Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

De ce este importantă închiderea școlilor devreme. Studiu de caz - epidemia de gripă din SUA, din 1918-1919

coronavirus - scoala - getty

Foto Guliver/Getty Images

Iată un articol publicat în una din cele mai cunoscute reviste medicale din lume: "Nonpharmaceutical Interventions Implemented by US Cities During the 1918-1919 Influenza Pandemic". Lucrarea cercetează efectele măsurilor non-farmaceutice (precum închiderea școlilor și interzicerea adunărilor publice) în timpul epidemiei de gripă din 1918-1919 în SUA. Vorbim despre "cea mai gravă calamitate de contagiune din istorie, care a făcut 40 milioane de morți în toată lumea, inclusiv 550 000 de decese în SUA."

În cazul epidemiei, instituirea unor reguli de distanțare socială este extrem de importantă fiindcă întrerupe transmiterea virusului.

Autorii articolului arată că orașele americane care au închis școlile și au anulat întâlnirile publice în faza timpurie a epidemiei au reușit atât să întârzie dezvoltarea epidemiei, cât mai ales să diminueze semnificativ numărul de victime.

În grafic se vede cum orașe precum New York (despre care autorii spun că avea cea mai performantă inspecție sanitară din lume la vremea respectivă), care a derulat anchete epidemiologice severe și a practicat carantina cu 11 zile înainte ca epidemia să se accelereze (definită ca momentul în care mortalitatea se dublează) sau St. Louis (care a închis școlile și a interzis toate manifestările publice cu peste 20 de oameni) au avut mai puțin de suferit decât Pittsburgh, care a reacționat târziu. De asemenea, autorii au demonstrat că, cu cât măsurile non-farmaceutice se întind pe o perioadă mai lungă, cu atât sunt mai eficiente.

Nicholas Christakis, un profesor de medicină și sociolog la Universitatea Yale, susține că închiderea timpurile a școlilor reduce numărul total de victime ale unei epidemii cu până la 26%. Motivul este că închiderea școlilor forțează practic și distanțarea socială a adulților, care petrec mai mult timp acasă.

În cazul actualei epidemii, Japonia a închis școlile pentru toată luna martie. Grecia a decis suspendarea parțială a cursurilor când avea doar 10 cazuri. În SUA și Suedia s-au închis școli în momentul în care s-a descoperit o persoană infectată. Italia pare în acest moment puțin depășită de situație, fiindcă a reacționat târziu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Delia MC Delia MC check icon
    Comparația se oprește însă aici fiindcă: gripa are o perioadă de incubație de 1-4 zile pe când infecția produsă de Covid de 14. Gripa e un fel de the devil you know, se știe că are potențial de variabilitate antigenică iar prepararea unui vaccin este deja stas, normă, știindu-se care soiuri de virus vor bântui. În timp ce covidul nu: e un virus relativ tânăr iar posibilitatea de a genera mutații încă necunoscută. Asta înseamnă că avem de-a face cu un dușman care nu și-a arătat încă toate fețele.
    Din date, în USA s-au înregistrat " doar" 550.000 decese din cele 40 milioane la nivel mondial. Înseamnă că ei au deținut cheia. Au fost capabili să limiteze maxim pierderile de vieți omenești.
    Raportând la situația actuală, școlile ar trebui închise cam o lună.
    În spitale, amânarea oricăror intervenții care nu sunt urgente, spitalul fiind o aglomerare umană cu potențial imens de infectare mai departe.
    În plus: un sistem de: aprovizionare, alertare, informare pus la punct în detaliu.
    Sper că ședința la vârf UE a stabilit deja tacticile de urmat. Fără măsuri precise și exact aplicate nu văd o ameliorare, deja e târziu.
    • Like 0
  • Urmărind ce se petrece în Italia precum şi accelerarea (domoală deocamdată) infectărilor prin mai toate regiunile României, se poate presupune că sistemul sanitar din România se va confrunta curând cu situaţia în care nu va mai avea resurse (personal medical şi spaţii de izolare în special) de a se lupta cu extinderea molimei.

    În acestă situaţie, şi având în vedere mortalitatea practic nulă la persoanele sub 50 de ani, se poate adopta o tactică diferită. Precum pârjolirea vegetaţiei în fâşii pentru crearea unor bariere de spaţii sterpe în faţa incendiilor ce se apropie, se pot desemna zone importante de "contagiune voluntară". Adică, cei ce doresc să intre în program (acceptând ideea că mai devreme sau mai târziu tot vor fi infectaţi) să fie mutaţi temporar în aceste zone (oraşe, chiar judeţe) unde să treacă prin cele 1-2-3 săptămâni ce pare să caracterizeze un ciclu de la incubaţie până la testarea negativă). S-ar obţine astfel un contingent important de oameni "vaccinaţi natural" ce ar contribui apoi la stabilizarea situaţiei la nivel naţional.

    Desigur, programul presupune dificultăţi logistice majore, însă acestea pălesc pe lângă resursele enorme presupuse de lupta absurdă care oricum se va pierde curând.
    • Like 1
    • @ N Cojocaru
      Delia MC Delia MC check icon
      În principiu ar fi viabil însă intervine aici factorul uman. Ce ar zice omul nostru: să facă alții, mie poate nu mi se va întâmpla. De ce să mă bag eu voluntar, poate până atunci se rezolvă de la sine, vine căldura, etc. Cum să-mi las familia, serviciul, cine mă plătește în timpul ăsta?
      În general nu se acceptă ideea că mai devreme sau mai târziu tot vor fi infectaţi, omul speră că nu. Mortalitatea sub 50 de ani practic nulă, da, dar dacă este 0,001% pot să pun pariu că nu se oferă nimeni.
      În plus: ar fi o tactică de vaccinare pe cale naturală. Ori e necesar de un minim de 75% din populație imuni pentru o protecție așa, cam la ghici. Optim 95% și peste. Ar dura cam mult...
      • Like 0
    • @ Delia MC
      Aveţi, din păcate, dreptate. Egoismul, ipocrizia şi prostia primează la o babană majoritate din descendenţii lui Decebal! Soarta ce ne-o merităm o va primi cu ură fiecare cu speranţa că nu va fi el primul. Între timp laţul se strânge. Mă întreb când îşi va "pune piciorul în ghips" Raed sau Tătar. Politrucii ce se găinăţează în casa poporului se vor fofila curând.
      • Like 1
  • Nu plmi se pare că e relevantă comparația cu epidemia de gripă: altele erau condițiile de igienă acum 100 de ani, altul era accesul la medicamente, alta era atitudinea oamenilor despre boli. Și atunci era lumea în război mondial, nu că acum in epoca cu cea mai înaltă bunăstare din istoria cunoscută.
    • Like 2
    • @ Nicu Buculei
      Parerist check icon
      Pe de alta parte nici densitatea populației, gradul de urbanizare sau numărul de călători nu era atat de mare ca acum.
      • Like 1
  • Joi pe 20.02 eram la job, tocmai intorsi din pauza de la prânz, cu colegii la o cafea se discuta stirea, confirmarea pentru primele 6 cazuri in Italia. In cursul zilei de vineri s-au făcut primele sute de testari in localitatea situata la sud de Milano, domiciliul pacientului considerat 0. Sambata seara au fost puse in carantina localitățile din jur si incepuse sa degenereze si in zona Veneto, motiv pentru anularea unicii surse de supraviețuire a Veneției, carnavalul. In cursul zilei de duminica au fost anunțate închiderea in toate județele afectate a: scolilor, universităților, anularea tuturor evenimentelor culturale, sportive si multe alte masuri. Toate companiile cu sediul in aceeasi cladire unde lucrez si eu, au oferit posibilitatea angajaților sa lucreze remote de acasa. Si lumea sta in casă, străzile sunt goale.
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult