Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Ghiozdanul copilului cântărește 25% din greutatea lui. Inspectoratul Școlar face verificări după ce o mamă s-a plâns de greutatea pe care elevii români sunt nevoiți să o care zilnic

Inspectoratul Școlar al Municipiului București a anunțat că va face verificări după ce o mamă a reclamat faptul că fiul său este nevoit să care un ghiozdan care cântărește 25% din greutatea lui și a cerut ca școlile să fie dotate cu dulapuri în care copiii să își poată ține rechizitele, scrie News.ro

Foto: Facebook Nidelea Vaia Nicoleta

„Menţionăm faptul că, în zilele imediat următoare, inspectorii şcolari vor face verificările de rigoare care să certifice adevărul celor exprimate de doamna Nicoleta Vaia şi, după caz, vor iniţia toate demersurile necesare pe langă autoritările locale, astfel încât să fie asigurate condiţiile optime de şcolarizare pentru elevii din Municipiul Bucureşti", au transmis  reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Bucureşti.

Nicoleta Vaia a scris pe Facebook că ghiozdanul copilului său, elev în clasa I, cântăreşte patru kilograme, adică aproximativ 25% din greutatea sa. Ea a adăugat că este dispusă să plătească pentru cumpărarea unui dulap în școală în care copilul să-și poată depozita cărțile și caietele. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Problemele invatamanutului romanesc ar fi cam acestea:
    1. Fara teme pentru acasa--> copii nu merg la scoala pentru a fi verificati daca stiu, merg la scoala pentru a fi invatati sa stie si cum sa stie!
    2. Fara repetentie/corigente la invatamantul obligatoriu--> cum sa duci un copil 10 ani in invatamantul obligatoriu daca tu il 'lasi' pe drum'?
    3. Fara examen de capacitate la clasa a-VIII-a --> daca invatamantul obligatoriu este de 10 ani ce rost are examenul din clasa a-VIII-a?
    4. Fara examene limitate la matematica si romana, examenele, cel putin cele din invatamantul obligatoriu, trebuie sa fie nationale si la toate disciplinele/ariile curiculare la sfarsitul fiecarui ciclu ( primar si gimnazial ).
    5. Organizarea si dotarea corespunzatoare a invatamantului profesional si tehnic cu implicarea activa a beneficiarilor acestor forme de invatamant ( unitatile economice ). 6. Tipuri diferite de examen de bacalaureat pe baza caruia se poate accede la invatamantul superior corespunzator.
    7. Teste psihologice serioase, incepand de la gradinita, care sa determine potentialul si capacitatea de efort intelectual a fiecarui copil precum si inclinatiile native spre o anumita arie curiculara ( arta, stiinta, tehnica, etc. ), pe baza carora parintii vor sti spre ce sa-si indrume copilul, iar profesorii vor sti sa-si particularizeze demersul educational pentru fiecare copil.
    8. Aprecierea corecta a eforturilor dascalilor pe baza testelor psihologice si a celor nationale la sfarsit de ciclu ( daca ai luat un copil cu potential intelectual de 10 si l-ai adus la 9 insemna regres, progres fiind acela in care l-ai adus de la 4 la 5).
    • Like 0
    • @ Voicu Nicolae
      Anon check icon
      1) La scoala sunt si invatati si evaluati. Pentru anumite materii exercitiul e necesar (matematica de exemplu). Nu ai cum sa faci tot la clasa. Teme se dau inclusiv la cursuri de facultate.

      2) Asta se intampla deja. Rezultatul e ca in clasa a 12-a unii au note de 2 si 3 la bac. De ce sa il treci clasa daca nu poate sa treaca la nivelul urmator? Ce castiga?

      3) Pentru ca din clasa a 9-a incepe deja un pic de specializare in functie de profilul liceului. Examenul are rostul de a tria. Daca nu e testare nationala, atunci de examene de admitere tot e nevoie, altfel exista riscul ca toti sa se inscrie la liceele "bune". Locurile trebuie repartizate cumva.

      4) Inteleg ca asa si erau la un moment dat (nu stiu la sfarsitul carui ciclu, probabil nu la toate), dar ce ne facem ca se streseaza elevii prea tare?

      5) Da, absolut.

      6) Oricum bacul difera in functie de profilul liceului, la ce alt fel de diferentiere va referiti?

      7 si 8) OK, interesante idei.
      • Like 0
  • Liviu check icon
    Sistemul actual este de fapt moştenitorul celui din anii 70-80 şi se bazează pe nişte inerţii psihologice.
    Întrebând pe cineva dacă este normal ca un copil de 14 ani să facă critică literară pe un text literar ţi se răspunde: "Da, PENTRU CĂ ŞI EU AM FĂCUT la vremea mea!"
    • Like 1
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Si totusi in ultimii mai bine de 20 de ani literatura s-a facut fara indoctrinare politica. Exercitiile de gramatica nu se bazeaza decat partial pe opere literare. Eu unul aveam un caiet cu exercitii de gramatica cu exemple din limbaj uzual si atat, fara citate din...poezii sa zicem.

      Daca se presupune ca exercitiile de gramatica bazate pe texte din, sa zicem, Sadoveanu erau un instrument de propaganda imi pare rau dar nu vad legatura. Analiza literara pe texte de propaganda, aia da, absolut era indoctrinare politica.

      Daca vreti un rezultat cinstit, fara argumente emotionale, mergeti direct la sursa. Contactati ministerul, gasiti o persoana din domeniu, de specialitate si cereti sa vi se explice de ce e programa actuala in forma actuala.
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Scuze, am editat cu UPDATE în postarea iniţială. Propaganda a dispărut după cum era şi normal să dispară, însă mentalitatea şi reflexele s-au păstrat, după cum s-au păstrat în întreaga societate românească.
      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Problema e ca credeti ca cunoasteti raspunsul, cand din cate inteleg nu ati discutat cu o persoana care chiar a participat la redactarea programei, la procesul decizional. Doua persoane de la o editura aveau pareri diferite, OK, dar ei faceau si programa?
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Da.
      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Super! Cum se numea? As avea sa-i pun si eu cateva intrebari.
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      L-am cunoscut întâmplător, câteva minute.
      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Ei, pacat...intr-o discutie atat de scurta nici nu prea ai cum sa expui cine stie ce argumente. As fi curios sa stau de vorba cu o asemenea persoana. Sau, si mai interesant, poate cineva de la Republica va sta de vorba la un moment dat cu o astfel de persoana, pentru un interviu mai extins. Sa intelegem si noi muritorii de rand de ce sunt programele concepute asa cum sunt.
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Ideea nu e rea, dar ar trebui să fie o dezbatere, nu un interviu.
      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Pai si pentru principii e nevoie de argumente. De ce sa alegem un set de principii si nu altul? Dupa gusturi personale si atat? E nevoie de mai mult.

      As zice ca o rutina exista, din moment ce programa nu a avut cine stie ce schimbari in ultimele decenii. Bun, dezbatere sa fie! Si mai interesant.
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Păi ce tip de argumente doriţi?
      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Unii spun ca, altii spun ca, vreau sa stiu de ce in ambele cazuri. Argumente de psihologie, pedagogie, statistici. Vreau o demonstratie ca analfabetismul functional e corelat direct cu programa si nu cu alte cauze. Problema nu e nici pe de parte atat de simpla. Din cate vad din cele mai multe puncte de vedere habar n-avem de ce se intampla la nivel de sistem. Studii ioc. Pai cu alea trebuie inceput inainte sa ne aruncam in modificari. Trebuie sa intelegem ce merge, ce nu merge si DE CE.

      Altfel o sa facem exact aceeasi greseala care se tot face de 20 si ceva de ani in coace: decizii luate la repezeala, pe impresii, gusturi personale, eventual zvonuri, totul de forma. O peticeala perpetua bazata pe... practic nimic.
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Aveţi dreptate. Eu nu sunt de specialitate, însă văd efectul.
      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Nu am spus ca nu produce nici un fel de traume. In fiecare sistem vor exista niste cazuri nefericite, din diferite motive. Ziceam ca 1) nu stim daca se produc traume in mod sistematic sau sunt doar cateva cazuri singulare si 2) traumele mentionate (de dvs. cel putin) pot fi evitate.

      Pai tocmai ca nu exista ziceam si eu. Ideea e ca ar trebui sa se faca si dupa aia sa vorbim de ce se intampla la nivel de sistem.

      "Ideea e că nu poţi face şi teorie şi creativitate în părţi egale." - de ce? Ce ar impiedica atingerea unui echilibru?

      "Analfabetismul funcţional ar veni şi din faptul că nu ai timp să faci conversaţie liberă" - analfabetism functional inseamna sa citesti un text fara sa intelegi de fapt despre ce e vorba. Nu vad corelatia dintre aspectul asta si conversatia libera. In plus nu se converseaza la scoala? Cand pui intrebari profesorului, aia nu se pune? Cand au loc discutii pe baza subiectului discutat la ora, alea nu sunt OK?

      Nu vad de ce ar fi timpul liber o preocupare a sistemului. Timpul liber si-l organizeaza fiecare cum doreste, ca de aia e liber.
      Dvs. ziceti ca materiile sunt impinse la extrem, ca e prea mult. Din nou, conform cui si pe ce criterii?

      Ce se vede cu ochiul liber este limitat si are o doza de subiectivism. De asta sunt necesare studiile.
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Timpul fizic. Trebuie să faci şi compuneri, şi comentarii etc.
      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Timpul fizic- la ce va referiti? La timpul pentru teme, la ce se face la clasa? Intr-un semestru e loc pentru de toate, nu trebuie sa fie fiecare ora sau fiecare tema impartita exact in niste categorii de exercitii.

      "Discuţiile pe baza subiectului studiat nu sunt conversaţii în limbaj uzual, deci nu se pun." - de parca intrebarile la scoala se pun in alta limba. Tot limba romana e si aia. Cat sa aiba ore de conversatie uzuala la scoala? Cati ani si de ce? Inteleg ca 1-4 nu e de ajuns, dar de ce?
      "Critica literară nu se face la 14 ani în niciun alt sistem." - le-ati verificat dvs. pe toate?

      "Citiţi pe Republica şi veţi vedea câte persoane se plâng de problema asta." - numarul de persoane care comenteaza la un articol e din start mic. Doar din asta nu se poate trage concluzia de reprezentativitate. Asta ca sa nu mai vorbim ca se formeaza din start un bias. Republica nu e un mediu bun pentru un studiu sociologic.

      "Materiile sunt duse la extrem pe criterii pe care nu le înţeleg. "- pai daca nu intelegeti criteriile cum trageti concluzia ca sunt duse la extrem? Dupa gust personal?

      "Problema cu manageriatul timpului e că se aplică doar acolo unde înţelegi şi poţi." - fals, se aplica la orice materie. Doar pentru ca nu iti place o materie nu inseamna ca nu poti minimiza timpul de lucru. Tine de vointa. Daca unii sunt foarte eficienti la o materie si au eficienta 0 la alta nu inseamna ca per total isi gestioneaza bine timpul. Credeti ca mie mi-au placut toate materiile, sau ca aveam talent la toate? In nici un caz, dar imi gestionam eficient timpul la toate.

      "Da, studiile sunt necesare, dar nu în mod egal." - nu vad cum are asta sens. Statistici legate de aspectele sistemului de invatamant sunt necesare ca sa stim clar cu ce lucram in ansamblu. Altfel nu avem argumente, doar experiente personale, cazuri particulare.
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      E vorba de timpul fizic la clasă.
      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      "Cert e că la un moment dat materia devine frenetică şi atunci profesorul e nevoit să urmeze programa şi să termine tot ce scrie acolo." - ciudat, pe aceeasi programa sunt profesori care pot sa-si organizeze foarte bine timpul.

      "PLĂCUTUL nu este altceva decât o reacţie care SEMNALEAZĂ că materia respectivă nu este conformă cu gradul de maturizare." -bine, daca nu vreti sa-i spunem placut ii spunem afinitate. A nu avea afinitate catre o anumita materie nu inseamna neaparat ca materia predata la clasa nu e conforma cu gradul de maturizare.

      "Da, există o gestiune a timpului, pe toţi am făcut-o, şi vă spun şi cum funcţionează: TRIŞĂM." - vorbiti in numele dvs., eu nu am avut de ce sa trisez.

      "Dvs. susţineţi că aceste cazuri sunt izolate, dar cum vă probaţi afirmaţia în lipsa unei statistici clare? " - OK, sa o luam de la inceput. Dvs. cunoasteti un caz de sahist caruia nu-i place critica literara, inca unul poate de elev talentat la pictura, inca unul al unui fost olimpic care ce stiu eu ce face azi etc. Eu la randul meu cunosc un caz de... inca unul de.. si asa mai departe. Toate astea sunt cazuri izolate. Bun. Acum, eu nu am nici o presupunere legata de sistem in intregimea lui bazata pe aceste cazuri particulare (fie ca erau cele mentionate de mine, sau cele mentionate de dvs.). Dvs. insa observ ca in mod constant faceti astfel de presupuneri: ca nu se retine, ca ce se face la literatura e prea mult (se intelege in general, pentru majoritatea) etc. Cand dvs. veniti cu astfel de supozitii formulate ca reguli ce fac eu de obicei e sa vin cu contraexemple. Ca dvs. le credeti sau nu, asta va priveste.

      "Dacă nu avem o statistică înseamnă că nu ştim absolut nimic. " - exact!

      "Sunteţi atât de sigur că nu greşiţi, dar nu aveţi niciun studiu care să vă sprijine." - in general ma feresc sa fac presupuneri legate de sistem si tratez cazurile izolate ca atare. Fara asemenea presupuneri nu am nevoie de studii. Incerc, poate nu reusesc in toate comentariile, probabil nu ma exprim nici eu destul de clar de fiecare data. Sunt totusi destul de multe comentarii, mai mult ca sigur au fost dati cand nu m-am exprimat bine. Pentru astea imi fac mea culpa.

      "Părerea mea e că atunci când un caz izolat apare la tot pasul atunci el tinde să nu mai fie izolat." - ca sa demonstram ca apare la tot pasul avem nevoie de statistici.

      Cand nu avem dovezi de nici un fel (dovezi care de altfel s-ar putea obtine destul de usor), cel mai corect e sa nu facem presupuneri, ci sa ne uitam pe rezultate atunci cand apar si tragem concluziile atunci.
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Să zicem că avem un coş în care intră 10 fructe. În învăţământul românesc avem 1 măr care reprezintă creativitatea, 1 lectura, 4 gramatica şi 4 critica literară. În alte sisteme avem lectură 4 mere, creativitate 4 mere şi 2 mere gramatica.
      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Pai chiar dvs. spuneti ca programa nu prevede proportii. In plus, la testarea nationala observ ca pentru critica literara se acordau 24 de puncte (vedeti subiectele aici:http://stirileprotv.ro/evaluare-nationala-2017/evaluare-nationala-2017-romana-elevii-de-clasa-a-viii-a-sustin-luni-proba-la-limba-romana.html), restul pana la 76 au fost gramatica si compunerea libera, cu 14 (!) doar pentru redactare, ortografie, limbaj adecvat al intregii lucrari, adica practic pe gratis.

      In rest OK, e bine ca e clarificat.
      • Like 0
    • @
      Anon check icon
      Stiintele socio-umane cel putin cu statistici lucreaza. Nu e ideal, nu sunt stiinte exacte, dar e totusi ceva mai util decat sa vorbim pe impresii si gusturi personale. Nu trebuie sa modifici genetic profesorii, trebuie sa-i pregatesti ca lumea si sa-i evaluezi la standarde suficient de inalte. Cand la catedra ajung oameni care iau 2 si 3 la examene de titularizare normal ca vor fi si rezultate dezastruoase in sistem. Mie nu mi se pare deloc evident ca programa ( si nu profesorii prost pregatiti/lipsiti de motivatie) scoate analfabeti pe banda rulanta. Programa ii forteaza pe profi sa ii treaca clasa si pe cei care nu ar trebui sa o treaca?
      • Like 0
    • @
      Anon check icon
      Nu ii treci clasa, dar ii lasi sa o repete, poate a doua oara merge mai bine si, in final poate ies totusi din sistem fara sa fie analfabeti, chiar daca dureaza cu un an-doi mai mult.

      Profesori platiti mai bine, mai multi candidati pentru posturile de profesor, mai putini incompetenti la catedra, saracie mai redusa si infrastructura mai buna mai ales in zonele rurale si probabil se vor mai reduce si din analfabetii fara diploma.
      • Like 0
    • @
      Anon check icon
      Asta si pentru ca la noi marea majoritatea a universitatilor sunt controlate de stat si statul functioneaza cum functioneaza. Acolo trebuie umblat de fapt. Profesorii aia trebuie evaluati pe criterii de performanta, dar se intampla chestia asta?

      Trebuie facute ambele: oferi salarii mari ca sa atragi candidati si ai grija cu standardele. Dupa asta incepi sa-i selectezi pe cei mai buni si ai grija sa-si faca treaba pe parcurs.

      Performanta lipseste in universitati si pentru ca nu se pune suficient accent pe cercetare. Iarasi, problema de bani, iarasi depinde de mecanismul de stat.

      Asta cu culesul de capsuni e nasoala da, dar pana la urma depinde si de responsabilitatea personala a elevului. Ciudat cum asta nu intra in discutie aproape deloc.
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      @ Anon: pentru critica literara se acordau 24 de puncte.

      M-am exprimat greşit, am vrut să spun că i se acordă o atenţie sporită deoarece este materia la care e iau cele mai multe puncte. Şi unde se pot pierde cele mai multe puncte. Adică la 24 de puncte se umflă în pene îşi striveşte suratele mai mici, ceea ce nu e normal.

      În opinia mea gramatica este mult mai importantă, pentru că se aplică şi limbajului uzual, în timp ce critica literară se aplică strict literaturii. E doar un exemplu grăitor de eficienţă al sistemului de învăţământ autohton. Un sistem în care critica literară valorează 24 de puncte şi gramatica e redusă la jumătate are ceva putred.
      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      14 puncte -redactarea
      24 puncte - critica literara
      12 puncte - compunerea libera
      8 puncte - sinonime plus mentionarea titlului si autorului articolului (!!)
      32 puncte - gramatica

      Total 90, cu cele 10 din oficiu fac 100. Pentru gramatica se acorda mai multe puncte decat pentru critica literara.
      • Like 0
  • Nu manualele sunt vinovate! Ci cantitatea de informaţii din ele. Mare parte redundantă. Nu copiii sunt vinovaţi ci numărul de ore idiot alocat activităţilor de predare. Trăim în cel mai pur învăţământ taylorist de început de secol XX când primează ştiinţele exacte care nu ne spun nimic despre societate.... să fim serioşi... am auzit că guvernanţii au găsit deja soluţia. Dotează şcolile cu locuri speciale pentru păstrat materialele didactice... adică, elevii îşi lasă manualele în şcoală... hă... hă.. să nu mai înveţe nimic acasă... de parcă în şcoală învaţă ceva... tot nimic! vai şi amar...
    • Like 0
    • @ Regis Roman
      Liviu check icon
      ... dar nu avem mare lucru de făcut decât să vedem ce principii de bază au sistemele de învăţământ europene şi să ne aliniem lor!
      • Like 0
  • Liviu check icon
    Nu doar scolioza e problema. Poate că ar trebui să discutăm şi de suprasolicitarea nervoasă, de depresiile acestor copii, de lipsa mişcării etc.
    • Like 1
    • @ Liviu
      Nu ai vazut ce zic unii? Ce le trebuie miscare? Doar nu vrem sa ajunga toti atleti!
      • Like 2
  • Probabil stiti ca exista o indicatie( daca nu cumva o obligatie) a ministerului care spune ca ghiozdanul nu trebuie sa aiba mai mult de 10% din greutatea copilului. Sa nu uitam ca este in crestere,sistemul osos sufera schimbari si ghiozdanul prin greutatea lui suprasolicita coloana vertebrala. De altfel,constat cu indignare ca au disparut complet pupitrele care erau inclinate in fata ca sa permita pozitia corecta la scris precum si bara pe care copilul isi tine picioarele daca ele nu ating podeaua( la mese noi ii spunem "bodaproste"). Observ ca problema sanatatii elevului este total neglijata de cei ce conduc invatamantul( vezi schimbul II la scoala cand copiii au randament minim,vezi orar care nu permite luarea dejunului in conditii normale,etc)
    • Like 1
    • @ Roman Maria Magdalena
      Anon check icon
      Cu niste investitii mai bune s-ar putea face cantine, poate mai multe scoli, s-ar putea plati niste salarii decente ca sa nu existe dependenta de vanzare si utilizare a atator auxiliare. Ce se va intampla insa, cel mai probabil, va fi o directiva vaga si probabil imposibil de pus in aplicare de tipul: "ghiozdanul sa nu aiba mai mult de x kg", la fel ca si aceea cu numarul de ore petrecute la teme. Forma fara fond si peticeli in loc de reparatii de durata.
      • Like 1
    • @ Roman Maria Magdalena
      Liviu check icon
      Scolioza şi tasarea coloanei au legătură şi cu programul încărcat, cu orele pe care le petrece copilul aplecat deasupra caietului, privind în gol nişte exerciţii pe care nu le înţelege. Şi nu vorbim aici doar de sănătatea corpului. Psihicul contează la fel de mult.

      Materii încărcate mult peste puterea de înţelegere au ca rezultat suprasolicitări nervoase cu efecte dramatice. Pomparea de informaţie face ca în final să nu se mai reţină nimic, nici măcar baza unei materii. De aici şi analfabetismul funcţional şi mediocritatea. E un sistem care produce mediocrii. Aceşti copii înfloresc într-un sistem normal, şi asta e vizibil pentru orică părinte.
      • Like 1
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Il obliga cineva sa stea ore deasupra caietului privind in gol niste exercitii, adica nefacand practic nimic?
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Îmi amintesc foarte clar sentimentul.
      • Like 4
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Nu il obliga absolut nimeni sa piarda timpul. Cand nu intelegi ceva faci ceva ca sa remediezi situatia, intrebi, mai citesti, te uiti peste exemple etc.. Daca stai si pierzi timpul evident ca dureaza o vesnicie. Nu tine de programa, tine de gestiunea timpului.
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Nu ţine de gestiunea timpului, ţine de o anumită afinitate. Aceşti elevi trebuiau să rămână pe un nucleu simplu de matematică sau de literatură, unul care există în toate sistemele europene.
      • Like 3
    • @ Liviu
      Da ,asa este. De,nu hotaram noi nimic. Cred ca noi nici nu existam...
      • Like 0
    • @ Anon
      Corect! Dar cui ii pasa? Reforma in invatamant este departe de a se fi produs.
      • Like 0
    • @ Roman Maria Magdalena
      Liviu check icon
      Împortant e că a început, şi ca la orice drum important e să faci primii paşi.
      • Like 1
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Nu, cu 7 nu distrugi o cariera. Cariera incepe de la facultate in colo, unde se intra pe baza de examen. Sa ajungi la un liceu mai putin decat excelent nu e o tragedie, e rezultatul cel mai probabil. Si totusi viata continua si de acolo.

      Tine fix de gestiunea timpului si implicit de autocontrol. Inveti sa te adaptezi la a face si ce nu iubesti din toata inima. E necesar sa poti face asta in viata. Daca ti se explica din atatea parti si nu intelegi inseamna ca fie nu vrei fie nu poti de mai mult, caz in care iei 7 si nu 10. Ceea ce nu e o tragedie.
      • Like 2
    • @ Anon
      Liviu check icon
      În viaţă nu faci tot ce-ţi place, dar faci ce ai nevoie pentru palierul pe care te duci.
      • Like 1
    • @ Liviu
      Anon check icon
      " Hai să gândim logic: ce vă spune faptul că un sistem care se presupune că este inteligibil pentru 14 ani e complet indescifrabil pentru un ADULT?" - asta spune ceva despre adult, nu despre sistem.

      Problema e de gestiune a timpului, mergand pe exemplul dvs.: ore intregi petrecute in fata unor exercitii, fara vreun pic de progres. Asta e pierdere de timp. Sunt probleme de intelegere? Pai de asta exista exercitiile, ca prin ele sa se faca clarificari. Sunt nici nu stiu cate culegeri cu exercitii de toate dificultatile posibile, cu sau fara rezolvari dupa cum se doreste, doar bunavointa sa existe. Sau daca nu se poate si nu se poate, va fi 7 in loc de 10 si viata va merge mai departe.

      "Problema e că prin jocul acesta de sutimi ajungi într-un loc de unde ţi-e teamă să te întorci când se lasă noaptea." - oricum nu e sigur sa mergi noaptea pe strada, indiferent de liceu. Majoritatea liceelor nu sunt de elita si majoritatea elevilor vor ajunge oricum in licee care nu sunt de elita. Sunt probleme cu liceele la care se intra cu 7? Pai hai sa rezolvam acea problema, care oricum nu are legatura cu programa. Credeti ca daca schimbam maine programa liceele acelea vor fi brusc mai sigure? Sau nu va mai ajunge nimeni acolo pentru ca toata lumea va avea 10 pe linie?

      Ca tot vorbim de mers noaptea pe strada, aici iarasi e o problema care nu are legatura cu programa: invatamantul in 2 schimburi. Daca am avea destule scoli si licee nu ar mai fi nevoie sa se intoarca elevii noaptea acasa. Asta ca sa nu mai vorbim de faptul ca exista firme de securitate angajate sa protejeze licee de stat. Da, de stat, la cel la care am invatat eu BGS era prezent in permanenta. Asta se poate face daca e administrat bugetul local cum trebuie. Facem ce facem si tot la bani ne intoarcem.

      In viata e nevoie sa faci chestii care nu-ti plac care nu au legatura cu palierul pe care te duci. Birocratia scarboasa e doar un exemplu. Trebuie sa inveti sa te gestionezi in situatii neplacute, stresante etc.
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Cred că lucrurile stau cu totul altfel.
      • Like 1
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Da, cu toate materialele alaturi un *ce vreti dvs. * nu poate sa faca o minima analiza literara pe un text. Dupa ce a trecut la randu-i prin analiza literara in anii sai de scoala. Slab. Poate obosit si lipsit de chef, dar oricum prestatie slaba.

      Pretentie a normal sa avem de la amandoi. Medicul mai ales poate sa aiba mai multe scuze. Elevul de 14 ani care are materia proaspat predata nu.
      • Like 2
    • @ Anon
      Liviu check icon
      A trecut ca toată lumea, cu mult chin şi memorând nişte scheme pe care nu le-a înţeles şi pe care evident că le-a uitat.
      • Like 1
    • @ Anon
      Ei Anon, si aici ai atins problema. Scoala romaneasca nu ajuta si nu puncteaza nici gestiunea timpului, nici autocontrol, ci doar volumul de cunostinte reprodus.
      Eu am fost copilul ce nu reusea sa memoreze criticile literare ale profei. Citeam cartile, intelegeam ceva ca ea, intelegeam si altceva, si la ascultat ziceam ce am inteles si pac, 6-7, depunctata ca ce critici citesc eu!! In final aveam efort mai mare la romana decat la mate/fizica, de ajunsese sa nu imi placa scoala. Si era tragedie pentru ca ma simteam nedreptatita si pentru ca bac se dadea si la romana (am luat 8.70, deci peste media romanei din tot liceul ) - pe vremea mea nu conta nota ca era examenul unic de admitere in toamna la facultate, dar uite ca zilele astea conteaza la admitere, si pentru un copil bun in ziua de astazi poate face diferenta intre esec sau reusita, sau mai rau depresie.
      • Like 1
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Vorbeati totusi si de un medic. Dupa o garda de +30 de ore ma gandesc ca oboseala sigur isi spune cuvantul. In rest foarte rau si nu, nu toata lumea invata pe dinafara. Maica-mea de exemplu schimba impresii cu mine in scoala si liceu exact pe aspecte de analiza literara si nu are nici o treaba cu filologia. Le intelesese inca de cand era in scoala pentru ca profesorii ei explicau bine notiunile respective.

      Toata lumea uita intr-o oarecare masura, chiar si din lucrurile placute. Daca ai inteles insa ce s-a predat, cu o carte in mana in scurt timp poti sa iti aduci aminte, cu siguranta cat sa poti explica unui pusti de scoala generala. Am testat asta pe mine, cu niste notite vechi.

      Pretentii mi se pare normal sa avem odata ce materia a fost predata. E de asemenea normal sa avem pretentia ca materia sa fi fost predata bine (pretentii si de la profesori si de la elevi).
      "Critica literară nu e necesară, la fel cum nu e necesară nici critica plastică." - cine decide asta si pe ce criterii?
      • Like 0
    • @ Claudia Olteanu
      Anon check icon
      Gestiunea timpului nu e ceva pentru care ar trebui sa se dea o nota, e pur si simplu ceva ce ar trebui deprins si utilizat in toate situatiile.

      Foarte prost lucra profesoara respectiva, gresit modul de abordare (incercarea de memorare, inteleg ca tot de profa era influentata si asta), dar asta nu are treaba cu programa ci cu modul de predare si evaluare. Nu cred ca ar fi o problema sa se revina la sistemul in care conteaza doar nota de la examen. In situatia de azi in care standardul de la examen a scazut fata de anii precedenti probabil ar fi o idee buna.
      • Like 0
    • @ Anon
      Anon, sunt plecata din tara si copilul meu din partea cu facutul temei are si sectiunea de de gestionare timp pentru teme. Cum?
      - le da tema din timpul orei (face doamna niste fise A4, xeroxeaza si le imparte la copii sa le completeze, copiii le lipesc pe caietele studentesti apoi sau in clasoare). Cine termina ce are de facut in clasa isi incepe tema in clasa.
      -in caietul registru de clasa (o carte tiparita unde se comunica teme, informatii, cerere bani, etc. si pot scrie si parinti si copii si invatator) e o sectiune unde copilul coloreaza intr-un cerc cat timp a petrecut la teme. Cercul este pt 60 minute. Desi copila mea e rapida si constiincioasa (seamana cu maica sa, si modesta), deseori depaseste timpul ala, si se uita la ceas, analizeaza unde a facut lent, si incearca singura sa se incadreze mai bine.
      - tot in caietul registru de clasa, dupa acel "timing" bifat, invatatoarea isi da seama cand a dat teme prea multe/prea grele pentru nivelul clasei si aliniaza dupa nivelul clasei - asa poate reduce din programa scolara daca e clasa prea slaba.
      Dupa cum vezi, metodologia de predare poate include si time management, si asta depinde doar de cadru didactic.

      P.S. nu cantaresc cat are ghiozdanul copilei dar e groaznic de greu. Are carti, clasoare, caiete de teme studentesti, caserola de mancare pt pranz si marul pentru afterschool, sticla de apa (250ml), haine de sport sau piscina. Si asta de la 6 ani....
      • Like 1
    • @ Claudia Olteanu
      Anon check icon
      Dvs. ati spus initial despre punctatul gestiunii timpului, am crezut ca va referiti la note pentru gestiunea timpului, sau asa ceva. Mea culpa.

      Sistemul este interesant, dar poate duce la niste probleme. Redusul programei scolare mi se pare destul de periculos, in special pentru examene. Banuiesc ca acelea sunt totusi fixe si nu depind de fiecare clasa si nivelul asociat. Asta ca sa nu mai spunem ca lasat la indemana copilului si atat un astfel de sistem poate fi abuzat. Daca copilul vrea teme mai putine, poate bifa timp mai indelungat in registru. Poate am inteles eu gresit, exista totusi si o forma de control extern? Semneaza si parintele langa acea bifa sau...?
      • Like 1
    • @ Anon
      bon consider irelevante notele. Daca ai remarcat in comentariile mele eu apreciez cu ce cunostinte ramane copilul din scoala si cum le aplica. Cand nici 1% din informatia din scoala nu o folosesc, consider ca e un rateu total. Un rateu de 12 ani. Poate de aceea admir si ma inspir din conceptul de homeschooling unde copilul decide singur cand si cum, e doar ghidat si motivat.
      • Like 1
    • @ Claudia Olteanu
      Anon check icon
      Daca dvs. nu folositi decat 1% din informatia din scoala nu inseamna neaparat ca e vina sistemului, sau a programei in particular.
      • Like 0
    • @ Liviu
      Doamne,cata dreptate aveti si ce bine ati spus-o! Daca v-ar auzi cine trebuie....Dar, VA INTELEGE? Copiii lor invata prin strainatati unde se tine seama DECE invata copilul. Nu ca sa ajunga academician ci ca sa se integreze bine in viata de adult.
      • Like 0
    • @ Claudia Olteanu
      Liviu check icon
      Sistemele din afară nu pun accent pe note şi pe teorie, ci pe FUNCŢIONALITATE.
      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      "Memorie multă, reţinere zero." - de unde rezulta asta?
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      E un mecanism care apare în comentariile de pe Republica.
      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Cred ca problema e pusa gresit din start: nu cred ca scopul pe termen lung al invatamantului e sa retii informatia predata in sensul de memorare, cred ca e abilitatea de a o putea gestiona si folosi, de a o intelege. Din punctul asta de vedere pentru mine cel putin clar a functionat.
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Scopul învăţământului nu este chiar abilitatea de a gestiona informaţie.
      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      "Asta se vede din puzderia de siteuri unde mulţi chiar scriu, şi o fac după regulile practice învăţate în şcoală." - adica bloguri? Ca din astea avem si noi.

      Spin off si fan fiction nu le-as incadra la genuri noi. Spin off inseamna o poveste (poate sa fie roman sau ceva mai scurt) in care un personaj secundar din alta poveste e privit ca personaj principal. Daca vreau sa scriu un roman despre C3PO din Star Wars, ala s-ar chema spin-off dar pana la urma tot roman e, tot Sci-Fi.
      Fan fiction e o poveste (iarasi poate sa fie roman, ceva mai scurt, banda desenata etc.) scrisa de o persoana (fan-ul) in universul creat de alt autor. Exemplul de mai sus s-ar incadra si la spin-off si la fan fiction, dar genul ramane acelasi: roman sci-fi. Desigur, am cam sarit peste problema drepturilor de autor...

      "Nu, rolul şcolii nu e chiar ideea de a te descurca." - OK, atunci cine decide care e rolul scolii si pe ce criterii?
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Da, ştiu şi eu ce ste spin-off, nu asta era problema.
      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Retinerea e intre 0 si 100% depinzand de elev. E responsabilitatea elevului in final.

      OK, dvs. ce literatura de specialitate ati citit ca sa ajungeti la concluzia asta? Sa ma documentez si eu.
      • Like 0
    • @
      Anon check icon
      Ei, cazut...am aterizat lin, cu parasuta :D
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Absolut, din cauza asta se predă fizica cuantică la grădiniţă! Haideţit să vedem ce aţi reţinut dvs. din materia numită "pictură". Dacă materia e fixată la nivel de 14 ani n-ar fi o problemă să verificăm. Ce părere aveţi?
      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Pentru fizica aia cuantica la gradinita probabil mai trebuie sa asteptam 50 de ani.
      Daca si dvs. imi raspundeti la intrebare, sigur.
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Nu, nu am citit literatură de specialitate. Aveţi dreptate, îmi retrag afirmaţia. A fost o eroare totală. Iată, v-am răspuns la întrebare. Acum haideţi să verificăm dacă programa de pictură din generală e adaptată vârstei. Dacă e adaptată atunci poate fi rezolvată de un adult fără niciun fel de problemă. Ce ziceţi, verificăm?
      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Haidem!
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Perfect. Programa are multe cerinţe care duc la formarea a mai multor calităţi practice. Una dintre ele este capacitatea de a reproduce după natură. Vă voi cere trei probe (simple). Prima ar fi natură statică. Sunt sigur că găsiţi prin casă o vază şi un măr. Adăugaţi o carte şi începeţi lucru. Desen în creion, timp de lucru 45 de minute. Pentru anonimat folosim un serviciu de adresă temporară care generează un mail de 15 minute. E anonimatul perfect.
      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      V-am spus mai inainte, intrebari teoretice daca doriti. Nu am sa stau 45 de minute pentru una din trei cerinte, eu mai si lucrez. O pauza de 2 minute din cand in cand pentru un raspuns scris aici mai merge dar sa ma apuc sa desenez ... scuze, dar nu.
      • Like 0
  • Liviu check icon
    Alinierea la nivel european nu înseamnă copierea unui sistem sau altul ci preluarea PRINCIPIILOR DE BAZĂ pe care sunt construite sistemele europene.
    • Like 3
    • @ Liviu
      Anon check icon
      De unde reiese ca materia actuala nu e la nivelul adecvat varstei? De unde rezulta ca nu avem si noi interdisciplinaritate? La fizica folosesti ce inveti la mate de exemplu, si nu cred ca ascunde nimeni lucrul asta, dimpotriva. La ce materii ar merge proiectele colective? Nu stiu daca la matematica de exemplu ar ajuta pe termen lung proiectele pe echipa, nu prea vad cum.
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Reiese din comparaţia unui elev din sistemul nostru cu unul dintr-un sistem european.
      • Like 3
    • @ Liviu
      Anon check icon
      De unde reiese ca nu fac ei prea putin? De fapt asta se cam vede in primii ani de facultate.

      Asemenea proiecte pe echipe se fac deja la economie, de ce s-ar face si la matematica?
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Facultatea înseamnă învăţământ SPECIALIZAT. Nu ştiu dacă învăţământul nostru specializat e mai bun. Poate că este, şi atunci trebuie să-l păstrăm, dar OPŢIONAL.

      Faptul că un student la matematică le dă clasă altor studenţi e un lucru bun, dar studentul acela nu trebuie să fie specialist şi în mărcile lexicalo-bla-bla-bla pe care ni le bagă pe gât critica literară. Chiar ştiu pe cineva care ajunsese să mediteze studenţi la facultate (matematică) dar care mi-a spus că restul sistemului a fost un chin pentru el, că plângea la nenorocita aia de critică literară de sărea cămaşa de pe el.

      E normal să avem matematicieni buni, dar aceştia trebuie să urmeze matematica SEPARAT, imediat după ce termină nucleul de bază sau în paralel cu el.

      N-am nimic cu învăţământul specializat. Aici e vorba de OBLIGATIVITATE. Şi să nu începem iar forţatul matematicii până îţi place, vă rog. Îi place? Se vede. Nu-i place? Rămâne la nucleul de bază.

      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Invatamantul nostru nu e specializat, cel putin nu pana la liceu.

      "studentul acela nu trebuie să fie specialist şi în mărcile lexicalo-bla-bla-bla"- perfect de acord! Nu cade cerul daca are 7 la romana.

      "Nu-i place? Rămâne la nucleul de bază." - exact asta se si intampla, doar ca la noi "nucleu de baza" inseamna altceva fata de alte sisteme. De unde reiese mai exact ca o versiune e neaparat mai buna decat alta?
      • Like 2
    • @ Anon
      De unde se vede? Din nivelul de performanta, stimate domn. Noi ne laudam cu un invatamant pe care ne place sa il consideram drept performant, dar rezultatele sunt mediocre (ma refer la cercetarea stiintifica, la inginerie etc etc). Ceilalti au un invatamant pe care ne place sa il consideram insuficient, dar performantele ulterioare sunt maximale. Asta vorbeste de la sine.
      • Like 1
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Discutasem problema şi aveaţi altă opinie. Nu-i problemă.
      • Like 0
    • @ Daniel Octavian Costache
      Anon check icon
      De unde rezulta ca diferentele de performanta sunt corelate cu programa din sistemul preuniversitar? Noi in invatamantul superior investim bani foarte putini in cercetare, asta e o mare problema. O problema legata de altfel de faptul ca majoritatea institutelor de cercetare sunt controlate de stat, si cu asta cred ca am spus destul. Ar mai fi un aspect: sunt multi studenti romani proveniti din sistemul nostru preuniversitar care se descurca foarte bine la cercetare la universitati din afara, inca au un start mai bun decat studenti localnici. Asta cum se explica?
      • Like 0
    • @ Daniel Octavian Costache
      Liviu check icon
      "Noi ne laudam cu un invatamant pe care ne place sa il consideram drept performant, dar rezultatele sunt mediocre"
      • Like 2
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Nu aveam alta opinie legata de note. Nu e ideal ca nota din 5-8 conteaza la admitere, asta asa e, dar o nota de 7, precum si o sutime pierduta la examen nu e un capat de tara. Nu toti sunt de 10, asta e. Diferente exista peste tot.

      De unde rezulta ca notiunile de analiza literara din 5-8 sunt un fel de specializare? Sunteti filolog de profesie si/sau puteti sa ne argumentati mai clar de ce acele notiuni ar fi considerate de specialitate?

      Da, nucleul de la noi contine mai mult decat altele din afara. Nu vad de ce l-ar face asta "specializat", sunt tratate in fond diverse teme din diverse domenii. E general, doar ca mai cuprinzator decat altele. De ce ar fi asta un lucru rau? De unde rezulta ca cei din alte sisteme retin mai mult si ca asta s-ar datora strict programei?

      Daca discutia merita, atunci de ce nu prezentati argumentele stiintifice pe care spuneati la un articol anterior ca le aveti?
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Nu sunt filolog şi nu cred că filologia ar trebui inclusă în şcoala generală.
      • Like 0
    • @ Anon
      Sunt o "manuta" de studenti romani care fac performanta in cercetarea din strainatate. Marea majoritate sunt mediocri. Ne putem imbata cu apa rece, dar asta nu schimba faptele.
      Nu mai insist pentru ca nu am timp sa ma angajez in dezbateri kilometrice. Urmariti insa evolutia varfurilor aparente ale invatamantului romanesc, ma refer la mult laudatii olimpici. Aproape toti fara exceptie dispar in timpul invatamantului universitar, fie aici fie aiurea si nu mai stie nimeni nimic de ei. De ce? Pentru ca nu sunt performeri reali ci dopati. Olimpicii nostri sunt unilaterali, sunt pregatiti artificial si performanta lor nu are valoare reala.
      • Like 1
    • @ Daniel Octavian Costache
      Liviu check icon
      Foarte corect! Presa are întotdeauna tendinţa de a prezenta particularul ca general. În realitate sunt o mână de studenţi. Presa trânteşte un titlu gen "Studenţii noştrii" şi de aici mitul că fiecare student român e genial.
      • Like 0
    • @ Daniel Octavian Costache
      Anon check icon
      Ce inseamna o "manuta" 5%? 3%? Cati sunt, mai exact? Ca nu stiti dvs. de ei e problema dvs. Eu stiu de destui pe care i-am cunoscut inca din liceu si au cariere academice de succes. Asa performeri "dopati" cum ziceti dvs. ca sunt.
      Performanta lor nu are valoare reala? Sunteti haios. Faptul ca i-a dus spre cariere de succes e ireal? Par cam verzi strugurii, ce sa zic.
      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Unde sa "cada" matematicianul de 110? La un liceu mai putin decat excelent? Care ar fi tragedia, ca nu inteleg? Ar putea sa continue de acolo sa lucreze la matematica si sa dea mai tarziu la matematica, daca doreste. In plus de asta daca e de 110 sunt slabe sansesle sa nu poata sa se pregateasca suficient de bine si la celelalte materii.

      "În sistemele normale e setat pe MEDIU." - conform cui? Cine stabileste nivelurile astea si pe ce criterii?

      Si la noi se fac cateva notiuni teoretice de analiza literara, nu e ceva dramatic. Poate se fac mai mult ca in alte parti, bun, si? De unde rezulta ca e neaparat gresit cum facem noi?

      "Faptul că cineva nu poate prezenta argumente ştiinţifice - deşi de aceeaşi părere este şi un amic de-al meu care este psiholog - nu înseamnă că nu poate valida un sistem." - ba, fix asta inseamna. Faptul ca aveti un prieten psiholog care e de parerea asta nu constituie un argument. Asa si eu pot sa spun ca am un amic psiholog de parere diferita. Fara argumente solide, stiintifice, vorbim de cazuri particulare si gusturi personale, adica argumente slabe.
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Sistemele din afară sunt setate pe MEDIU pentru că societatea se bazează pe mediu, nu pe vârfuri.
      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Cunosc pentru ca prin acelasi sistem am trecut si eu. Verific periodic noile manuale, stau de vorba cu fostii profesori, am cunostinte care au copiii in sistem astazi.

      In liceele de top nu e imposibil sa rezisti, se pot termina 4 ani si cu 10 pe linie. La randul meu am fost undeva peste 9,90. Si stati putin, mediu competitional? Pai asta nu era cah, nu vream sa scapam de el si sa-l inlocuim cu colaborare si proiecte pe echipa?

      Nu, daca este de 110 cum spuneati nu se va pierde. Va ajunge intr-un liceu de mate-info mai mediocru sa zicem, dar programa de mate e aceeasi. Nici macar de meditatii nu e neaparata nevoie, doar de concentrare si lucru sustinut. Exista culegeri, exista modele de subiecte de admitere pe net.

      "De cine sunt stabilite? De persoane de specialitate, care la noi nu prea există. " - de unde stiti ca nu exista? A declarat ministerul asa ceva?

      "Aţi văzut dvs. consiliere puternică în şcoli? " - da, din partea dirigintilor in general, dar si a psihologilor, acolo unde sunt. Salariile lor nu sunt mari, evident, doar lucreaza in invatamantul de stat, la ce va asteptati? Cine sa se duca? Cine are chemare, banuiesc. Sunt probleme reale, asa e, dar care nu au legatura cu programa. Nu-mi spuneti acum ca si lipsa psihologilor in scoli are legatura cu programa...

      Nu am nici admiratie, nici antipatie pentru ei. Orice decizie mi se pare normal sa fie corect motivata, cu argumente bune. Pana acum aproape toate argumentele aduse in discutie se bazeaza pe gusturi personale si cazuri particulare. Exceptia o face cel legat de greutatea ghiozdanului pentru care exista intr-adevar argumente stiintifice. Nu e tocmai incurajator ca unele surse vorbesc de 7%, altele de 8,2%, altele de 10%, altele de intre 10% si 20%, dar e macar un inceput, sunt niste studii stiintifice.

      OK, ca tot am ramas pe profesorii de arte plastice de scoala generala, unde scrie mai exact ce pregatire e necesara? Sa sapam daca tot am inceput.
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Cunoaşteţi şi pictură? Vreţi să avem o discuţie despre compoziţia deschisă? S-ar putea să nu o cunoaşteţi nici la nivel de şcoală generală, deşi s-a predat. Ce ziceţi?

      Cosiliere nu există. În sistemele normale înseamnă că elevul este orientat încă din generală pe un anumit pachet educaţional. ADICĂ ALEGE sau se alege pentru el. La noi doar religia fiind opţională singura consiliere ar fi dacă face religie sau nu.

      În liceele de top nu e nevoie să rezişti, şi părinţii s-au prins de chestia asta. Dacă la liceul X se face acelaşi tip de matematică ca la liceul Y dar geografie mai slab atunci te duci direct la X. Cunosc elevi care s-au transferat de la colegiile unor licee bune (au şi clasele 5-8) la licee unde ştiau că se face fix materia pe care o aveau în vedere.

      După cum observaţi oamenii încep să devină practici. Nu înveţi doar de dragul de a învăţa, înveţi cu un scop concret. Acela de a avea un job. Dacă nu-ţi trebuie geografie nu te duci la un liceu unde te vor hăitui la geografie. Logic.

      Nu, în şcoli nu sunt psihologi după câte am înţeles, sunt ceva gen asistenţi sau curs comprimat de psihologie sau ceva de genul... Nu avem specialişti. D-aia avem şi sistemul pe care îl avem.

      Particulare cazurile asta dar încep să fie cam multe. Şi cam în frunte, pentru că Republica nu e orice site. Nu apari în Republica decât dacă se consideră că e important.

      "OK, ca tot am ramas pe profesorii de arte plastice de scoala generala, unde scrie mai exact ce pregatire e necesara?"

      Să înţeleg că nu mă credeţi? A, păi atunci vă mai ţin în şah puţin, mai ales când ştiu că am dreptate. Pentru a deveni profesor de arte plastice la gimnaziu ai nevoie doar de studii superioare. De ex. inginer agronom. Nu e nicio problemă.

      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Da, mai stiu si ceva pictura.

      Liceul la care am fost eu avea psiholog. Si da, consiliere exista, din partea dirigintilor si chiar a profesorilor in general. Si da, a psihologului, daca exista, e adevarat ca e o raritate (cum spuneam, motivatie nu prea exista).

      Si totusi concurenta pe locuri in liceele de top continua.

      Va cred, doar ca la un moment dat spuneati ceva de un curs de un an. As vrea sa vad in ce consta cursul ala daca este mentionat, precum si cine a decis lucrurile astea, ce persoana a semnat, in cadrul carei institutii s-a decis etc.
      • Like 0
    • @ Anon
      Eu nu cred ca ei fac prea putin, ci fac la nivelul mediu si solidifica foarte bine tot ce invata, astfel ca fiecare ce termina clasa reuseste sa stapaneasca cunostintele. Cat timp in romania 40% din absolventi sunt analfabeti functional (citesc si nu inteleg, nu reusesc sa execute niste pasi de pe hartie) e clar ca scoala a gresit de la nivelul clasei a 3a, si ca rolul de scoala generala nu este atins.
      Ce folos ca am facut integrale in liceu cand in viata reala nu le-am folosit niciodata? Daca se accentua partea practica a matematicii poate nu reusesc sa aplice matematica invatata la piata, bugetul saptamanal, sau credite.... Integralele se pot invata in 2 luni in facultate, fix partea de care e nevoie.
      • Like 1
    • @ Claudia Olteanu
      Anon check icon
      De unde rezulta ca numarul de analfabeti functional e corelat cu programa? Care e contributia saraciei, abandonului scolar, lipsei de infrastructura (in zonele rurale mai ales), proastei pregatiri/prestatii a profesorilor?

      V-ati dus la un liceu de profil real, sa inteleg. Sunt 2 aspecte atunci: 1) de ce v-ati dus la un astfel de liceu daca nu va place/intereseaza genul asta de materie? si 2) Scopul matematicii nu e doar sa ajute direct in situatiile de zi cu zi ci sa dezvolte capacitatea de a rezolva probleme si de a lucra cu concepte abstracte. Altfel rationezi si vezi lumea cand ai un antrenament matematic bun.

      Cat despre ce se intampla in facultati nu e atat de simplu. Fara un background bun din liceu saltul de dificultate e mare, suficient cat sa-i determine pe unii studenti sa renunte sa faca programare de exemplu. Asta ca sa nu mai vorbim de fizica sau mate. Din cate am vazut ce se face in alte sisteme (in partea de pre-universitar), chiar si ce se face la "specializare" e slab si consecintele se vad dupa.
      • Like 0
    • @ Anon
      Da, eu consider ca analfabetii functionali sunt legati strict de programa si de metodologie. 40% din cei ce ajung la sfarsitul clasei a 12a
      Cei ce abandoneaza scoala (17% din tineri) pana la varsta de 16 ani sunt din cauza saraciei extreme.
      E musai sa diferentiem cele 2 probleme grave, sa le separam, pentru ca au solutii diferite, si au cauze diferite. Problemele astea sunt grave pentru ca sunt de sute de ani la noi. Daca accesul la scoala a saracilor se poate compensa cu un ajutor material (bonuri valorice de caiete, transport gratuit, cornul si laptele, alocatie/bursa sociala pentru cei care nu au absente, ong-uri si grupuri care ofera incaltaminte etc - cam asta se intampla acum din cele ce le sustin eu, si documentate pe pressone, documentaria) , acestea nu pot acoperi bataia de joc care zace in invatamantul romanesc de zeci de ani, si care aduce acesti analfabeti functional dar cu 12 clase terminate. Si aceasta bataie de joc este subiectul de discutie a articolului si ale comentariilor. Aceasta bataie de joc este cauza plecarii multor copii din tara, a votantilor prosti de astazi ... si as putea vorbi cu orele despre asta.
      • Like 0
    • @ Claudia Olteanu
      Anon check icon
      Programa si metodologia sunt chestii separate. Faptul ca analfabeti functional ajung sa termine 12 clase e o problema, asa e, dar nu depinde de programa. Dvs. considerati ca exista o corelatie cu programa, OK, dar de unde rezulta chestia asta? Ce studii s-au facut pe tema asta? Ar trebui sa existe niste statistici care sa demonstreze lucrurile astea.
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Nu, programa e detaliată prin metodologie. Dacă programa include critică literară metodologia n-o poate eluda. E obligată să se conformeze.
      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Nu, metodologia si programa sunt diferite. Cititi o programa, veti gasi niste sugestii metodologice si atat. Sugestii. Cum predai, cu ce fel de exercitii, ce cantitate/dificultate, astea nu sunt incluse in programa.
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Critica (sau analiza) literară apare în programă şi e detaliată în metodologie. Ea se dă şi la examen.
      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Critica e prezenta in programa, da, alaturi de niste sugestii metodologice. Cum mai exact se face predarea si evaluarea nu depinde de programa.
      Scrie de exemplu in programa de educatie plastica:
      "Sugestiile metodologice au rolul de a orienta profesorul în aplicarea programei școlare pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare–învățare-evaluare, în concordanță cu specificul disciplinei.
      Programa școlară permite o abordare didactică flexibilă, adaptată particularităților de vârstă și intereselor elevilor din ciclul gimnazial și lasă libertatea cadrului didactic de a propune teme și subiecte dorite de către aceștia. Este recomandată realizarea activităților astfel încât elevii să își manifeste libertatea de alegere în ceea ce privește subiectul. "

      Iar in programa de limba romana:
      "În lectura programei, se va ţine cont de faptul că, la nivelul fiecărei clase,
      se indică doar conţinuturile noi şi modul lor de abordare (intuitiv, aplicativ), iar reactualizările conţinuturilor însuşite în clasele anterioare se subînţeleg."

      Metodologia nu e impusa in programa.
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Nu se poate inventa o altă critică şi un alt tip de comentariu literar.
      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Critica e aceeasi, tipurile de exercitii si modul de evaluare pot sa difere in structura si dificultate. Da, matricile le fixezi cu exercitii, dar exista multe tipuri de exercitii, unele mai usoare, altele mai grele. La teme pot fi date mai multe sau mai putine. Aici intervine flexibilitatea. Evident ca niste repere trebuie atinse, ar fi complet aiurea sa nu existe acele repere. Cat despre ce e plictisitor 1) asta e o chestie subiectiva si 2) un profesor bun poate sa starneasca interesul.

      "Nu poţi comenta cu termeni de genul "e frumos", "mi-a plăcut" etc. " - evident ca nu, ideea e sa fii in stare de mai mult de atat, sa treci peste o limita. Rezultatul nu e atat de dificil. Sau, daca o fi, as vrea sa vad standardele dupa care s-a decis asta si cum s-a ajuns la ele.
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Nu, nu există critică uşoară, pentru că nu poţi evita formulele criticii. Sigur că nivelul nu e de masterat, dar vă asigur că nu e nici pentru un adult obişnuit.

      Încercaţi să înţelegeţi că sunt adulţi care încercând să-şi ajute copilul rânesc cu caietele şi cărţile în faţă, şi mă refer la medici, la profesori de matematică etc. Şi nu doar din manuale, ci se uită oriunde, în notiţele altora, pe net, în stele etc.

      Dacă sistemul ar fi uşor el ar trebui înţeles de ORICE adult, pentru că vorbim chipurile de cultură GENERALĂ, adică pentru ORICINE. Exceptând grădiniţa presupun.

      Ce se întâmplă? Intervine managementul timpului de care vorbeaţi, adică adultul (chiar meditatorul) apelează la o schemă pe care copilul o învaţă mecanic doar schimbând titlul şi eventual urmărind anumite chestii ţintite. Normal că asemenea dresaj se uită.

      În sistemele normale noţiunile teoretice sunt inoculate treptat prin practică şi astfel sunt reţinute mai bine. La noi te loveşte în moalele capului cu bâta teoriei şi singura soluţie e să te transformi în papagal literar.

      Adică la versul X aplicăm schema 252, cu mare atenţie schimbăm metafora. Adică nu punem fix metafora de la 252, că aia se referă la altă poezie.

      Repede şi eficient. Gestiune a timpului. Ca la circ, înveţi şi execuţi.
      • Like 0
    • @
      Anon check icon
      Stim macar care e procentajul ala? Ceilalti 95-97% sunt toti analfabeti fara job?
      Corect, de ce sa descoperim ce nu merge si sa reparam, mai bine dam foc la tot.

      Da, decuplate de universitati si controlate de...parca tot de stat, nu? Da, cu cercetarea stam foarte prost, cu asta eram de acord de la inceput. Ce treaba are insa asta cu programa din sistemul preuniversitar?
      • Like 0
    • @
      Anon check icon
      Daca se ajunge vreodata la acel 97%, de acord.
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Vă adresasem o întrebare la care n-am primit răspuns încă. Aţi spus că desenul trebuie păstrat ca obligatoriu pentru că pot exista elevi care vor da la un liceu de artă. După acest model pot exista şi elevi care vor să intre la seminarul teologic. De ce desenul e obligatoriu şi religia nu?
      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Daca religia s-ar preda cumva distant si obiectiv nu as avea o problema sa fie obligatorie. In scoli insa la ora de religie se face indoctrinare religioasa, lucru de-a dreptul daunator. Asa cum este ea conceputa acum este o materie care tampeste si probabil ar trebui scoasa complet din programa. Prin constitutie Romania este stat laic, indoctrinarea religioasa in scolile de stat nu isi are locul.
      • Like 0
  • Liviu check icon
    Dar n-ar fi mai bine să ne aliniem la nivel european?
    • Like 3
    • @ Liviu
      Anon check icon
      De ce ne-am apuca sa copiem un sistem sau altul? Doar pentru ca altii fac altfel inseamna automat ca e si bine? In conditiile in care fiecare tara are propriul sistem de invatamant ce inseamna sa ne aliniem la nivel european?
      • Like 0
    • @ Anon
      Nu sa copiem dar sa ne inspiram si sa adaptam pe bazele romanesti si puterile romanesti. Nu e greu sa ne uitam la una din cele 20-25 sisteme scolare europene cu rezultate mai bune decat ale romaniei (finlanda e de top si unele idei sunt banale: au scos caligrafia, au origami si ii ajuta la invatat geometrie, curs de tesut si tricotat si sudura la ora de atelier, etc).
      • Like 1
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Confundaţi ALINIEREA cu copierea. Nu sunt sinonime.
      • Like 0
    • @ Claudia Olteanu
      Anon check icon
      Si rezultatele mai bune sunt din cauza diferentelor de programa? Sigur? Putem elimina problemele de infrastructura, abandon scolar, saracie etc.?
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Problemele adminstrative sunt un palier, problemele de structură a educaţiei sunt alt palier. Evident, sunt interconectate dar nu se confundă.
      • Like 0
    • @ Anon
      Da, se pot obtine rezultate mai bune prin adaptarea programei si metodologiei de predare. De ex. metodologia Shanghai sau abacul indian ar scadea rata de absolventi de scoala care abia stapanesc calculele de baza (la testele Pisa arrata ca sunt multi cu bac ce nu stapanesc calculele artitmetice). La fel, eliminarea predarii teoretice a limbii romane dar facut partea practica si de la liceu introdus teorii si definitii si gramatica ar duce imediat la reducerea puternica a analfabetismului functional (astazi 40% din romani citesc si nu inteleg ce citesc si asta pentru ca scoala romaneasca inca valorifica in stilul comunist memorarea si reproducerea textului de ici colo, si nu oratorica sau dezbateri pe teme diferite sa ridice simtul critic si dorinta de a cauta si citi si intelege). Alta problema (minora dar cumplicatii pe tot restul vietii) este punctarea cu note la sport si nu punctat evolutia fiecarui elev in parte fata de rezultatele proprii anterioare, o problema pentru care si eu si alti elevi foarte buni la materiile de baza dar scunzi sau neindemanatici am dus scutiri la sport ca sa nu ne strice media generala.
      Nu in ultimul rand lipsa educatiei civice, financiare, alimentatiei (in loc de denumirile in latina la biologie mi se pare utilizat rolul vitaminelor si in ce plante se gasesc si cum se deterioreaza prin gatire sau nu etc. )
      Tu spui de saracie si abandon scolar. Astazi sunt 17% din elevi care abandoneaza scoala in romania si nu e nicio evolutie in bine, dar putem sa ne uitam la Portugalia ce a recuperat cateva procente rapid. Si aici o mica parte s-ar imbunatati daca programa s-ar subtia, nu s-ar mai cere liste incomensurabile de materiale necesare pentru scoala, dar am folosi idei deja aplicate de altii - vezi de la India aia saraca ce are si ea wc in fundul curtii: pentru inceput/gradinita ei scriu in nisip cu degetele, calcule de baza cu castane sau betze sau ce gasesc in curte etc - si nu tinut cu orice pret la culegeri grele si fractii la clasa a3a cand copiii din scoala aia au nevoie de inceput sa stapaneasca cititul si calculele de baza.
      As mai adauga inca un fapt ingrozitor in scolile romanesti: discriminarea din partea cadrelor didactice. La asta nu vad decat concedierea unui asemenea invatator ce refuza sa predea si copilului venit din familie foarte saraca si nu a invatat sa scrie deloc acasa si alege sa lucreze doar cu copiii ce deja stiu sa citeasca sau sa scrie. Sunt copii care ajung in clasa 5a fara sa stie sa citeasca si invatatoarea i-a trecut doar sa nu ii lase repetenti......dar nu a stat invatatoare macar o data cot la cot cu el cateva minute, zilnic, pentru ai da aripi.
      • Like 1
    • @ Claudia Olteanu
      Liviu check icon
      Cel mai bine e să cădem de acord asupra princiilor de bază şi pe urmă să vedem ce se poate adapta.
      • Like 0
    • @ Claudia Olteanu
      Anon check icon
      Pai programa si metodologia de predare sunt lucruri diferite. Sunt de acord ca la metoda de predare e nevoie sa se lucreze, in multe cazuri. De acord si cu faptul ca trecutul clasei din...oficiu(?!) e o mare prostie. Chestia cu memorarea, iarasi tine de omul de la catedra si de metoda de predare
      Cam toate problemele pe care le-ati mentionat nu vad sa aiba legatura cu programa. Nu zic ca nu trebuie rezolvate, trebuie, dar nu vad sa fie programa problema principala.
      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Pai tocmai vad ca se confunda, din moment ce corelatia cu programa e departe de a fi clara, in schimb se vrea si schimbarea ei.
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Lipsa banilor e o problemă, învăţământul stufos şi îmbâcsit e o altă problemă. Nu se confundă.
      • Like 1
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Pai vad ca se confunda din moment ce una e amestecata cu alta pentru a se ajunge la concluzia ca tot invatamantul e problematic. S-a demonstrat corelatia strict cu programa si s-au eliminat celelalte cauze?
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Cred că da.
      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Dupa cum spuneati dvs. vorbim de o facultate plus un curs de un an de zile. Poate ca pentru scoala generala asta e suficient. Daca nu e suficient (si implicit sistemul e prost) puteti explica si de ce? Sau e doar o impresie personala?

      Daca nu ma insel alternativa ar fi un liceu pedagogic din care oricum nu iesi cu o specializare pe o anumita materie. Oricum, decat sa discutam cu acei specialisti si sa le combatem corect argumentele daca e nevoie, mult mai bine sa trecem din start peste parerea lor.
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Problema e încurcată.
      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Din programa http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2017/01/Educatie-plastica.pdf nu rezulta aspectul pur-teoretic, nici macar in sugestiile metodologice.

      Daca problema e incurcata, hai sa incercam s-o descurcam intai sa vedem exact cu ce lucram.
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      E aici o confuzie care ar trebui lămurită.
      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Daca osatura e aceeasi, asta pare mai degraba un avantaj. Cei care vor sa faca pictura dupa scoala generala pornesc deja dintr-un punct bun, iar ceilalti au vazut suficient pentru cultura lor generala. In rest vad ca se realizeaza diverse compozitii, se organizeaza expozitii, mici excursii la muzee etc. Per total pare chiar dragut, elevii observ ca si picteaza, invata sa se si exprime in legatura cu niste lucrari, programa pare echilibrata.
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Nu e chiar aşa.
      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Eu v-am aratat ce scrie in programa. Eu in scoala faceam tot ce scrie pe acolo dar lejer si da, din cand in cand ( nu in fiecare zi, nici nu scrie asta acolo) mai mergeam la o expozitie. Sau faceam noi una in scoala.

      Daca dvs. aveti expertiza in domeniu si aveti argumente contra programei actuale de educatie plastica, contactati ministerul si purtati o discutie cu cineva de acolo, poate programa chiar trebuie modificata.
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Eu ştiu ce scrie şi în programa din 2017, după cum ştiu şi programa din 1985, şi vă asigur că e acelaşi lucru. Dacă dvs. făceaţi lejer ce scrie acolo înseamnă că puteţi face şi acum, pentru că nu e materie specializată, e materie la îndemâna oricui.

      Vreţi să verificăm? Avem nevoie de o coală obişnuită de hârtie (ideal la 250g, dar merge şi de 80g, numai să aveţi grijă cu ştersul), un creion (preferabil 2B) şi gumă. Poza o facem cu telefonul.

      Haideţi să verificăm dacă v-aţi însuşit materia din programa de pictură. Dacă ce spuneţi e adevărat înseamnă că oricine poate face orice temă din programă fără nicio problemă, că doar e de şcoală generală.

      Ce ziceţi?
      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      Intrebari teoretice daca vreti, nu ma apuc acum de desen. 1) Am si eu lucrul meu, totusi si 2) Prefer sa imi mentin anonimatul.

      Programa e in mare aceeasi, bun! Era lejer printre altele si pentru ca cerintele erau de mult bun simt. Depinde, cum spuneam, de profesor, de modul de predare si evaluare.
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Nu, teoreticul ajută la ceva concret, la deprinderea picturii. Dacă aţi urmat programa din şcoală puteţi executa un desen corect în maximum 45 de minute. O spun din experienţă, mai ales că veţi folosi o coală de cerere (bloc de desen mic, cum se spunea pe vremea mea) Cât despre anonimat mi se pare normal, de aceea propun să îl păstrăm în întregime. Există servicii de mail online care pot genera o adresă temporară. Puteţi folosi acest serviciu pentru a genera o adresă care se va şterge în 15 minute. Anonimatul dvs. va rămâne intact, şi vă garantez că voi şterge fişierul după examinare. Aveţi cuvântul meu.
      • Like 0
  • Victor66 check icon
    Copilul are 16 kg la 7 ani?! Este anorexic?
    • Like 1
    • @ Victor66
      Prematur si pe percentila de jos, dar in graficele normale. Cam 10% din populatie e pe percentila aia.
      • Like 3
    • @ Claudia Olteanu
      Liviu check icon
      4 kg e mult. Norma e la 2,5 sau cam aşa ceva.
      • Like 1
    • @ Victor66
      Am citit ca la 7 ani copilul poate avea 16,5-25 kg. Deci nu anorexic ci poate cel mult subponderal.
      • Like 0
  • Anon check icon
    4 kg nu mi se pare exagerat, nici iesit din comun. In sfarsit, sunt 2 aspecte interesante:

    1) "să fie asigurate condiţiile optime de şcolarizare pentru elevii din Municipiul Bucureşti" - OK, si in rest? Celelalte judete...nu? Facem dulapioare pentru scolile din Bucuresti, dar toalete pentru scoli care nu au? Acolo nu s-au facut reclamatii, deci totul e bine?

    2) Bun, se fac dulapurile respective. Atunci copiii isi tin rechizitele, cartile si caietele la scoala? Ca penarul cu rechizite e totusi foarte usor, nu ala e problema. Bun, daca lasi maculatura la scoala, temele cum le mai faci acasa? Ca la noi nu stai sa faci si temele tot la scoala.
    • Like 0
    • @ Anon
      1) Păi dacă n-au săli de sport, mai trag câte-o fugă până la privata din fundul curţii!

      2) Ce mi-ar fi plăcut mie să am caietele la şcoală...
      "Ce v-a dat astăzi de scris?" "Nimic, mami!" :))
      • Like 3
    • @ Dragoş Anghelache
      Victor66 check icon
      Să înțeleg că, normal, copiii își fac nevoile în sala de sport?!
      • Like 0
    • @ Anon
      Gion check icon
      Copiii nu ar trebui sa aiba teme acasa sau in vacanta. Chiar nu. In Austria nu se dau teme in vacanta de exemplu. Materia ar trebui sa fie parcursa la scoala iar acasa sa aiba doar lecturi suplimentare.
      • Like 2
    • @ Anon
      Liviu check icon
      4 kg ESTE o cerinţă exagerată. Există o normă şi această normă trebuie respectată.
      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      OK, si care este norma aceea, mai exact, si cum s-a stabilit?
      • Like 0
    • @ Gion
      Anon check icon
      De ce? Doar pentru ca altii fac altfel? Care sunt argumentele?
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Să caut pe net, ceva la 2 kg. E normă, cred că o poate găsi oricine. Cred că până în 2,5 kg. Parcă era trecut într-un articol chiar aici, pe Republica.
      • Like 0
    • @ Anon
      Exista si alte solutii: impartirea manualelor in doua parti,folosirea unor caiete mici in locul celor "studentesti",pastrarea echipamentului de sport in scoala,etc Important e sa se ia in calcul problema ca solutii se gasesc. Unii copii poarta cu ei si rechizite de care nu au nevoie: creioane multe,mai multe pixuri,nedindu-si seama ca este daunator.
      • Like 1
    • @ Roman Maria Magdalena
      Liviu check icon
      Am găsit pe siteul unui kinoterapeut din Ohio o limită de 7%. La noi e de 10%. Eu zic că e cam pe-acolo. Un 7% mi se pare onorabil.
      • Like 0
  • Păi să facem socoteala.

    Pentru un copil din clasa I, conţinutul ghiozdanului s-ar compune din manualul de aritmetică şi abecdarul, plus două-trei caiete, la care se adaugă penarul cu ustensilele de scris şi pacheţelul pentru pauza mare, eventual o sticluţă de 0,5 l cu apă (că deh, acum nu mai este igienic să bei de la ţâşnitoarea din curtea şcolii). Deci, ar trebui să cântărească 1-1,500 kg. În câte o zi din săptămână se mai adaugă o cutie de acuarele (50 g) şi blocul de desen (200 g), sau plastelina pentru lucrul manual (200 g), ori echipamentul de sport care ar trebui, pentru un copil, să cântărească 500 g vara sau 1,500 kg iarna (am exagerat, dar am pus acolo, ca să fie). Deci conţinutul ar trebui să aibă (în zilele cu sport) 2,500-3 kg. Dacă adăugăm şi greutatea ghiozdanului, copilul poate căra cam 3-3,500 kg în spate.

    Iertat să fiu, dar când eram în clasele primare, tot cam 3,500-4 kg căram în spate (ghiozdanul din piele atârna mai greu) şi mergeam pe jos cam 20-30 de minute până la şcoală. Iar când mă uit în oglindă... parcă n-aş avea statura lui Quasimodo.

    A... că programa este stufoasă, că învăţătorii/profesorii fac-nu-fac lecţiile, că învăţământul românesc este praştie... asta-i altă gâscă, vorba lui Anton Pann.

    Dar să nu uităm că mămicile supragrijulii îşi ţin odoraşele numai în casă, care nu cumva să se rănească "marinerul mămiţichii". Ar fi interesant să ne spună stimata doamnă cât şi cam pe unde s-a jucat copilul dumneaei în perioada 0-6 ani: câte julituri a avut la genunchi, prin câte şanţuri s-a ascuns, prin ce copăcei s-a căţărat... chestii d-astea. După aceea s-ar putea să-şi dea seama şi de ce micuţului îi flambează grisinele cu 4 kg în spinare.
    • Like 2
    • @ Dragoş Anghelache
      Copilul asta urca muntii de la 4 ani, e vedeta Retezatului. E multumitor?
      Problema e ca au aparut culegerile si caietele complementare si auxiliare de la clasa 1, ivite aparute in ultimii 1-2 ani, de ex. lista de aici am frunzarit-o si mi se pare socanta:
      http://manuale-scolare-online.ro/clasa-i-lista-completa-de-manuale-si-auxiliare-scolare/
      De ex. inventiile ultimilor ani ar fi manual de sport si de lucru manual si de religie numai in Romania am auzit, si chiar am discutat cu cativa din alte parti ....
      • Like 2
    • @ Claudia Olteanu
      Anon check icon
      Caiete complementare si auxiliare chiar si pentru clasa 1 exista de mai multa vreme. De vreo 15, cam asa, poate mai mult. Nu inteleg de ce e lista aceea socanta, sunt manuale si auxiliare de la mai multe edituri.
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Erau din anii 80 (culegeri) dar acum suntem în 2017 şi părinţii vor o aliniere la sistemele europene de învăţământ. Avem deja această reclamaţie şi posibil să vedem şi altele.
      • Like 1
    • @ Liviu
      Anon check icon
      O reclamatie nu spune nimic despre ce vrea majoritatea. De asemenea de la greutatea ghiozdanului pana la alinierea la sistemele europene e cale lunga.
      • Like 0
    • @ Dragoş Anghelache
      Nu toti copiii se dezvolta la fel. Imaginati-va ca duceti sa zicem in spate un ghiozdan cu greutatea un sfert din greutatea dvs. O fi mult,o fi putin?
      • Like 1
    • @ Roman Maria Magdalena
      Liviu check icon
      E mult şi 10%. Undeva la 7% e indicat, mai ales că se adaugă şi FRECVENŢA.
      • Like 1
    • @ Anon
      Liviu check icon
      "O reclamatie nu spune nimic despre ce vrea majoritatea."

      ...după cum nu spune nimic faptul că din această discuţie numai dvs. mergeţi împotriva curentului. Ba spune foarte mult, pentru că nu apare oriunde, ci în Republica. Asta înseamnă că şi cei care o dau o consideră importantă. Nu orice ştire apare aici.
      • Like 1
    • @ Roman Maria Magdalena
      Un ghiozdan la sfert din greutatea mea n-ar fi foarte mult, ar însemna aprope 20 kg. În armată căram în spate ceva mai mult de jumătate din greutatea mea (raniţa + arma + alte accesorii = 40 kg) şi nu aveam decât 19 ani. Asta pentru că m-aţi băgat pe mine în ecuaţie. Dar la fel ca mine au fost toţi cei care au făcut armata la infanterie. N-am auzit să fi murit cineva.

      Revenind la discuţia de bază, cineva a observat înaintea mea că dacă 4 kg înseamnă un sfert din greutatea acelui copil, atunci ceva nu este în ordine. Este anormal ca la 6-7 ani să cântărească doar 16 kg. Deci ori cineva a exagerat, ori copilul are probleme. Sper să fie vorba de o exagerare.
      • Like 1
    • @ Liviu
      Anon check icon
      1) Observ ca nu sunt chiar singur, nu ca asta ar conta.
      2) Sunt gresite argumentele mele? Daca da, demonstrati.
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Căutaţi argumentele unor specialişti, unor medici. Ca să nu existe dubii căutaţi în limba engleză. Sunt mulţi medici care au siteuri, care oferă informaţii etc.

      Din câte am înţeles limita de la noi e de un 10%. În afară e de 7%.
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      Îmi cer scuze dacă nu m-au convins foarte tare.
      • Like 0
    • @ Liviu
      Anon check icon
      De proportie am zis deja ca nu imi pasa. Un argument nu e mai corect sau mai slab in functie de numarul de persoane care il sustin.

      Uau, imi cititi comentariile in diagonala, inseamna. Faptul ca nu toata lumea toceste, faptul ca avem nevoie de argumente stiintifice. Ca ne lauda? Daca e vorba de ce se intampla la universitatile din afara rezultatele se vad la examene si in lucrari de cercetare publicate nu in strangeri de mana si cuvinte de lauda.
      • Like 0
    • @ Anon
      Liviu check icon
      E adevărat.
      • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon elevi-

Educatori, învățători, profesori, cu toții sunt obosiți și fără chef. Dacă nu se urlă pe un etaj dintr-o școala, sigur se vorbește printre dinți. Dacă nu merg manipulările fine, sigur merg metode care sfredelesc sufletele celor mici cu replici grele. (Foto: Guliver/Getty Images)

Citește mai mult

Microsoft Envision Forum

Peste 800 de reprezentanți ai mediului de afaceri au luat parte, la București, la cea de-a VII-a ediție a Microsoft Envision Forum. În timpul conferinței, Gerd Leonhard - cunoscut futurist și autor, Raymond Campbell - fondator și CEO al Phulukisa Health Solutions și Cedric Dumont – aventurier și antreprenor au discutat despre transformarea digitală.

Citește mai mult