (cel mult la nivel de liceu si atit) si poate sanatatea (nu e locul aici sa detaliem), nu inteleg de ce ar plati statul actorii? Dupa ce criterii? Ar trebui sa va dea la toti ca sa nu muriti de foame, ca pensia sociala? Daca faceti un raport intre salariile de aici ale unui invatator si ale unui actor si salariile lor din tarile civilizate (sic!, SUA se pare ca nu este tara civilizata, judecind dupa acest criteriu al subventionarii culturii) cred ca v-ati ingrozi. Nu sunt din Bucuresti dar merg la teatru si in Bucuresti, Act, Bulandra, Nottara, Mic, plus concerte, opera si altele si platesc deci bilete si subventionate si nesubventionate. De ce sunt cam la fel? Sa va zic eu: cei din privat se zbat sa faca rost de bani, voi astia (nu indraznesc sa spun mai ieftini) va complaceti sa baltiti in apa calduta. Si din cind in cind va revoltati; a se vedea revolta actorilor imbracati in blanuri cum ca mor de foame. Vezi si cazul Aimee Iacobescu care este tipic. Arsinel si Stela cel putin fac reclama, buna, proasta dar alearga dupa ele. Si daca directorii va ..., e vina voastra ca acceptati. Crezi ca daca de Niro astepta la pomana mai ajungea ce este? A facut probabil foamea, a acceptat, a fost alegerea lui, dar a meritat. Citi atitia oameni nu fac foamea ca nu are cine ii sponsoriza? De ce ati fi voi mai cu mot?
      • Like 0
    • @ Florin Oprea
      Vizante check icon
      Ați luat-o de la capăt!
      Eu vorbesc despe altceva...
      • Like 0
    • @ Vizante
      Vizante check icon
      Cand fac referire la tubul digestiv , vă spuneam să treceți dincolo de nevoile trupului. Sunt unii care au și nevoi spirituale... (Josnic sunteți dvs. că vă prefaceți că n-ați înțeles!)
      Spuneți că ați fost la teatru (de stat), credeți că actorii respectivi nu trebuie plățiți?!?
      De ce trebuie să pătească statul actorii?!!!!- Ce întrebare e asta, domnule erudit?
      La mintea cocoșului: pentru că muncesc (se pare în zadar) să vă aducă bucurie!
      • Like 0
    • @ Vizante
      Chapeau! Eleganta iesire; eu zic altfel: las-o jos ...
      • Like 0
    • @ Florin Oprea
      Vizante check icon
      Iar sunteti excesiv de familiar...si nu sunteti "pe subiect".
      Va astept la teatru, poate va "indulciti"!
      • Like 0
    • @ Vizante
      1. Ce are spiritul cu teatrul? Daca vrei spirit te duci la biserica! 2. Nici nu ai idee ce dulce sunt, poate pentru ca nu am crampe de subventionat platit insuficient. Eu nu am spus ca actorii nu trebuie platiti; tot ce spun eu este ca nu statul trebuie sa ii plateasca. Punct!
      • Like 0
  • Si caii se împușcă, nu-i așa?
    • Like 1


Îți recomandăm

Dove cover

De ce au nevoie adolescenții pentru a-și dezvolta o imagine sănătoasă de sine? De mai mulți factori protectori, dintre care cel mai important este relația de încredere și apropiere cu adulții din viața lor, cu precădere părinții.

Citește mai mult

Mădălina Stănescu

„Nu ar trebui să existe business de niciun fel care să nu aibă prezență minimă în online, iar aici mă refer la website în primul rând și apoi la pagini pe rețelele de socializare. Încă mai sunt afaceri care au numai prezență pe Facebook, iar noi le spunem că nu e sănătos să-ți pui tot ce ține de identitatea și brandul tău pe o singură platformă, care, iată, acum ceva săptămâni, a picat 6 ore, nu a mai funcționat deloc”, spune Mădălina Stănescu, fondator Optimized,

Citește mai mult