Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Dragi manageri, înțelegeți că înainte de sărbători angajații sunt cu mintea și sufletul în altă parte

Angajați de Crăciun

Foto: Guliver Getty Images

Zilele rămase până la Crăciun sunt de obicei numărate cu multă atenție de către toți copiii. Dar, se pare că nu doar despre copiii care ne colorează viețile - și care așteaptă cu nerăbdare să împodobească bradul și să despacheteze cadourile mult visate - este vorba, ci și despre copiii interiori. Potrivit mai multor analize ale specialiștilor în psihologia organizațională, săptămâna dinaintea Crăciunului pare să fie una dintre cele mai puțin productive din întregul an pentru majoritatea angajaților.

Întrebați despre starea lor emoțională și disponibilitatea față de muncă, cei mai mulți dintre angajați au recunoscut că, pe măsură ce se apropie Crăciunul, le este tot mai greu să se concentreze și să țină cont de obiectivele profesionale.

Chiar dacă abia vineri va fi ziua în care atât elevii, cât și adulții activi în câmpul muncii vor intra oficial în perioada de vacanță, încă de luni mintea a început să acorde tot mai multă atenție altor activități, precum pregătirile de sărbători, cadourile cumpărate pe ultima sută de metri, planificarea vacanțelor pentru anul care urmează sau vânătoarea de reduceri pe internet. 

Tot aceasta este și săptămâna arzătoare pentru serbările școlare, actele de caritate, telefoanele cu urări către cei dragi, fără să mai amintesc de eforturile fizice pe care le implică maratonul de curățenie generală.

Astfel, este lesne de înțeles de ce majoritatea angajaților sunt cu sufletul și cu inima în altă parte, în ciuda faptului că fizic par să fie la muncă. Într-un mod interesant, nu doar randamentul în muncă scade, dar și nivelul de stres ocupațional este semnificativ mai mic. Pe de altă parte, disconfortul pare să fie tot mai crescut în mediul familial și personal.

La nivelul creierului, tot caruselul de responsabilități domestice ajunge să suprasolicite sistemul emoțional de „identificare de pericole și auto-protecție” care automat determină o mai mare secreție de cortizol (hormonul stresului) - necesar mobilizării pentru a depăși obstacolele și provocările. Problema este că în cantități crescute, hormonul stresului dezechilibrează compoziția chimică a creierului și mintea ajunge să exagereze pericolele și să dramatizeze provocările, astfel încât nu mai vedem lucrurile limpede. În astfel de situații, reacția este asemănătoare, dacă nu chiar identică, cu situațiile în care strămoșii noștri erau nevoiți să lupte pentru supraviețuire. Prin urmare responsabilitățile de la locul de muncă scad pe lista priorităților și pot părea de-a dreptul banale. De exemplu, dacă fugi ca și când te-ar alerga un leu, și evident că nu-ți mai permiți luxul dea citi ziarul. Astfel putem avea o explicație mai clară și asupra motivelor din cauza cărora în această perioadă angajații pot face mai multe erori sau pot lua mai ușor decizii greșite din punct de vedere profesional. 

Prin urmare angajatorii înțelepți și conștienți de condiția umană vor găsi strategii creative pentru această ultimă săptămână de muncă. Este adevărat și că această realitate poate fi frustrantă pentru cei aflați în funcții de conducere, dar să nu uităm că flexibilitatea psihologică este esențială. Reducerea numărului de ore de muncă și relaxarea programului obișnuit sunt idei care merită analizate la modul cel mai serios. Nu este de niciun folos să ne prefacem că nu înțelegem realitatea sau să încurajăm cultivarea unor neadevăruri mai ales în rândul angajaților cu familie și copii mici. Mai mult decât atât, unele studii au găsit o corelație directă între flexibilitatea managerilor și loialitatea angajaților față de companie.

Crăciunul este o sărbătoare a familiei și este bine să permitem ca acest fapt să se materializeze. Discuțiile prietenoase, momentele de recunoștință și urările sincere pot fi mult mai utile atât pentru sănătatea emoțională a angajaților, cât și pentru starea financiară a companiei în anul care urmează, decât îndârjirea unor manageri mai ales dacă nu există urgențe în aceste ultime zile de muncă. Toate acestea diminuează semnificativ stresul aferent pregătirilor de sărbători, prin reducerea producției de cortizol și creșterea secreției de oxitocină și endorfine – hormoni responsabili printre altele și pentru starea noastră de bine.

La final să nu uităm că înlăuntrul fiecăruia dintre noi există un copil care-și dorește ca în zilele care au mai rămas până la Crăciun să-i fie totul mai ușor și simplu, iar dacă mediul profesional nu răspunde cel puțin parțial acestor nevoi, angajații oricum vor face ceea ce știu și pot pentru a le fi bine.  

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Am cunoscut în urmă cu ceva ani un director de fabrică, fusese director și sub comuniști și sub neo-comuniștii regimului Iliescu I și II, a privatizat și fabrica, a ieșit la pensie glorios. În ultima vineri înainte de Crăciun, organiza o masă în cantina fabricii, după care închidea fabrica, oprea toată producția și redeschidea fabrica în prima luni după Bobotează. Făcuse așa și sub comuniști, l-au chemat la BOB, l-au întrebat de una, de alta, le-a spus că oamenii din fabrică, majoritatea oameni simpli, mulți de la țară, se gîndesc cum să taie porcul și cum să-l prepare. În plus, tovarășe secretar, noi lucrăm cu multe substanțe nocive, periculoase, unele pot exploda, cum să-i las eu pe oamenii ăștia să muncească, ei au gîndul în altă parte. Era reală secvența, chiar avusese loc o explozie tocmai în perioada asta, lucru care l-a și determinat să închidă fabrica timp de 2 săptămîni. Se putea și atunci, în vremuri dure, se poate și acum, atunci cînd se poate.
    • Like 0
    • @
      check icon
      si cand te-ai trezit deja era prea tarziu :) comunismul era mort si putea ! unde, pe vremea comunistilor facea un director de capul lui, cand alaturi era secretarul pcr ? ba, de unde naiba veniti asa aiuriti in 2016 ? ba bipezilor, va banuiesc ca sunteti concitadini cu Sevil Shhaideh :)
      • Like 0
    • @
      check icon
      O luași bine pe ulei... Și dacă aș fi concitadin cu Sevil Shaideh, care ar fi baiu’?
      • Like 0
    • @
      check icon
      deci, unde este nascuta Sevil Shaideh ?
      • Like 0
    • @
      check icon
      Sînteți curios? Una mare, există și azi, la margine de București. Nu că nu aș dori să spun care ar fi, dar nu cred că este relevant.
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult