Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Guvernul pregătește un stimulent fiscal care să aducă Hollywood-ul în România. „Doar așa producătorii de film vor investi la noi”

Ministrul Culturii, Corina Șuteu, crede că România ar putea să îi atragă pe producătorii internaționali de film dacă adoptă anumite facilități fiscale. „Există efecte economice la toate nivelurile. Le atragi prin existența schemei. Dacă prin artificiul ăsta faci o deducere mai mare decât în alte țări, bineînțeles că vor veni la tine”, susține ea într-un interviu pentru Republica.ro.

Spuneați că cinematografia românească ar putea atrage, în cinci ani, investiții de 300 de milione de euro pentru realizarea de filme străine, dacă se vor adopta anumite facilități fiscale. Cum ar putea funcționa, în viziunea dvs, acest mecanism?

Există o schemă care funcționează în întreaga regiune, este o schemă de tax incentive, un artificiu fiscal, care ar permite investitorilor care doresc să realizeze filme în România, împreună cu un coproducător din România, să beneficieze de o scădere de taxe. Dacă noi suntem țara care dă cea mai mare scădere de taxe față de Ungaria, Serbia, Croația sau alte țări din regiune, atunci vor prefera să vină să investească la noi. Am avut recent o întâlnire cu Comcast și NBC, care ne-au spus că ar fi gata să vină la începutul acestui an cu o investiție de 150.000 de dolari, dacă noi avem această schemă care încă suntem singura țară din regiune care nu o are.

O asemenea investiție înseamnă că aceste companii de audiovizual vin cu echipele lor cu producția de filme. Colaborarea cu echipele străine profesionalizează industria, dezvoltă industria de film din România, acesta este marele avantaj. La un nivel secundar și terțiar, echipele astea se duc în orașe, se cazează la hoteluri, cumpără. Există efecte economice la toate nivelurile. Le atragi prin existența schemei. Dacă prin artificiul ăsta faci o deducere mai mare decât în alte țări, bineînțeles că vor veni la tine. Lumea știe că în România există mulți profesioniști în domeniul fimului, care sunt extrem de creativi. Există foarte multă pasiune, există un mod de lucru extrem de inovativ. Toate aceste motivații fac ca marile companii de film să vină să investească în România. Dar atâta vreme cât această schemă nu există și cât toate țările din jur o au e o problemă.

Care este probabilitatea ca aceste facilități fiscale să fie introduse?

În acest moment noi avem un memorandum care depinde de semnătura ministrului Finanțelor, Anca Dragu. Însă, din păcate, această inițiativa a noastră, a ministerului Culturii, nu a obținut aviz favorabil de la Ministerul Finanțelor și, din păcate, cred că ea nu va trece în acest guvern deși eu mai am o speranță. Eu consider că este una dintre cele mai sigure scheme economice în ceea ce privește investițiile. E păcat, pentru că dacă toate țările din jur au această schemă au făcut, probabil, propriile lor evaluări. Industria de film din România o susține. Deci nu există un motiv rațional pentru care noi nu o aplicăm. Motivația pe care o dă Ministerul Finanțelor este că, în acest moment, nu ne mai putem permite să riscăm o depășire a unui angajament de această natură. Dar din punctul meu de vedere, e o schemă care, dacă ar exista, ar dezvolta industria de film și ar fi un factor de dezvoltare economică. 

Ce se va întâmpla cu noua lege a cinematografiei, care a generat numeroase dispute?

Este într-o fază foarte înaintată de avizare. Să sperăm că lucrurile vor merge bine, este o modificare a ordonanței 39 care a trecut prin multiple, multiple, faze de consultare, a avut și o audiere publică, a trecut prin nenumărate etape de consultare publică. Profesioniștii din domeniu o cunosc, grupul de lucru care a lucrat la varianta inițială a participat foarte mult la toate amendamentele, am reintrodus amendamente, am luat un număr impresionant de avize și am răspuns tuturor cerințelor colegilor din Guvern pentru a încerca să facem o lege cât se poate de bună. Investiția de energie pentru realizarea acestui text de lege a fost enormă, în special din partea Cabinetului, a câtorva consilieri din Cabinet și, în mod special, a consilierului pe film, Andrei Rus. 

E o ordonanță foarte necesară, aceste modificări sunt extrem de necesare pentru a ameliora producția de film, pentru a organiza, într-un mod benefic fondul cinematografic, patrimoniul cinematografic prin măsurile pe care le luăm asupra arhivei de filme, pentru care am depus o muncă de cercetare și reorganizare pe care vrem să o ducem la bun sfârșit. Până la urmă, arhiva națională de filme este un domeniu care a fost foarte inert în ultimii an și ea trebuie dinamizată, reprezintă o sursă generatoare care ar putea să fie exploatabilă. Aceste modificări ar aduce, în fine, o clarificare în privința RADEF și a felului în care sălile de cinema din țară ar putea să fie recondiționate în timp. 

Intenția pe care am avut-o în acest mandat a fost să privesc cinematografia ca un sistem. Să spun, pe de-o parte noi vrem să ajutăm industria de film din România să aibă instrumente la nivelul creativității - instituțiile să avanseze, legislația să vanseze, arhiva să avanseze, dar să le privim pe toate ca pe un sistem. Să fie și producția mai bună, și distribuția mai bună, și arhivarea mai bună, în așa fel încât să avem o masă critică care să producă un salt calitativ. Unul dintre lucrurile pe care le-am reușit a fost să redescoperim arhiva de la Sahia, care acum este într-o fază de restaurare. Până la urmă trebuie să vină cineva care să relanseze industria și să îi ajute mai ales pe tinerii creatori, pentru că acum intrăm într-un nou ciclu de producție, în care noile generații se angajează în producție și cred că trebuie să fim la același nivel cu ei.

Vorbeați de cinematografe. Cum va rezolva această lege problema cinematografelor precum Patria, de pildă, care este închis?

Patria este tot al RADEF. Dumneavoastră vedeți Patria, dar gândiți-vă că asta se întâmplă în multe dintre cinematografele rețelei RADEF din țară. Au un statut reglementat defectuos. Ele sunt ale RADEF, dar primăriile, autoritatățile locale din țară, ar dori să le restaureze, doar că forma prin care această proprietate e clarificată este încă ambiguă. Și noi, ca să eliminăm aceste ambiguități, dorim să aducem câteva amendamente simple la ordonanță care vor participa la această clarificare. Din acel moment, fiecare autoritate publică locală, care deja a primit, teoretic, pentru o vreme, în administrare aceste cinematografe, va putea acționa cu totul altfel, contractele vor putea fi angjate. Acesta este scopul pe care îl avem să dezambiguizăm proprietatea asupra acestor spații. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • S-ar putea, va rog, ca in orasele unde exista Cinema City, primariile sa nu mai investeasca banii contribuabililor (respectiv impozitul si taxele Cinema City, facand concurenta neloiala) in renovarea cinematografelor vechi de 50-100 de ani? Garantat ar costa enorm, mai ales ca e vorba de bani publici, ar costa de 2-3-5 ori mai mult decat daca ar fi proprietate privata. Multumesc.
    • Like 0
  • Kevin check icon
    Eu as crea si un fond special de "premiere" sau "promovare" indirecta. De ex daca se specifica in film ceva pozitiv despre Romania. Sau daca se promoveaza o zona turistica. Noua Zeelanda si mai nou Croatia au castigat enorm din turism un urma "Lord of the Rings" sau "Game of thrones"
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult