Georgiana Ciceo, co-fondator ZAIN: „În Cluj se simte dezvoltarea pe IT și în sfera creativilor: e o reverberație în piața de creație”

„Inițial ne-am imaginat o platformă unde pot interacționa designerii, producătorii și publicul, unde fiecare îi poate cunoaște pe ceilalți și unde unii pe alții se pot ajuta să se dezvolte. Ne-am dorit mult să învețe oamenii unii de la alții și să stimulăm asta, să înțeleagă publicul de ce e bine să cumpere design, producătorii să aprecieze aportul unui designer în procesul de creație a unei piese, iar designerii să aibă un cadru unde să se prezinte, să desfacă produsele și să explice prin concept, schițe și imagini din proces de ce merită designul românesc. Am pornit de la asta, ne-am imaginat evenimente și cadre dedicate fiecărui tip de public și am ajuns să facem un festival", spune Georgiana Ciceo, co-fondator ZAIN Design Expressions, aflat la a doua ediție. Ce legătură există între industria de IT aflată în plină dezvoltare la Cluj și cea creativă, într-un interviu acordat de Georgiana Ciceo platformei Republica.

Cum a apărut ZAIN?

Din dorința de a umple un gol. Era 2014, eram câțiva arhitecți proaspăt ieșiți de pe băncile școlii, cu perspectiva unei stagiaturi neofertante (o opțiune doar pentru unii dintre noi), cu experiența organizării de evenimente din 2009 - am mai organizat bienala Zilele Arhitecturii când eram studenți - și cumva am simțit nevoia să o ducem mai departe. La Cluj nu puteai vedea design nicăieri, deși știam că există pe undeva o mână de designeri, nu aveam nimic al nostru ce puteam crește, eram toți la început de drum, așa că ne-am decis să o începem cu adevărat de la zero.

Inițial ne-am imaginat o platformă unde pot interacționa designerii, producătorii și publicul, unde fiecare îi poate cunoaște pe ceilalți și unde unii pe alții se pot ajuta să se dezvolte. Ne-am dorit mult să învețe oamenii unii de la alții și să stimulăm asta, să înțeleagă publicul de ce e bine să cumpere design, producătorii să aprecieze aportul unui designer în procesul de creație a unei piese, iar designerii să aibă un cadru unde să se prezinte, să "desfacă" produsele și să explice prin concept, schițe și imagini din proces de ce „merită" designul românesc (foto: Georgiana Ciceo, co-fondator ZAIN Design Expressions).

Am pornit de la asta, ne-am imaginat evenimente și cadre dedicate fiecărui tip de public și am ajuns să facem un festival.

A crescut evenimentul față de ediția din 2015?

Complexitatea și amprenta asupra orașului au fost diferite. În 2015, festivalul a avut un singur loc de desfășurare. Acolo s-au petrecut majoritatea evenimentelor, le-am organizat pe toate doar noi, am luat în expoziție toți designerii ce și-au dorit să participe, totul era foarte basic pentru ca lucrurile să se întâmple și să pornească cumva, să ia ființă. În 2016, era momentul ca ZAIN să fie validat, să își arate dezvoltarea, evoluția. A apărut procesul de selecție și cei 8 curatori - unii în Cluj, alții în București, alții între LA și China, am avut 9 locuri de desfășurare diferite, expoziții conexe celei centrale, peste 70 de designeri prezenti in expoziție, concept store, o fabrică dezafectată rămasă în memoria colectivă a orașului, dar nu în circuitul evenimentelor... Toate acestea cu o echipă mai mică decât în 2016, cu mai multe provocări, dar cu mai multă îndârjire.

Ce are Clujul și nu au alte orașe? Tinde să devină un pol al energiilor creatoare, al lucrurilor care se fac altfel de restul țării?

Clujul are suflet, cum spunea cineva. Are o căldură a lui, Clujul, și nu mă refer la ospitalitate și alte stereotipuri. E o energie aparte a oamenilor tineri, creativi: ne știm mulți între noi, știm unii de alții, știm ce facem, cum am evoluat, înspre ce mergem. Ai mereu feedback, ai o masă de oameni care vine să te vadă și pe care mergi să îi vezi de fiecare dată. Și mai e avântul pe inovație, în Cluj - se simte dezvoltarea pe IT și în sfera creativilor: e o reverberație în piața de creație, un suflu care trage creativii înainte și tot orașul înspre dezvoltare, cumva.

Cum a fost primit festivalul?

Clujul a devenit un oraș al evenimentelor, iar deschiderea publicului către ele se simte. În 2015, nu toți înțelegeau neapărat ce facem și nici ce înseamnă un festival de design. Anul acesta ne-am bucurat să vedem mai mult public din afara designului decât anul trecut și am fost plăcut surprinși să vedem oameni care intrau ca să revadă clădirea dezafectată și rămâneau să vadă expoziția, exponatele, ce facem noi acolo, ce înseamnă un obiect de design.

Cum văd designerii ZAIN?

ZAIN 2016 ca experiență a primit feedback bun de pe toate direcțiile: designerii vestimentari au fost foarte încântați de eveniment, de asocierea într-un festival între fashion și celealte tipuri de design, Ioana Ciolacu a ales chiar să își lanseze ultima colecție în România la ZAIN, Lucian Broscățean a mers chiar mai departe și a realizat 3 ținute dedicate ZAIN, cu procesul creației imprimat pe haine (tema expoziției și în prima ediție și acuma a rămas #înproces). Pentru meșteșugari, a fost o experiență deosebită de toate colaborările lor de până acum. Laci Nadudvary, argintarul din proiect spunea că e prima dată când a lucrat după desen și că nu credea că va învăța atâtea dintr-o astfel de experiență, că nu a fost niciodată prezentată munca lui astfel și că abia acum vede câtă importanță au aceste aspecte. Erika Popliceanu (coolwoolstudio) promovează peste tot proiectul realizat cu Florina Dascăl și chiar e posibil să continue colaborarea. Proiectul cu meșteșugarii a fost o șansă ca ambele tabere să crească și cred că s-a simțit asta.

Cum privesc sponsorii industria asta creativă?

Depinde și de ei și de noi. Ne-am bucurat de susținere din partea unor sponsori ca Unicredit, care- pur si simplu- au crezut in noi la inceput și care ne-au sunat ei, chiar înainte de prima ediție să ne spună că vor să fie alături de noi. Iar noi eram atât de bulversați încât am zis: "aha... pâi terminăm prima ediție și vă sunăm înapoi". Ne-au dat idei, ne-au sprijinit, ei chiar văd industria asta creativă ca pe ceva ce vor să crească și în care să investească. Alții, evident, și datorită naturii produselor lor, investesc în public și în reach. Asta e bine, și pentru noi, evident, ne stimulează să creștem, să atingem cât mai mult public și să ni-l aducem mai aproape.

Sunt autoritățile din Cluj mai prietenoase cu astfel de idei decât în alte orașe?

Ajută. La Cluj, ZAIN a fost bine primit de autorități din fașă: e primul eveniment pe design din Cluj, am întâmpinat o mare deschidere de la început. Susținerea și deschiderea e și financiară, festivalul a beneficiat de finanțare de la bugetul local la ambele ediții - atât de la Primărie și Consiliul Local, cât și de la Consiliul Județean. Cel din urmă e mai dedicat părții de meșteșug și promovării tradițiilor, dar ne-am bucurat și de o mare deschidere în ceea ce privește organizarea Fashion Show-ului la Castelul Răscruci, care se află în administrarea lor.

Cum va fi ZAIN 2017?

Bigger. Better. Stronger. Ne dorim ca ZAIN să crească, nu atât înspre o dimensiune mai mare, cât înspre una mai profundă. Să se maturizeze treptat, dar natural, să își crească publicul și numeric, dar și printr-o dezvoltare a cunoștințelor și a apetitutului față de design și tot ce înseamnă el.

Cât face un business de acest fel? Cât costă, de unde se adună banii, cum se acoperă cheltuielile, cât iese profit?

ZAIN 2016 a costat 30 000 euro, iar cel din 2015 - 15 000. Asta a însemnat fonduri adunate de la diverși sponsori, buget local, Ministerul Culturii, și, pe alocuri, investiții proprii. Deocamdată, muncim încă la a transforma ZAIN într-un business, lucrăm la strategia pe termen lung, la exploatarea tuturor resurselor și mai ales la a reuși să ne susținem noi din ceea ce facem (deocamdată echipa de bază e încă voluntară, toți ne străduim și cu alte proiecte sau joburi, pe lângă tot ce facem la ZAIN). 

La festivalul ZAIN Designes Expressions, Ioana Ciolacu (câștigătoare a titlului Designer for Tomorrow 2013, oferit de Stella Mc Cartney) a lansat cea mai nouă colecție de piese din lână împletită, fabricate integral în România, cu meșteșugari locali. „Am început să dezvolt treaba asta acum, 4 luni după ce am văzut o știre cum că lâna oilor se aruncă, deoarece oierii nu au cui o vinde. Așa că m-am gândit să fac eu ceva cu ea. Am un intermediar, pe KraftMade, care s-au ocupat de sourcing, de meșteșugari și de gestiunea manufacturii. Deși tehnica de împletire folosită e complet nouă pentru oamenii din zonă, iar lâna netoarsă pe care o folosesc se prelucrează puțin diferit, am colaborat fain împreună și aș dori să dezvolt partea asta în continuare pentru că mi se pare că posibilitățile sunt nenumărate", a declarat Ioana Ciolacu pentru Republica. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp