Foto: Guliver Getty Images
Direcția Națională Anticorupție a criticat miercuri ordonanța de urgență care schimbă legile justiției, pe care Guvernul a adoptat-o marți, la propunerea ministrului Tudorel Toader. O critică similară a venit și din partea Comisiei Europene.
Comisia Europeană „urmărește cu mare îngrijorare” noile modificări operate de Guvern prin ordonanță de urgență în domeniul justiției, care „par a fi în contradicție” cu recomandările din Mecanismul de Cooperare și Verificare al Bruxelles-ului, a declarat, miercuri, pentru Hotnews, un purtător de cuvânt al executivului comunitar. „Comisia Europeană urmărește cu mare îngrijorare cele mai recente evoluții privind statul de drept în România. Atât conținutul, cât și procedura ultimei modificări, prin ordonanțe de urgență, fără consultări cu sistemul judiciar și părțile interesate, par a fi în contradicție directă cu recomandările Comisiei din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), aprobat de toate statele membre. Prin urmare, Comisia va solicita explicații din partea guvernului român cu privire la ultimele modificări”, se arată în declarația oficialului european, potrivit sursei citate.
Ce reclamă DNA
Potrivit DNA, atât conținutulul actului normativ, cât și modalitatea de adoptare sunt îngrijorătoare. „Având în vedere proiectul ordonanţei de urgenţă de modificare a celor trei legi ale Justiţiei, aprobate cu câteva luni în urmă de către Parlament, DNA îşi exprimă îngrijorarea atât cu privire la modalitatea pripită de adoptare a actului normativ, cât şi cu privire la conţinutul acestuia şi atrage atenţia asupra blocării activităţii. Proiectul de act normativ nu a fost discutat cu reprezentanţii magistraţilor, iar transmiterea spre avizarea CSM în aceeaşi zi în care ordonanţa a fost adoptată de Guvern denotă o lipsă de preocupare pentru un dialog onest între puteri cu privire la prevederi de o importanţă deosebită, care vor afecta semnificativ funcţionarea autorităţii judecătoreşti”, a transmis, miercuri, DNA, printr-un comunicat citat de News.ro.
Mai mult decât atât, procurorii anticorupție nu au primit versiunea oficială a actului normativ adoptat de Guvern.
Secţia de combatere a corupţiei şi Secţia judiciară din cadrul DNA rămân fără procurori şefi
„Nu există nicio urgenţă şi nicio situaţie extraordinară care să justifice adoptarea prin ordonanţă de urgenţă a unor prevederi referitoare la eliberarea din funcţie a magistraţilor. Singura urgenţă în acest sens ar putea fi constituită de intenţia de a influenţa proceduri disciplinare în curs sau care urmează să fie exercitate, argument care nu poate fi acceptat. În acelaşi sens, nu există nicio urgenţă referitoare la schimbarea modului de organizare a parchetelor”, a precizat DNA.
Potrivit procurorilor, „avizarea propunerilor de numire a procurorilor cu funcţii de conducere va fi făcută de Plen şi nu de către Secţia de procurori din cadrul CSM, ca în prezent, ceea ce reprezintă o încălcare a principiului separării carierelor, consfinţit de Parlament prin modificările recente aduse legilor justiţiei şi însuşit de Curtea Constituţională”.
„Nu există nicio justificare pentru ca Guvernul să răstoarne un principiu stabilit de Parlament. Eliminarea condiţiilor de vechime pentru numirea în funcţii de conducere creează posibilitatea ca persoanele care vor îndeplini aceste atribuţii să nu deţină experienţa necesară exercitării corespunzătoare a atribuţiilor”, mai transmite DNA.
Ca urmare a ordonanței adoptate de Guvern, Secţia de combatere a corupţiei şi Secţia judiciară din cadrul DNA rămân fără procurori şefi. „Interzicerea delegărilor in funcțiile de conducere va bloca activitatea Direcției Naționale Anticorupție şi o va pune în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile legale, având în vedere că nu vor mai putea fi verificate rechizitoriile de către procurorii șefi secție și nu vor putea fi trași la răspundere autorii de fapte penale (introducerea art. 54 alin. (71) din Legea nr. 303/2004). Concret, din data de 20 martie 2019, Secția de combatere a corupției și Secția judiciară din cadrul DNA rămân fără procurori șefi, prin expirarea delegărilor. In mod real, indiferent ce procedura de numire ar fi parcursă, nu se poate finaliza până la data de 20 martie 2019.
„A fost introdusă posibilitatea eliberării din funcţie a magistraţilor pentru neîndeplinirea condiţiei de bună reputaţie
Precizam că, între alte atribuții pe care le are, procurorul şef secţie conduce şi controlează activitatea întregului personal din cadrul secției, verifică rechizitoriile întocmite de procurorii din subordine (inclusiv cele întocmite de procurorii şefi ai serviciilor teritoriale, soluționează plângerile formulate împotriva măsurilor procesuale luate și a soluțiilor dispuse de procurori). In plus, procurorul sef al Secţiei judiciare sprijină pregătirea temeinică a procurorilor pentru şedinţele de judecată şi poate participa chiar acesta la judecarea cauzelor în care instanţa a fost învestită de DNA prin rechizitoriu”, arată DNA.
O altă prevedere pe care procurorii DNA o consideră îngrijorătoare se referă eliberarea din funcție a magistraților. „A fost introdusă posibilitatea eliberării din funcţie a magistraţilor pentru neîndeplinirea condiţiei de bună reputaţie; în lipsa unor garanţii privind modul în care se poate exercita această atribuţie de către secţiile CSM, se aduce atingere independenţei magistraţilor, care pot fi supuşi unor forme de presiune în acest mod”, mai spun procurorii DNA.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.