Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

În atenția doamnelor de la școală: Nu există „copil rău”

Copil rău

Foto: Guliver Getty Images

Lucrez cu copiii de aproape 10 ani. Și cam de tot atâția ani cu mine însămi. Am lucrat în educație nonformală, în sistemul de învățământ clasic, ca educatoare, fac dezvoltare personală și coaching cu copii și părinți și de 4 ani organizez taberele Creative Coaching Camps. Prin natura activităților pe care le fac, am trecut pragul a zeci de școli și grădinițe din București și nu numai, private și de stat, cu predare tradițională sau nu.

Am auzit multe și am văzut multe...

- Doamnă, pe unde vă mai duceți dumneavoastră tot așa răi sunt copiii? m-a întrebat nu demult o doamnă învățătoare.

- Nu există doamnă copii răi, i-am spus.

- Vai, doamnă, dar nu ascultă deloc! continuă doamna. Măi, faceți liniște odată, altfel doamnele nu mai fac nicio activitate cu voi, se adresă doamna apoi copiilor. Răi, de altfel.

- Aveți nevoie de mine? întreabă o altă doamnă când am intrat la clasă.

- Nu, ne descurcăm.

- Ah, ce bine! Mă duc și eu să beau o cafea că m-au creierit copiii ăștia! Cam cât durează, ca să știu când mă întorc, adăugă doamna.

- Lăsați-l, doamnă, că el nu face niciodată nimic, mi se adresează o altă doamnă educatoare la o grădiniță.

- Pune, mă, mâna și modelează! îi spune apoi copilului.

- Lasă-l în pace, nu te mai juca cu el, că este un copil rău, îi spune o mămică copilului ei care tocmai ce a fost împins de un altul în timp ce se jucau în parc.

- De ce ești rău? îl întreabă apoi pe copilul în cauză.

Copii care mușcă, copii care lovesc, copii care deranjează ora, copii care aruncă cu vorbe urâte, copii care jignesc, copii care împing, copii care nu stau locului, copii care nu se încadrează în turmă, copii care nu sunt obedienți, copii care vorbesc prea mult, copii greu de gestionat, copii cu „probleme”. Copii răi. Catalogați așa de cadrele didactice, de părinții celorlați copii, de prietenii lor, ba chiar și de părinții lor. Părinți care nu văd cum copiii lor îi oglindesc, cum le oglindesc traumele...

Bullies sau pur și simplu copii care nu se încadrează în definiția a ceea ce înseamnă „bun” sunt puși într-o oală mare, care fierbe la foc încet și sunt lăsați acolo să fiarbă precum în focurile iadului, spre osândă veșnică. Oricum acolo vor ajunge, pentru că sunt copii răi.

Părinți, educatori, învățători, profesori care nu știu ce să facă cu copiii ăștia răi, pun eticheta. Acesta este un copil „rău”. Este suficient să pună o singură persoană eticheta ca să continue și alții. Este suficient să îi spui copilului „ce rău ești” pentru ca, destul de repede, să internalizeze și să creadă despre el că este un copil rău. Dacă tot i se spune asta în mod constant, trebuie să o și demonstreze. Trist, nu?

Numai că eu nu cred că există copii răi. Există copii. Și există părinți. Obosiți. Ocupați. Stresați. Și fără soluții. Sau fără energie ca să caute soluții. Și există cadre didactice. Obosite. Stresate. Și fără soluții. Sau fără energie și dorință de a căuta soluții.

Existăm noi toți care avem copii buni și care îi învățăm pe copiii noștri cei buni separarea. Îi învățăm că copiii cu astfel de comportamente rele sunt copii răi.

- Păi și dacă nu sunt răi, cum sunt? Că buni nu sunt, spune o mămică.

Sunt copii buni. Toți copiii sunt buni. Sunt minunați! Comportamentul unei persoane este diferit de ceea ce este el. Comportamentul este urât, „rău”, dacă vreți. Dar copilul, acest suflet minunat de abia venit pe lume să experimenteze viața, este un suflet care suferă. Care are nevoie de ajutor. Este un suflet care are nevoie de conectare, de iubire. Care este neînțeles, neascultat, neapărat. Singura modalitate pe care acel copil o cunoaște pentru a striga că are nevoi neîmplinite și suferințe interioare, este acel comportament rău. Doar pedepsind și judecând comportamentul rău nu vom aduce nici un plus. Nimic pozitiv nici în viața acelui copil și nici în viața copiilor noștri.

- X este rău, îmi spune Ana într-o zi când a venit de la școală. M-a luat de mână și m-a strâns de am crezut că îmi rupe mâna.. Îmi vine să... era furioasă. Și îndreptățită să simtă furie. Nu îi neg emoțiile. Cu toate acestea îi spun de fiecare dată că X nu este un copil rău. Este doar un copil care suferă și care strigă după ajutor..

Și totuși, ce putem face cu copiii „răi”?

Primul pas ar fi să facem un salt în conștiință și să înțelegem că nu sunt „răi”. Apoi să încetăm să îi etichetăm noi, adulții din viețile copiilor. Părinți, educatori, bunici, profesori. Să ne facem timp să îi ascultăm. Să îi iubim așa cum sunt. Să cerem ajutor și să găsim cauza acelui comportament. Să ne conectăm cu ei, să fim plini de empatie și să le ogindim că sunt buni, nu răi..

Și nu în ultimul rând, să nu uităm că noi toți nu suntem nici mereu buni, nici mereu răi... Suntem in ambele feluri. Și tot ceea ce vedem în celălalt există și în noi. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Se va schimba toată treaba în curând. Cei care au acum 14-16 ani vor schimba lucruruile.
    • Like 0
    • @ Valentin
      De unde rezulta asta?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      De aici: https://jurnalulph.ro/national/43944-sondaj-imas-programa-scolara-prea-incarcata-este-problema-nr-1-cu-care-se-confrunta-sistemul-de-invatamant-din-romania.html

      Conform sondajului, programele încărcate sunt problema nr.1 a învăţământului românesc.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Asta este parerea a 30% dintre participanti, si nu vad sa scrie ca segmentul de varsta era de 14-16 ani. Asa ca nu, nu e suficient ca sa demonstreze ce spuneati dvs.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Oho, 30% mi se pare mult. Şi segmentul de vârstă nu este precizat, dar mi se pare ciudat ca un părinte să considere că programa este încărcată iar un copil să aibă o părere diametral opusă. Nu credeţi?
      • Like 0
    • @ Valentin
      Nu neaparat. Copilului poate sa nu-i pese atat de mult de note (sau de cat de incarcata e programa) cum ii pasa parintelui.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Cred că piaţa înfloritoare a meditaţiilor spune mult despre acest fapt. E şi ăsta un motiv pentru a menţine o programă dificilă.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Sau poate e acea piata e corelata cu prestatia slaba a unor profesori la clasa, nu cu programa.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Este o posibilitate certă, dar poate fi corelată şi cu timpul scurt de fixare datorat programei încărcate. Programa din alte sisteme este mai puţin încărcată şi în consecinţă timpul de fixare se face în clasă, sub supravegherea profesorului. La noi fixarea se mută acasă sau la meditaţii.

      Ambele variante sunt corecte.
      • Like 0
    • @ Valentin
      La noi fixarea se face in parte la clasa, in parte acasa. De meditator nu e nevoie, asta e ceva cu totul optional.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Evident, cu familia şi o armată de meditatori. Se face, iar pe urmă se uită. În alte sisteme fixarea e simplă pentru că materia e rarefiată pe basic. AU MULT MAI PUŢINĂ MATERIA. Nu e nevoie de fixare multă.
      • Like 0
    • @ Valentin
      "Evident, cu familia şi o armată de meditatori. Se face, iar pe urmă se uită." - de unde rezulta ca asta e cazul general?
      Faptul ca au mai putina materie e un avantaj? De ce ar fi asa?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      E un caz destul de răspândit aş zice.

      Sunt două arii: cea basic şi cea specializată. Avantajul ar fi că având mai puţină materie pe basic pot depune mai mult efort pe specializare. Cazul unui elev, viitor violonist: absenţa fizicii sau chimiei îi poate oferi mai mult timp de execiţiu, plus introducerea unor materii ca estetica etc.
      • Like 0
    • @ Valentin
      "E un caz destul de răspândit aş zice." - si va bazati pe ce, cand spuneti asta? Parere personala si atat?
      "având mai puţină materie pe basic pot depune mai mult efort pe specializare. " - specializarea abia incepe la liceu. Ea se face in adevaratul sens al cuvantului la facultate. Va avea destul timp sa exerseze la facultate.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Pe experienţă luată din jur (discuţii, articole, conferinţe etc.)

      Hm, uitaţi un amănunt: la facultate trebuie să se prezinte gata exersat, că altfel nu-l admite. Nu se intră la facultate oricum. Dacă nu exersezi, nu intri.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Adica nu pe studii statistice. Confirmation bias, v-am mai spus.
      Da, e o provocare, asa e. Viata e plina de astfel de provocari, e un antrenament bun. In plus facultatea nu e pentru toti. Nimanui nu i se datoreaza o diploma de facultate, nici macar de liceu sau bac.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Posibil să existe şi studii statistice. Din nou, le puteţi căuta. Sunteţi mai potrivit pentru aşa ceva.

      Mie studiul care îmi arată un fascinant 30% (în timp ce eu mă aşteptam la un 0,5%) îmi ajunge.

      Nimanui nu i se datoreaza o diploma de facultate, nici macar de liceu sau bac.

      @ Jonn Jonzz: Ideea e să i se dea pe ce doreşte el, nu să fie obligat.
      • Like 0
    • @ Valentin
      V-am mai spus, intr-o dezbatere treaba mea e sa-mi sustin propriile afirmatii, nu afirmatiile interlocutorului.
      La facultate isi ia ce doreste el. Si la liceu isi ia ce doreste, intr-o anumita masura.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Sunteţi liber să vi le susţineţi, nu vă opreşte nimeni.

      N-aţi înţeles: în sistemele de învăţământ din afară nu toţi elevii au acelaşi orar, şi asta încă din generală.

      La noi toţi elevii unui liceu de artă fac fix aceleaşi materii. Nu e pe alese. Dacă vrei altceva trebuie să schimbi TOT liceul.
      • Like 0
    • @ Valentin
      V-am mai spus ca am inteles, stiam, doar ca nu vad rostul unui astfel de sistem, sau de ce ar trebui sa il schimbam pe al nostru ca sa il emulam pe al lor. Da, toti elevii din liceul de arta fac aceleasi materii, dar au avut initial de ales intre liceu de arta si liceuri de alte profiluri. Da, daca vrei altceva iti alegi profilul care ti se potriveste.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Probabil că aţi auzit de Spiru Haret. Sistemul lui Haret a fost o emulaţie a sistemelor europene din acele vremuri. A fost un mare pedagog, şi faptul că există un crater pe Lună care îi poartă numele mi se pare fascinant.

      Da, emulăm, la fel cum a emulat şi Spiru Haret. Există pedagogi importanţi care recunosc această emulaţie şi o au în sertar. aşteptând să fie preluată de generaţiile viitoare. Deocamdată schimbarea nu este posibilă. Cum aţi spus şi dvs., e vorba şi de confecţionarea unei noi garnituri de profesori.

      @ Jonn Jonzz: au avut initial de ales intre liceu de arta si liceuri de alte profiluri.

      În alte sisteme educaţionale elevii pot alege şi în cadrul aceluiaşi liceu, nu doar în cadrul aceluiaşi profil. Asta e diferenţa.
      • Like 0
    • @ Valentin
      "Asta e diferenţa." - nu mi se pare una importanta. In fond si noi avem licee cu clase de intensiv engleza/info, sau chiar clase de real si uman.
      Probabil ca in cazul lui Spiru Haret nevoia de emulare era reala si argumentele solide. Nu inseamna neaparat ca si azi, acum se intampla acelasi lucru.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Dar, dar nici ei nu pot reunţa la arte. În afară artele sunt un modul separat (ARTS AND LITERATURE).

      Sunt şi acum argumente solide, dar dvs. nu le consideraţi importante, pentru că în viziunea dvs. elevul nu este o floricică. Dvs. sunteţi centrat doar pe o materie pe care o idolatrizaţi, după cum idolatrizaţi Şcoala ca instituţie de forţă (teza lu Foucault - raportul de putere profesor-elev).

      Sunt lucruri amplu discutate şi vă recomand să cercetaţi falia dintre pedagogia postmodernă (bazată pe liber arbitru şi dezvoltare personală) cu cea modernă, bazată pe raporturi de putere (de la Iluminism până după cel de al doilea război mondial, când apar mugurii educaţiei postmoderne, până în anii 70, când postmodernitatea capătă drepturi depline).

      E o ramură savuroasă intitulată SOCIOLOGIA EDUCAŢIEI. Înţeleg însă că aţi făcut şi ştiinţe socio-umane, aşa că am putea să le discutăm. Mingea e în terenul dvs.

      • Like 0
    • @ Valentin
      "Sunt şi acum argumente solide, dar dvs. nu le consideraţi importante" - care ar fi acelea?
      Nu idolatrizez materia, doar ca n-am vazut pana acum motive suficient de bune ca sa o schimbam. E robusta, da, dar nu vad ceva in neregula cu asta.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Nici nu încerc. Dacă doriţi vă puteţi informa citind literatură de specialitate. Google v-a oferit deja o paletă largă de manuale basic. Găsiţi ideile respective şi acolo. Aflaţi şi ce au făcut profesorii respectivi, dacă au încercat o schimbare a sistemului, ce motive au avut etc.

      Exact cum îmi spuneţi dvs. să-i întreb pe cei care au scos matricele din programă, cu diferenţa că e mai greus să-i găsesc. Dvs. aveţi avantajul de a citi argumentele de care aveţi nevoie în lucrări scrise recent. Spre deosebire de mine nu trebuie să căutaţi persoanele în cauză. Trebuie doar să citiţi ce au scris.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Diferenta e ca argumentele mele nu sunt ale profesorilor care au facut programa. Nici nu sustin, nici nu acuz ce au facut cu un anume tip de exercitiu. Dvs. insa sustineti niste lucruri pentru care nu aduceti aproape niciodata dovezi.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Haideţi să vedem ce argumente aveţi. Citatul, lucrarea, anul apariţiei. Sunt foarte curios ce argumente din lucrări de specialitate - chiar manuale pentru pregătirea profesorilor - sunt scoase din burtă.

      Sunt chiar foarte, foarte curios. Numai ochi şi urechi.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Sunt sigur ca ati vazut si dvs. suficiente, la cat ati citit. Daca nu, cautati, se gasesc destule pe google.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Nu m-am referit la dude pe Google, ci la manuale de padagogie şi lucrări de specialitate. Acolo n-am găsit argumente scoase din burtă.
      • Like 0
  • ba exista...se chiama 'conduct disorder' si sunt viitori antisocial personality disorder.
    • Like 1
  • Uhi Vlad Uhi Vlad check icon
    În atenția doamnelor coach. Nu există cadre didactice "rele". E adevărat, uneori profesorii se exprimă ca niște cizme, urlă, sunt cu nervii praștie, nu se comportă așa cum ar trebui să se comporte în clase pline de golănași de cartier, bătăuși,
    tinere mult-prea-repede-maturizate, beizadele, părinți bătăuși, directori cretini. Nu există profesor rău, în el se află o întreagă umanitate de bunătate și căldură sufletească. Domniță, nu știu unde ați predat dvs dar am impresia că habar nu aveți despre ce vorbiți. Bineînțeles că programele sunt stupide, manualele sunt stupide, o parte din "doamnele de la școala" sunt stupide, dar sa picăm în cur că am avut revelația că toți copiii este buni de la natură și școala îi nenorocește, domniță, este o mare porcărie și o direcție de tip pension de balet în educație. Ați fost vreodată într-o clasă de 24 de elevi dintre care o treime sunt în al treilea an de repetență, clasa a 4a, ei teoretic ar fi a 8a, iar sistemul ăsta de cacat îi lasă sa fie tot a 4a, iti nenorocesc oră de oră, urlă, unul vrea sa se arunce de la etaj, etc? Ati fost? Lacrimogenismele astea ale dvs nu ajută pe nimeni, sunt sigur ca aveti intentii bune dar traiti niste fantezii urbane de care personal m am saturat, aveti tot dreptul, dvs si parinteii cu mini cooper sau mercedes g, dar pastrati-va parerile iluministe si nu mai difuzati prostii. Nu exista elevi rai, exista elevi indisciplinati, batausi, prost crescuti, lenesi, etc. Nu va mai ascundeti prin tot felul de clase bine puse la punct cu mocheta pe jos si laptopuri la toata lumea. Lumea reala e altceva.
    • Like 0
  • Valentin check icon
    Educaţia anilor 20-70 este o educaţie de tip MODERN, o educaţie a valorilor impuse - vezi nuvela Dl. Vucea - a pedepselor corporale, a jocului de putere dintre instituţie şi elev, a profesorului ca autoritate dominantă şi centrală, a şcolii ca furnizor exclusiv al informaţiei.

    Anii 70 au înregistrat mişcări tectonice care au cuprins şi educaţia. Un filozof francez - Jean-Francois Lyotard - reuşeşte să impună un termen pentru această perioadă: POST-MODERN. Alvin Toffler va arăta schimbările rapide care se petrec în societate prin două cărţi devenite baza noii educaţii: ŞOCUL VIITORULUI şi AL TREILEA VAL. ŞOCUL VIITORULUI are un capitol consistent despre educaţia postmodernă. Ţări ca Finlanda, Japonia, Olanda etc. încep să-şi reformeze sistemul de educaţie pe coorodatele postmodernismului. Ţările din blocul comunist refuză noua educaţie, cu o excepţie notabilă: China. Toffler este interzis iniţial, dar după o revizuire făcută de autorităţi cărţile sale devin obiect de studiu.

    Noua educaţie - educaţia postmodernă - este o educaţie descentrată. Gânditori ca Vattimo sau Rene Berger arată că încă din anii 70 trăim într-un ocean informaţional (apare termenul de obezitate informaţională), că tipăriturile - revistele, cărţile, reproducerile de artă - cresc exponenţial. În această situaţie, şcoala îşi pierde rolul de unic furnizor de informaţie, cum se întâmpla în educaţia modernă. Internetul pulverizează lucrurile, demonetizând total informaţia. Rolul şcolii se transformă din furnizor în supraveghetor; profesorul nu mai transmite informaţie, ci oferă cel mult principiile după care se poate deosebi informaţia pozitivă de cea negativă. Educaţia postmodernă este o educaţia a alegerii, un univers MODULAR. Elevul începe să aleagă de la cele mai mici vârste.

    Este o educaţie managerială; şcoala se schimbă din Templu al Cunoaşterii în Firmă, în Companie.

    Apare noţiunea de PRODUS EDUCAŢIONAL.

    Educaţia postmodernă devine şi un imperiu al incertitudinii: dacă menirea şcolii este de a pregăti viitorul adult pentru un job, plaja joburilor de peste 20 de ani este incertă. Inteligenţa artificială - conferinţele lui Yuval Harari sunt interesante - va înlocui omul în felul în care au făcut-o maşinile industriale. Noul Val se apropie cu repeziciune şi educaţia se află în derivă. A te ancora de vechi nu mai este soluţia, pentru că timpul se poate comprima sau dilata, însă nu poate curge înapoi. Lucrurile sunt simple: te adaptezi sau dispari. Educaţia se schimbă, dar la noi schimbările sunt foarte încete. Să sperăm că se vor accelera.
    • Like 1
  • " In atentia romancelor/romanilor " : Traim intr-o societate bolnava si aici ma refer la un general valabil si nu la ramuri institutionale sau de servicii. Dar ca sa fiu mai in subiect, ultimele tendinte ale parintilor romani de copii, este de a le transmite acestora ,pe orice cai. chiar si involuntar, angoase/depresii care se observa imediat de un profesor cu experienta didactica dedicat. Scoala poate modifica ( educa ) caractere in bine dar daca baza educativa primita de acasa este "haotica/bipolara/confuza" copilul va avea probleme, indiferent de sustinerea asa zis imaculata din exercitiul de formare parintesc....
    • Like 0
  • Dorin check icon
    Învățământul românesc este plin de așa-zise Doamne Imbecile.Oare când se va face cărățenie acolo?
    • Like 1
  • Valentin check icon
    Vă daţi seama că aceşti oameni au făcut un modul de psihopedagogie (psihologie aplicată educaţiei). În psihologie nu există asemenea clasificări.

    Secretul stă în pedagogia anilor 60, care în esenţă se rezumă la aruncatul în piscină ca să înveţi să înnoţi. Reacţiile naturale ale psihicului sunt interpretate ca "răutate", "lene" etc.

    În esenţă, pedagogia şi educaţia parentală a anilor 60-80 mergea pe obişnuirea copiilor cu "greul". Corecţia fizică era un adjuvant indispensabil; când ceva nu merge nu schimbi, ci forţezi.

    Lecturi nepotrivite, exerciţii de matematică nepotrivite etc

    Suntem în continuare ţara lui "burtă pe carte" şi a "milităriei jos din pod". Şi nu doar în domeniul şcolii. E un cerc vicios. O asemenea pedagogie păguboasă a generat o concepţie pe bază de supunere, care era foarte utilă regimului. Mai mult, regimul a reuşit să o facă... naturală. Sunt oameni care chiar cred că asta e educaţia adevărată.

    Din păcate concepţia nu s-a putut întrerupe brusc după revoluţie. Ea va continua preţ de câteva generaţii. Probabil că cei care se află acum pe băncile şcolii şi care gustă din plin asemenea delicii vor fi şi cei care vor schimba educaţia. Nu vor mai dori materii pe care nici un adult nu le poate înţelege.

    Ce s-a modificat pe parcurs a fost deschiderea. Intrarea României în UE a fost şi declicul care a pornit schimbarea învăţământului. Până la deschiderea graniţelor eram convinşi că aşa se învaţă şi în Olanda, Belgia, Marea Britanie etc. S-a văzut că nu e aşa.

    Vrem o ţară ca afară, vorba cântecului. Vrem şi un învăţământ ca afară.

    Lucrurile vor dura poate 10, 20 sau chiar 30 de ani, dar se vor schimba radical. Ne vom alinia cu restul sistemelor europene. Depinde de noi dacă grăbim procesul, iar schimbarea nu vine din reforma învăţământului, ci din reforma concepţiei noastre despre învăţământ, parenting etc.
    • Like 2
    • @ Valentin
      "Probabil că cei care se află acum pe băncile şcolii şi care gustă din plin asemenea delicii vor fi şi cei care vor schimba educaţia. Nu vor mai dori materii pe care nici un adult nu le poate înţelege. " - de 30 de ani macar foarte mult nu s-a schimbat, si tineri au tot venit si plecat din sistem. Am avut la un moment dat chiar si un ministru al invatamantului scolit "afara". Si nici el nu s-a repezit sa modifice programa. Asa ca de unde rezulta ca vine o mare schimbare?
      Si care sunt acele materii pe care nici un adult nu le intelege? E vorba de orice adult? Si asta spune neaparat ceva despre materie, sau despre adult?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Comparativ cu vechiul sistem au căzut multe. Cum e cazul programelor diferenţiate. Prin anii 80 se făceau exerciţii cu matrice şi la liceele vocaţionale. Acum nu se mai fac de nicio culoare. În anii 80 toţi făceau încolonaţi aceeaşi matematică. Acum vom avea până şi bac diferenţiat.

      În anii 80 nici prin gând nu-ţi trecea să faci grevă. Acum tinerii fac grevă. Aceşti tineri vor fi în curând în poziţii cheie. Sunt curios ce se va întâmpla. Vor lăsa neschimbată o materie împotriva căreia au protestat?

      Si asta spune neaparat ceva despre materie, sau despre adult?

      Haideţi să luăm exemplul matricelor. De ce au fost eliminate? Faptul că au fost eliminate spune ceva despre ele?

      Încă vă aştept opinia.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Nici in anii 80 programa de la liceele cu profil real nu era identica cu cea de la profilul vocational. Nu se preda la fel, si cerintele erau diferite.
      "În anii 80 toţi făceau încolonaţi aceeaşi matematică. " - asta este o aberatie, care ar mai fi fost rostul profilurilor diferite?
      "Vor lăsa neschimbată o materie împotriva căreia au protestat?"- sau vor pleca definitiv din tara, ca multi altii? Nemultumiti au existat tot timpul de-a lungul deceniilor. Sanse au tot existat si inca exista. Si?

      "Haideţi să luăm exemplul matricelor. De ce au fost eliminate? " - intrebati pe cei responsabili de alcatuirea programei, v-am mai aratat unde le puteti gasi numele.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Aici vă înşelaţi. Luaţi programele anilor 80 şi veţi vedea că exerciţii cu matrice se făceau peste tot, inclusiv la vocaţional.

      @ Jonn Jonzz: sau vor pleca definitiv din tara, ca multi altii?

      Sau nu, poate că unii vor studia în afară şi se vor întoarce în ţară. Plus vor ţine legătura cu cei care vor rămâne aici. Fraţi, surori etc.
      Eu n-aş zice că vor pleca toţi. Aş zice că vor rămâne destui cât să schimbe un sistem.

      @ Jonn Jonzz: Sanse au tot existat si inca exista. Si?

      Nu prea au existat şanse pentru că generaţiile se suprapun. Din fericire nu se vor suprapune la infinit. Şi atunci...
      • Like 0
    • @ Valentin
      Existau elemente comune, dar asta nu inseamna ca programele erau identice, ca se lucra la acelasi nivel peste tot, ca "toţi făceau încolonaţi aceeaşi matematică".

      "Sau nu, poate că unii vor studia în afară şi se vor întoarce în ţară. Plus vor ţine legătura cu cei care vor rămâne aici. Fraţi, surori etc." - lucruri care se intampla de ani de zile, nu e nimic nou. Cu toate astea, unde e marea schimbare? Ca inteleg ca problema e arzatoare, pana acum de ce nu s-a schimbat ceva fundamental?

      "Nu prea au existat şanse pentru că generaţiile se suprapun. " - aha, si la un moment dat nu se vor mai suprapune pentru ca...? Nici eu n-am inca 30 de ani, si mai sunt si altii care gandesc ca mine.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Vechile programe erau identice şi se lucra peste tot la acelaşi nivel, inclusiv în liceele vocaţionale. Diferenţele au început să apară după revoluţie.

      @ Jonn Jonzz: Ca inteleg ca problema e arzatoare, pana acum de ce nu s-a schimbat ceva fundamental?

      Pentru că noua generaţie - cei care au acum 14-16 ani - nu se află încă la cârmă. Ei sunt contestatarii şi ei îşi vor face educaţia pe care o doresc. Cum va arăta toată povestea? Vedeţi ce cer şi veţi înţelege cum vor arăta şi programa, şi sistemul etc.

      @ Jonn Jonzz: Nici eu n-am inca 30 de ani, si mai sunt si altii care gandesc ca mine.

      Tocmai, pentru că mai sunt. E vorba de generaţiile care au 14-16 ani. Ei sunt cei care au boicotat şi tot ei sunt cei care îşi vor face educaţia pe care şi-o doresc atunci când scena va fi liberă. Este un protest al ADOLESCENŢILOR. Scena va fi liberă la un moment dat şi atunci se vor produce schimbări masive.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Nu, nu erau identice, nu se lucra la fel peste tot. Existau licee de profiluri diferite, asta nu era fara motiv.

      Cati au boicotat, din total? Sunt majoritatea, sau o minoritate?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Se făcea aceeaşi matematică peste tot. Asta vă pot spune foarte clar.

      Cunosc un elev care a făcut primele clase de generală în Belgia şi e clar împotriva sistemului românesc, dar nu a boicotat pentru că a vrut să vadă ce notă ia la evaluare. Pe el unde îl plasăm?

      Cred că lucrurile sunt mult mai simple: dacă cei care sunt nemulţumiţi vor creşte ca procent, lucrurile se vor schimba. Dacă nu, atunci nu.

      Fără să avem un studiu clar nu putem emite decât păreri personale. Opinia dvs. este că avem o programă care nu trebuie schimbată (deşi multe lucruri au început deja să zboare din ea), iar opinia mea este că programa se va schmba radical cu următoarea generaţie. E o opinie personală bazată pe faptul că atunci când semnalele din afară încep să crească, atunci schimbarea este în curs de producere.

      Ca semnale vă pot da o listă întreagă de articole - înclusiv pe Republica - clipuri etc. Statistic nu vă pot spune câte sunt, iar dacă veţi spune nu sunt multe nu vă contrazic, însă eu le văd ca pe nişte FISURI în sistem.

      Iar un sistem fisurat...
      • Like 0
    • @ Valentin
      Nu, nu se facea, nu avea cum, ce rost mai aveau profilurile liceelor atunci?
      "Pe el unde îl plasăm?" - cati sunt ca el? Se poate crea o categorie pentru cei ca el si vedea ce proportie din total reprezinta.

      "Fără să avem un studiu clar nu putem emite decât păreri personale." - OK, ma bucur ca am clarificat aspectul asta.

      "Opinia dvs. este că avem o programă care nu trebuie schimbată (deşi multe lucruri au început deja să zboare din ea)" - schimbari tot au loc de 30 de ani incoace, am avut reforme peste reforme. Dar s-a schimbat putin, de forma, ca sa dea bine imaginea unui ministru sau altul.

      "Statistic nu vă pot spune câte sunt, iar dacă veţi spune nu sunt multe nu vă contrazic, însă eu le văd ca pe nişte FISURI în sistem. " - sa va intreb un lucru: v-ati uitat, presupun, de-a lungul timpului pe diverse forumuri (inclusiv republica), liste de comentarii pe youtube etc. Vi se pare ca este mai probabil ca cineva multumit sa comenteze ceva legat de ce il/o multumeste, sau ca cineva nemultumit sa-si verse frustrarea intr-un comentariu in care sa critice sau chiar sa insulte?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      SONDAJ IMAS, 2019: "Legat de problemele din învăţământului românesc, aproape 30% dintre românii care au luat parte la studiu consideră ca problemă principală programa şcolară prea încărcată."

      https://jurnalulph.ro/national/43944-sondaj-imas-programa-scolara-prea-incarcata-este-problema-nr-1-cu-care-se-confrunta-sistemul-de-invatamant-din-romania.html

      30%!!!! În fruntea procentelor, ADICĂ PROBLEMA NR. 1: PROGRAMELE ÎNCĂRCATE. Vă spun sincer, mă aşteptam ca un asemenea sondaj să dea un 0,5%. Tot aş fi fost mulţumit. Dar 30%.... Wow, e deja Nirvana!

      Avansăm, avansăm! Ce credeţi: procentul o să scadă sau o să crească în viitor?
      • Like 0
    • @ Valentin
      Va dati seama ca 70% NU considera ca problema principala o reprezinta programa scolara, nu?
      Mult mai interesant ar fi un astfel de sondaj realizat doar cu profesori. O persoana oarecare poate da vina pe orice din sistemul de invatamant, bazandu-se doar pe experienta cu propriul copil. I se pare ca invatatoarea e scorpie sau "are ceva cu el"? => problema principala o reprezinta profii. Copilul nu are 10 pe linie la toate materiile? => programa e incarcata. Si asa mai departe.
      E foarte probabil ca procentul sa creasca avand in vedere ca 1) nu se investeste suficient si calitatea multor aspecte scade in timp si 2) sistemul nostru nu trateaza fiecare copil ca pe un mic geniu sau ca pe cel mai sensibil ghiocel cum ar vrea probabil unii parinti, poate chiar majoritatea. Nu inseamna insa ca acele pareri sunt si justificate.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      30% mi se pare un procent uriaş în momentul de faţă. Sincer mă aşteptam la mult mai puţin. Am spus din start că sistemul se va schimba greu, dar un asemenea procent mi se pare spectaculos.

      Termenul ÎNCARCAT este comparativ. Comparaţia este făcută cu alte sisteme de învăţământ. Nu ne aflăm într-un deşert informaţional. Orice masă rotundă despre educaţie - la televizor sau pe net - pune în discuţie diverse sisteme de învăţământ.

      @ Jonn Jonzz: bazandu-se doar pe experienta cu propriul copil.

      Din nou greşiţi, experienţa nu este cu propriul copil, ci este comună. Asta se desprinde din grupurile de părinţi de pe FB, din relatările părinţilor care au avut copilul în alte sisteme de învăţământ etc.

      Nimeni nu neagă lipsa de pregătire psihopedagogică a multor profesori, dar sonaduj arată că problemele nu se amestecă. Programa încărcată e o problemă, pregătirea slabă altă problemă.

      @ Jonn Jonzz: E foarte probabil ca procentul sa creasca...

      Aşa zic şi eu.

      @ Jonn Jonzz: sistemul nostru nu trateaza fiecare copil ca pe un mic geniu sau ca pe cel mai sensibil ghiocel

      Absolut! Noi suntem încă ţara lui BURTĂ PE CARTE şi a MILITĂRIEI JOS DIN POD.

      "– Cum trebuie să vie școlarul la școală?
      – Cu lecțiile învățate.
      – Cum trebuie să stea școlarul în bancă?
      – Drept, cu căciula pe spate și cu ochii pe carte.
      – Cum trebuie să meargă școlarul pe uliță?
      – Liniștit, să nu asmuță cânii, să nu înjure și să nu se bată."
      (Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Domnul Vucea)
      • Like 0
    • @ Valentin
      "Termenul ÎNCARCAT este comparativ. Comparaţia este făcută cu alte sisteme de învăţământ." - unde scrie asta in articol? Comparatia putea fi facuta cu sistemul de dinainte de '89. Nu toata lumea are acces la informatie in aceeasi masura, nu toti urmaresc emisiuni despre invatamant.
      "Din nou greşiţi, experienţa nu este cu propriul copil, ci este comună. Asta se desprinde din grupurile de părinţi de pe FB, " - grupuri pe FB se pot forma pe orice criterii, nu inseamna ca argumentele acelor parinti sunt si corecte.
      "dar sonaduj arată că problemele nu se amestecă. Programa încărcată e o problemă, pregătirea slabă altă problemă." - sondajul arata ceva despre niste pareri ale unor persoane al caror grad de pregatire in domeniu nu este specificat.
      "Noi suntem încă ţara lui BURTĂ PE CARTE" - adica inca mai tinem la ceva care se numeste disciplina? Eu zic ca e foarte bine. Citatul din Delavrancea mi se pare de mult bun simt.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Nu, comparaţia e făcută cu sistemele de învăţământ de pe planeta Marte!

      Sistemul de dinainte de 89 era mult mai încărcat. Acum s-au mai nuanţat lucrurile, dar se pare că n-au ajuns încă la nivelul celor din afară.

      @ Jonn Jonzz: nu inseamna ca argumentele acelor parinti sunt si corecte.

      Corect e un punct de vedere arbitrat. Comparativ cu ceea ce se face în Belgia, Olanda sau Finlanda sunt foarte corecte. În plus sunt corecte pentru ei, pentru că răspund unor utilităţi care le aparţin.

      @ Jonn Jonzz: adica inca mai tinem la ceva care se numeste disciplina?

      Confundaţi disciplina cu forţarea. Un sportiv de performanţă e disciplinat, dar nu face sport împotriva voinţei lui.

      @ Jonn Jonzz: Citatul din Delavrancea mi se pare de mult bun simt.

      Au!
      • Like 0
    • @ Valentin
      "Sistemul de dinainte de 89 era mult mai încărcat." - e parerea dvs. Stiu persoane care sunt de parere contrara.
      "Corect e un punct de vedere arbitrat" - in nici un caz. Corect inseamna sustinut de argumene obiective.
      "Un sportiv de performanţă e disciplinat, dar nu face sport împotriva voinţei lui." - si elevul e tinut la scoala cu pistolul la tampla? Scoala nu are dreptul sa faca asa ceva. E tinut cu forta in fata caietului/cartii ca sa invete? Daca e asa, atunci mingea e in terenul parintilor.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Nu mă îndoesc că ştiţi.
      Nu există obiectivitate în sine. Viaţa fiecăriei persoane îi aparţine.

      @ Jonn Jonzz; E tinut cu forta in fata caietului/cartii ca sa invete?

      E logic că un violonist nu poate obţine o diplomă care îi dă dreptul să profeseze dacă nu trece de chimie sau fizică, şi poate fi un violonist talentat. Aşa că da, există un pistol la tâmplă. Ceea ce nu se întâmplă în licee vocaţionale din afară. E hilar să susţinem o chestiune de tipul "un violonist care nu cunoaşte fizică sau chimie nu are dreptul să fie violonist."

      Visul şi utilitatea acelei persoane e să încânte publicul cu telentul ei, nu să rezolve exerciţii de fizică sau să mestece formule de chimie.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Nu e nici un pistol la tampla. In primul rand nu e violonist inca, titlul asta il va castiga eventual dupa niste ani de antrenament si lucru dupa liceu. Nu e obligatoriu insa sa termine liceul daca nu poate, se poate ocupa de altceva. Cum am mai spus, omul nu e robot sa se axeze strict pe task-urile de la munca si nimic mai mult. Ce se face la fizica si chimie in trunchiul comun sunt oricum niste chestii simple.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Acele lucruri de care vorbiţi nu figurează în licee vocaţionale din alte sisteme de educaţie.

      @ Jonn Jonzz: Nu e obligatoriu insa sa termine liceul

      ???? Adică un violonist talentat ar trebui să renunţe la o carieră promiţătoare doar pentru că nu performează la... fizică şi chimie !!! M-aţi lăsat fără cuvinte...

      Nu sunt lucruri uşoare. Pentru dvs. sunt, dar nu sunt pentru toţi. Şi vedem deja un procent de 30% de persoane care au ceva de spus, iar procentul s-ar putea să crească.

      @ Jonn Jonzz: omul nu e robot

      Asta spuneam şi eu, că omul nu e robot (de fapt eu am spus-o primul şi dvs. nu aţi înţeles nuanţa). ROBOTUL E PROGRAMAT - OMUL ARE LIBER ARBITRU. Faptul că dvs. consideraţi că un tânăr de 17 ani de la un liceu de artă n-ar trebui să dispună de liber arbitru mi se pare... hilar.

      În alte sisteme de învăţământ dispune.
      • Like 0
    • @ Valentin
      30% care au emis o parere intr-un sondaj. Asta nu spune nimic despre argumentele care au dus la acea parere, daca ele exista.
      Da, in viata nu ti se dau titluri pe masa doar pentru ca esti bun la un lucru. Si da, e nevoie sa stii si altceva in afara nisei de specializare. Tot vorbiti de sistemele din afara. Eu am facut faculatea de fizica afara, intr-unul din atat de laudatele sisteme din vest. Nu am nici un motiv sa ma plang, dar un lucru merita mentionat: a trebuit sa imi iau cursuri din aria stiintelor socio-umane pe parcursul facultatii. Am luat cursuri de psihologie si istorie, printre altele. Asta desi mie pentru aria mea imi trebuiau fizica, mate, programare, etc. lucruri din aria stiintelor exacte in orice caz. Si lucrurile mergeau si in sens invers: cei de la stiinte socio-umane si arte aveau nevoie de cursuri din aria stiintelor exacte. Pentru ca da, ce sa vezi, nu suntem roboti, avem nevoie de o oarecare deschidere. Asa ca da, faptul ca un elev de liceu de arte trebuie sa faca si un pic de fizica sau chimie (si da, nivelul e de baza) nu mi se pare exagerat.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Bănuiesc că există.

      Da, in viata nu ti se dau titluri pe masa doar pentru ca esti bun la un lucru.

      În viaţa din România vă referiţi, că în Olanda sau Belgia e altă viaţă. Nimeni nu spune că un violonist ar trebui să ia diploma instant, pe ochi frumoşi, dar să-i condiţionezi cariera pentru că nu performază la... fizică şi chimie....!!!!

      Eu am facut faculatea de fizica afara, intr-unul din atat de laudatele sisteme din vest.

      @ Jonn Jonzz: Am luat cursuri...

      O precizare: AŢI FOST OBLIGAT să vă luaţi? Adică vi s-a spus: dacă nu urmezi cursurile de psihologie nu pupi diplomă?

      Un elev la un liceu de muzică din România poate fi în pericol să nu-şi ia diploma din cauza fizicii sau chimiei, cum a fost prietenul meu de la arte care a avut zile negre cu exerciţiile cu matrice.

      @ Jonn Jonzz: ce sa vezi, nu suntem roboti

      Nu, roboţii sunt PROGRAMAŢI, noi nu suntem. Când ai o nevoie, ţi-o împlineşti, dar TU DECIZI.

      @ Jonn Jonzz: avem nevoie

      Nu AVEM NEOVIE. Nevoia nu pluteşte prin aer ca un zeu atotputernic. Fiecare are nevoia lui. Un tânăr de 17 ani ştie foarte bine ce are nevoie şi ce nu.
      • Like 0
    • @ Valentin
      "Bănuiesc că există." - dar nu aveti nici o dovada pentru asta.
      "O precizare: AŢI FOST OBLIGAT să vă luaţi?" - da, am fost. Mi s-a spus: daca nu iti iei atatea cursuri din aria socio-umana nu pupi diploma.
      "Fiecare are nevoia lui. Un tânăr de 17 ani ştie foarte bine ce are nevoie şi ce nu." - un tanar de 17 ani nu este inca adult responsabil de sine. Sunt foarte multe lucruri pe care inca nu le stie.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Despre ce facultate vorbiţi? Haideţi să intrăm pe siteul ei. Sunt gata să le şi transmit un mail. Sunt sigur că-mi vor răspunde.

      Aştept cu interes siteul facultăţii.

      Ştiu că Steve Jobs a urmat cursuri de caligrafie, însă le-a ales benevol. Probabil că de aici vine designul superb al produselor Apple.

      Un tânăr de 17 ani ştie foarte bine ce are nevoie. Adult nu eşti nici la 25. Ştiu persoane infantile şi la 45 de ani.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Si le-a luat benevol, dar a fost nevoit sa isi ia cursuri din aria socio-umana. Si eu am ales din cursurile din aria socio-umana, dar nu puteam sa nu iau nici un curs din acea arie. Facultatea este una particulara din Germania, sistemul de lucru destul de asemenator cu cel american. Date personale pe site-ul asta n-as vrea sa pun.
      Daca nici la 25 nu esti matur, dupa cum spuneti dvs., ce sa mai vorbim de 17? La 17 esti inca minor.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Foarte interesant. O facultate nu este o persoană, este o instituţie publică. Nu vă cer decât numele, cel al facultăţii şi cel al oraşului. Restul îl pot face si singur.

      Aştept.

      Minor din punct de vedere al legii, dar şi legea oferă liberă alegere. De exemplu opinia unui tânăr de 16 ani contează în faţa justiţiei. Psihologia acutală a coborât gradul de liber arbitru în jurul clasei a V-a gimnazială. Informaţi-vă şi veţi afla mai multe.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Facultatea nu este o persoana, eu insa sunt. Unde am mers la facultate face parte din informatii pe care eu le consider personale si pe care nu vreau sa le postez aici. V-am spus deja cum functioneaza sistemul sub aspectul obligativitatii cursurilor din aria opusa.
      "Minor din punct de vedere al legii, dar şi legea oferă liberă alegere. " - nu tocmai. Minorul nu are atatea drepturi cat are un adult. Majoritatea deciziilor inca sunt luate de parinti. Daca studiile acelor psihologi sunt suficient de bune, atunci astept sa vad cum se acorda drept de vot copiilor de clasa a V-a.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Nu e chiar un element care să conducă la o identificare directă, dar vă respect dorinţa. Facem altfel: numiţi-mi măcar o facultate în care să se întâmple cele spuse de dvs. Bănuiesc că procedeul nu este singular nici în Germania, şi nici pe planetă.

      @ Jonn Jonzz: Majoritatea deciziilor inca sunt luate de parinti.

      Aha, şi vin părinţii să schimbe regulile liceului? Adică zic: copilul nostru cântă la vioară, să nu mai facă fizică şi chimie! Să facă doar cei care vor.
      N-am auzit de aşa ceva...

      Psihologia şi psihopedagogia nu se ocupă chiar cu dreptul de vot, dar există alegeri pe care copilul le face îndrumat de consilierul şcolar. În alte sisteme, că la noi toţi mărşăluiesc încolonţai pe programa instituţiei. În plus există consilii ale elevilor, şi culmea e că şcoala chiar ţine seama de ele. La ei, că la noi...
      • Like 0
    • @ Valentin
      Parintii pot decide daca sa il lase in continuare la acel liceu sa acea clasa, sau sa il mute de acolo. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca pot pune presiune pe profesori in diverse moduri.
      Am sa ma interesez de astfel de sisteme si voi reveni cu detalii.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Interesant. Adică nu eşti bun la chimie, nu mai faci vioară. Şi o vor face fluierând şi cu inima uşoară, aruncând la coş ani de pregătire intensă doar pentru că zvăpăugul stă prost cu chimia.

      Aştep cu nerăbdare să vă interesaţi. Vă promit că voi căuta şi eu, pentru că mi-aţi stârnit curiozitatea.
      • Like 0
    • @ Valentin
      De la universitatea din Ohio, faculatea de fizica: https://www.ohio.edu/cas/physastro/undergrad/bachelors/
      physics-bs.cfm#DEGREQ
      Puteti sa va uitati la Sample Curriculum si University-wide graduation requirements. Veti observa ca un student la fizica are nevoie de cursuri de arte, stiinte socio-umane etc., lucruri care nu sunt in aria lui/ei de studiu.

      Nu e vorba sa fii bun la chimie, e suficient sa obtii o nota de trecere, la niste standarde destul de scazute. Dar sa stii cat de cat ceva.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Sunt lucruri pe care le ştiam totuşi, însă nu toate materiile sunt obligatorii. Pe de altă parte, dacă vă uitaţi cu atenţie, veţi vedea că nici cursul de arte nu este bazat chiar pe meserie. Nu există cromatică, există doar elemente de istoria artei. La noi cromatica e băgată până în generală.

      În sistemele modulare, în generală şi liceu, nu se poate rămâne doar cu basicul. Elevul urmează şi o arie, şi de regulă aceasta este responsabilitatea psihologului şcolar.

      Nu e vorba sa fii bun la chimie, e suficient sa obtii o nota de trecere, la niste standarde destul de scazute

      Standardele sunt scăzute conform universităţilor, dar ca vârstă nu sunt potrivite.


      • Like 0
    • @ Valentin
      Ce spuneam este ca si in acele sisteme, inclusiv la facultate, esti obligat sa iei cursuri care "nu iti trebuie".
      "Standardele sunt scăzute conform universităţilor, dar ca vârstă nu sunt potrivite." - specialistii care au creat programele nu sunt de acord cu dvs. Sunt oricum scazute si in comparatie cu standardele de la liceele de profil real.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Sociologia este utilă unui cercetător. Arta e opţinală. Orice sistem modular este bazat pe core curriculum şi opţionale. Am spus asta de la începutul discuţie.

      Se întâmplă încă din generallă. Copilul e direcţionat de psiholog şi consilierul şcolar pe anumite module. El le poate absolvi, relua - un fel de repetenţie, dar nu în genul pe care îl avem noi, pentru că nu va pierde basicul - şi în final poate rămâne doar cu basicul.

      Nu înseamnă că elevul nu va opta pentru anumite pachete educaţionale, dar va alege din ele.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Nu este utila unui fizician sau matematician. Nu ii intra direct in sfera de activitate, cum nici arta nu intra, dar totusi din ele obligatoriu face ceva, chiar in facultate.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      La fel ca în toate sistemele modulare, însă îşi alege.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Da si nu. Nu poate alege sa nu faca nimic din aria socio-umana.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Şi invers e valabil? Să luăm un violonist. Face fizică? Pe ce planetă există o asemenea facultate?
      • Like 0
    • @ Valentin
      Tocmai ce v-am aratat ca la facultate in vest esti nevoit sa iei cursuri si din aria opusa ariei tale de lucru. Toata lumea are de-a face cu lucruri care nu sunt in aria personala de interes.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Eu vorbeam de un elev de liceu care doreşte să devină violonist. Daţi-mi un exemplu similar de facultate sau liceu vocaţional unde se face fizică.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Pai v-am aratat cum functioneaza lucrurile la universitatea din Ohio. Merge si in celalalt sens, adica cei care fac arte sau stiinte socio-umane sunt obligati sa-si ia ceva din aria de real. Poate sa fie mate, fizica, chimie etc. la nivel introductiv, bineinteles, nu ceva super avansat.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Ia să vedem şi acest caz. Îmi puteţi oferi o asemenea universitate?
      • Like 0
    • @ Valentin
      V-am dat deja, cititi mai in detaliu. Chiar aveti impresia ca studentii n-ar fi tratati in mod egal? Adica cei de la fizica trebuie sa ia ceva din partea de arte/stiinte socio-umane, dar in sens invers n-ar merge?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Probabil că ar merge, însă aştept un exemplu mai clar.
      • Like 0
    • @ Valentin
      V-am spus, scrie in materialul pe care vi l-am dat, cititi mai in amanunt.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Am înţeles acest lucru. Astept acum exemplul unui elev/student violonist obligat să înveţe fizică. Pe de altă parte avem un procent de 30% care consideră programa foarte încărcată. Mai cunoaşteţi un sondaj asemănător din alt sistem de învăţământ?
      • Like 0
    • @ Valentin
      V-am spus exact cine ce e obligat sa faca.
      "Mai cunoaşteţi un sondaj asemănător din alt sistem de învăţământ?" - nu, si in definitiv mi s-ar parea la fel de irelevant ca si in cazul nostru. Cum am mai spus, acelea sunt pareri, acel sondaj nu spune nimic despre argumentele din spatele acelor pareri sau de pregatirea persoanelor care emit acele pareri.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Spune că vorbim de un procent imortant care consideră că programa e prea încărcată. Şi acest procent se va mări în timp, ceea ce e un lucru foarte bun. Argumentele sunt probabil cele care apar şi în manualele de pedagogie. Posibil ca în acel procent să existe şi profesori. Nu e exclus.
      • Like 0
    • @ Valentin
      "Argumentele sunt probabil cele care apar şi în manualele de pedagogie." - pe care desigur tot cetateanul de rand le citeste, nu? Si care sunt acele argumente, mai exact?
      In cel mai fericit caz 30% dintre profesori considera ca programa e problema, conform acelui sondaj, cel putin. Adica tot o minoritate.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Aş spune totuşi că argumentele ţin de specialişti. Cred că procentul respectiv se referea la efectele neplăcute generate de programă, efecte care nu apar în alte sisteme de educaţie. Nu, cetăţeanul de rând nu le citeşte, dar cetăţeanul de rând poate afla cum stau lucrurile în Finlanda sau Anglia şi poate trage o concluzie. E ca la autostrăzi: nu avem prea multe argumente ştiinţifice când respingem gropile din drumuri. Comparăm cu ce se întâmplă prin alte părţi şi ne dorim şi noi.
      Repet însă, motivul pentru care nu se schimbă însă sistemul nu ţine chiar de argumente, ci de situaţia actuală. Trecerea la un sistem de tip britanic sau finlandez ar însemna restrângeri şi formarea unui nou corp profesoral, E o chestiune de generaţii, dar eu zic că suntem pe drumul cel bun.
      • Like 0
    • @ Valentin
      OK, suntem de acord atunci ca e posibil, daca nu probabil ca acele pareri sa fi fost emise fara vreun argument solid, din moment ce argumentele tin de specialisti, iar majoritatea populatiei nu e specialista in domeniu.
      "Cred că procentul respectiv se referea la efectele neplăcute generate de programă" - care ar fi acelea? De unde rezulta ca sunt cauzate intr-adevar de programa, si nu de incompetenta profilor (si ea o cauza in lista, de altfel)?
      "poate afla cum stau lucrurile în Finlanda sau Anglia şi poate trage o concluzie" - nu neaparat una corecta, sau macar suficient de bine cercetata.
      "E ca la autostrăzi: nu avem prea multe argumente ştiinţifice când respingem gropile din drumuri. " - nu, nu e ca la autostrazi, situatia nu e nici pe de parte atat de simpla si usor de transat. Ar fi echivalent daca nu am avea deloc un sistem de invatamant, sau mai bine zis daca ar exista zone in care pur si simplu sa nu existe scoli.
      Sistemul britanic- care a dus la fiasco-ul de la brexit, cand au explodat peste noapte cautarile pe google legate de "ce e UE" DUPA ce s-a terminat votul, sau cel finlandez in care fractiile sunt o problema pentru cei care vor sa studieze inginerie. Sisteme in care se investe mult mai mult ca in al nostru. Da, pe drumul cel bun, clar.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Nu, populaţia funcţionează prin comparaţie. Vede ce e Olanda sau Belgia şi doreşte un sistem similar. Spre deosebire de comunism, oamenii şi-au dat seama că pot ajunge la acelaşi rezultat cu minimum de efort. Vă pot spune că a îndeplini o sarcină cu minimum de efort e chiar o competenţă pe care companiile o apreciază din plin.
      Acest sistem de învăţământ penibil ne-a obişnuit cu munca în zadar. Oameniji ajung la un job unde trag tare pe un task uitând că mai sunt încă zece de făcut. Trag ca să arate că sunt muncitori, în timp ce patronul îi vrea eficienţi.

      E fix ca la autostrăzi. Situaţia e simplă şi se ştie clar ce e de făcut, însă deocamdată nu este posibil. Va fi, în decurs de câteva generaţii.

      Faptul că britanicii au Brexit nu spune nimic despre sistemul lor de învăţământ. Vă asigur că nici noi nu avem o gândire de sticlă.

      Fracţiile sunt o problemă şi pentru cei care dau la Politehnică, şi o ştiu din partea unui profesor, care mi-a şi spus senin că asemenea taskuri mărunte vor fi făcute în viitor de roboţi.

      În schimb puteţi lua ca exemplu sistemul din Japonia - care este de timp modular - , pe cel din China - care urmează cu stricteţe criteriile de educaţie noi - sau pe cel din Olanda.

      Nu ştiu dacă observaţi, dar sistemul nostru e cam izolat. După cât îl ridicaţi în slăvi dvs. ar trebui să fie atât de răspândit încât să avem valuri de elevi străini care bat la porţile lui. Nu sputn că n-am avea şi asemenea elevi, dar nimeni nu vorbeşte de "miracolul educaţiei româneşti". Aura pe care i-o atribuiţi apare în jurul celui filnandez, nu celui românesc.

      https://www.youtube.com/watch?v=XCwNCOfe7XA

      Se pare că lumea nu dă doi bani pe argumentele dvs - din nou, gasiţi la Poli şi din cei care nu ştu fracţii - din moment ce sistemul e analizat intens.
      • Like 0
    • @ Valentin
      "Acest sistem de învăţământ penibil ne-a obişnuit cu munca în zadar." - poate pe dvs., pe mine m-a invatat sa lucrez eficient. Si sa-mi organizez timpul.
      "E fix ca la autostrăzi." -nu, nu e atat de simplu.
      "Faptul că britanicii au Brexit nu spune nimic despre sistemul lor de învăţământ. " - nici nu era asta argumentul meu. Mai cititi o data.

      " Vă asigur că nici noi nu avem o gândire de sticlă." - cat investesc britanicii in sistemul lor, cat investim noi? Comparatia e incorecta din start.
      "Fracţiile sunt o problemă şi pentru cei care dau la Politehnică" - nu, in nici un caz. Se vede ca nu stiti ce matematica se face acolo. Daca studentii ar avea probleme cu asa ceva nici nu ar intra. Si daca printr-un miracol ar intra, n-ar supravietui nici primului an. Si oricum comparati mere cu avioane. La cat se investeste in sistemul finlandez o asemenea problema nu ar trebui sa existe, sub nici o forma, la ei.

      "Nu ştiu dacă observaţi, dar sistemul nostru e cam izolat" - nu, nu e.
      "ar trebui să fie atât de răspândit încât să avem valuri de elevi străini care bat la porţile lui." - avem profi romani de mate care antreneaza loturi de inter din alte tari folosind gazeta matematica. As zice ca se apropie de ce ziceti dvs.
      "Se pare că lumea nu dă doi bani pe argumentele dvs" - si totusi, conform sondajului pe care dvs. l-ati adus in discutie, majoritatea pare sa fie de acord cu mine.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Da, şi aţi rezolvat ATUNCI un exerciţiu de edcaţie plastică pe care cu greu îl poate rezolva un student. Cunoaşteţi ACUM cum arată sistemul de învăţământ? Dacă dvs. mizaţi pe un 7, vă asigur că sunteţi în urmă cu mulţi ani.

      Sunt elevi care au note de zece în combinaţie cu note de... 2. Ca de exemplu exerciţiul de care am vorbit, unde se poate calcula matematic nota. A, dvs. consideraţi că ar trebui să se reducă standardele...

      Şi eu consider acest lucru. Standardele şi programa.

      Da, este adevărat că sondajul arată un 70%, dar uitaţi anumite lucruri:
      1. e făcut pe un eşantion restrâns
      2. am spus deja că nu putem spera încă la o schimbare. Nu generaţia actuală. Nici nu se poate dacă s-ar dori. Însă procentul va creşte.

      Discuţia noastră ajută la creşterea procentului. Îndemnându-i pe părinţi să nu ţină seama de scolioză sau să viseze spre o ipotetic mers pe Lună prin olimpiade nu veţi convinge pe nimeni.

      Scolioza este o afecţiune silenţioasă, care poate sta ascunsă ani de zile. Dacă nu este descoperită la timp, scheletul se opreşte din creştere şi deviaţia nu mai poate fi corectată.

      Se pare că avem părinţi nu sunt de acord cu un sistem care afectează sănătatetea copilului lor. Şi procentul începe să crească pe măsură ce cabinelele de kinetoterapie devin pline cu elevi.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Da, cunosc cum arata acum sistemul de invatamant, nu s-au schimbat prea multe. Personal n-am mizat niciodata pe 7, totdeauna am tintit catre maxim. Asta nu inseamna ca toti sunt sau ar trebui sa fie ca mine.
      A, deci de la wow! ce chestie! 30%! Se schimba lucrurile! uraa! la paaii, e esantion restrans.
      "Îndemnându-i pe părinţi să nu ţină seama de scolioză sau să viseze spre o ipotetic mers pe Lună prin olimpiade nu veţi convinge pe nimeni." - am spus eu sa nu tina cont de scolioza? Nu. Dvs. pretindeti ca e o mare problema, dar nu aveti dovezi concrete pentru asta, asta e tot ce am spus.
      Si procentul poate sa creasca, doar esantionul e restrans. Care e problema cu a visa la olimpiade? Sunt competitii frumoase care duc la rezultate si cariere foarte bune. Si apropo, de unde stiti ca procentul de 70% nu va creste in urma discutiilor noastre? Nu ca ar conta, ca oricum esantionul e restrans.
      "Şi procentul începe să crească pe măsură ce cabinelele de kinetoterapie devin pline cu elevi." - de unde rezulta cresterea, in ambele cazuri?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Când aţi făcut dvs. şcoala generală? Prin anii 2000 bănuiesc.
      Realizaţi că de atunci au trecut 19 ani? Societatea se schimbă de la o lună la alta, şi dvs. aveţi impresia că lucrurile au îngheţat ca pe vremea când era bunica fată.

      30% este un eşantion restrâns, dar dacă mai continuăm povestea asta cu şcoala pe post de storcător de fructe s-ar putea să se schimbe.

      Am senzaţia că părinţii din ziua de azi sunt mult mai sensibili la sănătatea copiilor lor.

      Cât despre scolioză, haideţi să încercăm să-l convingem pe autorul scrisorii că nu este o problemă atât de importantă. Sau să mergem la un cabinet de kinetoterapie şi vorbim cu părinţii de-acolo.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Nu, nu am impresia asta, pentru ca am tinut legatura cu profesori din sistem, cunosc parinti care au astazi copiii in sistem, ma uit periodic peste manuale, auxiliare etc.
      "E clar că un părinte îşi va stoarce copilul, iar dacă nu va reuşi va spune: "eh, a fost slab, ce mai contează!"" - de ce ar face asta? V-am mai spus, nu toti sunt de 10 pe linie, e stupid sa te astepti la asta cand clar nu e cazul. Licee de top sunt putine, majoritatea sunt de medie, si majoritatea elevilor acolo vor ajunge oricum. Aiurea este ca fiecare parinte sa creada despre propriul copil ca e un mic geniu si sa se supere cand pe copil, cand pe profesor, cand pe programa cand realitatea ii demonstreaza ca nu e asa. Dar na, daca am avea un sistem ca in Finlanda, toti copiii ar fi mici genii, pentru ca acolo standardele la scoala sunt la piciorul broastei. Problema rezolvata! Mai putin ca s-ar putea sa nu poata sa faca exercitii cu fractii la sfarsitul liceului dar eh, detalii.
      "Cât despre scolioză, haideţi să încercăm să-l convingem pe autorul scrisorii că nu este o problemă atât de importantă." - Incurcam lucrurile. Evident ca pentru parinte e o problema importanta pentru ca propriul copil sufera de scolioza, asta nu demonstreaza insa ca avem o problema la nivel de sistem cu programa scolara, ca de aici pornise discutia. Problema de la un caz singular nu implica problema la nivel de sistem cu programa scolara. Pentru a o demonstra pe cea din urma e nevoie de mai mult. Un inceput ar fi sa stim, statistic, cati copii sufera azi in Romania de scolioza. Si sa comparam eventual cu rezultate similare din anii precedenti.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Am mai explicat, dar mai explic: niciun părinte nu-şi doreşte copilul la vreun liceu în care până şi un profesor intră cu teamă.

      @ Jonn Jonzz: asta nu demonstreaza insa ca avem o problema la nivel de sistem cu programa scolara

      Comparativ cu un elev din Olanda, Marea Britanie, Finlanda etc. problema nu există pentru că materia este mult mai redusă şi temele foarte puţine. Dar dacă dvs. ziceţi că asta nu e o problemă de sistem... nu vă pot contrazice.

      Noi încă suntem ţara lui BURTĂ PE CARTE. Iar când stai cu burta pe carte ai spinarea arcuită. Eu zic că e de la sistem, dvs. ziceţi că nu este...

      @ Jonn Jonzz: Dar na, daca am avea un sistem ca in Finlanda, toti copiii ar fi mici genii, pentru ca acolo standardele la scoala sunt la piciorul broastei.

      Finlanda nu merge pe genii. Merge pe MEDIE. Finlanda consideră că o societate sănătoasă este cea care produce o MEDIE bună, nu nişte vârfuri şi restul pleavă.

      Referitor la procent, nu ştiu dacă ştiaţi, dar într-o democraţie un sistem întreg se poate schimba datorită unei singure persoane (cazul cu religia în şcoli). Sunt numeroase exemplele în care s-a întâmplat acest lucru. Din punctul meu de vedere, acel procent de 30% e înspământător.
      • Like 0
    • @ Valentin
      "Am mai explicat, dar mai explic: niciun părinte nu-şi doreşte copilul la vreun liceu în care până şi un profesor intră cu teamă. " - asta nu e o problema care sa tina de programa scolara, e cu totul altceva. Poate sa fie o problema cu administratia unor licee, cu rata criminalitatii din zona etc.
      "Comparativ cu un elev din Olanda, Marea Britanie, Finlanda etc. problema nu există pentru că materia este mult mai redusă şi temele foarte puţine." - nu exista o baza suficient de buna pentru a trage concluzia asta pentru ca foarte multi factori difera intre Romania si Olanda, nu doar programa scolara.
      "Eu zic că e de la sistem, dvs. ziceţi că nu este..." - eu zic ca trageti o concluzie mult prea generala fara dovezi suficiente.
      "Referitor la procent, nu ştiu dacă ştiaţi, dar într-o democraţie un sistem întreg se poate schimba datorită unei singure persoane (cazul cu religia în şcoli). Sunt numeroase exemplele în care s-a întâmplat acest lucru. Din punctul meu de vedere, acel procent de 30% e înspământător." - da, si schimbari tot au loc de 30 de ani incoace. Doar ca nu pe zona pe care ati vrea dvs. Ceea ce pana la urma e in concordanta cu acel 30%, care nu reprezinta o majoritate. Si care probabil nu e relevant oricum, ca doar esantionul era restrans.
      "Finlanda nu merge pe genii. Merge pe MEDIE. " - v-am mai spus, voi fi de acord sa discutam despre influenta programei scolare asupra mediei in momentul in care vom investi si noi in invatamant (+ infrastructura, ca si asta e esentiala) cat investesc finlandezii. Ca sa fie comparatia corecta.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Evident, dar e clar că niciun părinte nu doreşte aşa ceva pentru copilul său. E clar că doreşte să-i crească şansele de a nimeri într-un loc de unde să nu fie luat cu ambulanţa.

      Nu înţeleg ce legătura are baza cu materia şcolară? Chiar nu văd!!! E clar că materia e mult mai aerată în afară.

      Nu, schimbări nu au avut loc, ci petice. Schimbarea înseamnă să schimbi un curriculum SPIRALAT cu unul MODULAR. E o altă construcţie, care acum nu se poate face din numeroase motive. Unul găsit chiar de dvs.: şi anume că e nevoie de altă formare a profesorilor. Deocamdată nu avem personal specializat pentru aşa ceva.

      Din nou, programa nu are legătură cu investiţiile.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Am spus ca nu exista o baza in sensul ca nu exista argumente suficient de bune.
      "Nu, schimbări nu au avut loc, ci petice." - este pueril. Au avut loc schimbari de programa. La fizica de exemplu la un moment dat s-au scos elementele de hidrodinamica. Nu sunt schimbari foarte mari, poate nu sunt totdeauna justificate, dar schimbari s-au facut. S-a trecut de la ceva la altceva.
      "Schimbarea înseamnă să schimbi un curriculum SPIRALAT cu unul MODULAR." - nu, nu inseamna numai asta. Vreti sa cautam in DEX ce inseamna schimbare acum?
      "Din nou, programa nu are legătură cu investiţiile." - da, si macar unele din problemele mentionate de dvs. daca nu chiar toate nu au legatura cu programa.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Există studii care arată clar impactul pe care îl poate avea un mediu distructiv, şi ştim foarte bine că asemenea medii există. E normal ca un părinte să nu dorească acest lucru. La fel cum evităm o stradă întunecată, evităm şi un mediu dubios pentru copiii noştri.

      Faptul că la fizică s-au scos elementele de termodinamică e irelevant. Sistmele din afară nu fac fizică în felul în care îl facem noi. La ei ţine mai mult de o poveste a fizicii, un fel de documentar didactic bazat mai mult pe înţelegerea mecanismului decât pe rezolvarea unor exerciţii. Cine doreşte mai mult, are la dispoziţie un modul opţional de fizică (sau de SCIENCE) De aici rezultă şi lipsa temelor şi încurajarea proiectelor, a experimentului.

      Cultura generală nu ţine de rezolvarea unor probleme punctuale. Din cauza asta se şi numeşte GENERALĂ. Ce se face în afară nu e matematică, ci dar nişte noţiuni elementare combinate cu o cultură matematică, matematică distractivă etc.

      E un lucru pe care elevii noştri l-au observat atunci când au învăţat în asemenea sisteme şi pe care îl doresc implementat şi la noi.

      Eu zic să nu căutăm în DEX, ci în manualele şi cursurile de pedagogie.
      • Like 0
    • @ Valentin
      "Există studii care arată clar impactul pe care îl poate avea un mediu distructiv, şi ştim foarte bine că asemenea medii există. " -OK, hai sa rezolvam problema asta atunci, nu sa modificam programa, ca programa nu are de-a face cu aspectul asta.
      Hidro, nu termo. Termodinamica inca n-au mazilit-o, din fericire. Da, am inteles, unele sisteme fac un fel de terci, fara exercitii. Mi se pare o mare prostie. Prin exercitii se dezvolta gandirea logica, abilitatea de abstractizarea si intelegerea mai in amanunt a fenomenului. Exact exercitiile sunt esentiale, asa te asiguri ca ai inteles. Si la mate e la fel.
      "dar nişte noţiuni elementare combinate cu o cultură matematică, matematică distractivă etc." - dupa care la sfarsitul liceului fractiile sunt o mare problema. Mare castig, n-am ce zice.
      "E un lucru pe care elevii noştri l-au observat atunci când au învăţat în asemenea sisteme şi pe care îl doresc implementat şi la noi." - Cand s-a intamplat asta? Despre cati elevi din aceasta categorie e vorba?
      "Eu zic să nu căutăm în DEX, ci în manualele şi cursurile de pedagogie." - eu zic sa pornim de la DEX, acolo pare sa fie problema.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      N-aţi citit cu atenţie ce am scris. Problema se poate rezolva deocamdată eliminând total acel procent din media generală.

      @ Jonn Jonzz: Da, am inteles, unele sisteme fac un fel de terci

      Nu, nu aţi înţeles. Nu fac niciun fel de terci. Sistemele MODULARE despart cultura generală de modulele practice. A înţelege fizica şi a o practica sunt două lucruri diferite. Şi eu înţeleg cum e cu stringurile, sunt pasionat de tot ce înseamă SF, înţeleg experimentul celor două fante, când eram copil mi-am confecţionat o cameră obscură şi am făcut experienţe de optică, dar una e să înţelegi un mecanism şi alta e să intri în miezul fizicii. Mi-a plăcut să înţeleg fizica şi citesc continuu cărţi de popularizare, dar exerciţiile au fost un zgomot care m-a deranjat. Mă bucur că am scăpat de ele.

      Ştiu ce ziceţi, că nu pot practica fizica. Nu pot practica nici chirurgia pe creier, dar asta nu mă deranjează prea mult. Ce citesc sau ce văd la televizor sau pe DVD îmi ajunge.

      Sistemele modulare au şi module de fizică cu mult mai dificile decât avem noi, însă le aleg liber. Eu de exemplu am ales să nu studiez fizica, ci doar să o îneţeg la modul general. Din păcate n-am putut să fac asta fără să îngurgitez tone de lucruri pe care le-am uitat imediat ce am ieşit de pe băncile şcolii.

      Gândirea logică nu se dezvoltă doar prin exerciţii de matematică. Se poate dezvolta foarte bine şi prin exerciţii de... logică. Ştiţi că există un domeniu care poartă chiar acest nume: LOGICĂ. Matematica e doar o ramură a logicii, dar logica poate exista şi fără matematică. Şi în plus gândirea logică are şi ea anumite trepte. Cea uzuală e şi cea mai de jos, cea care poate fi atinsă cel mai repede şi cu cel mai puţin efort.

      @ Jonn Jonzz: Am senzaţia că şi dvs. sunteţi în situaţia asta. Aţi făcut educaţie plastică, doar oare ştiţi să pictaţi? Câte expoziţii aţi avut până acum? Păi aţi avut ca şi mine: zero. Nici pe mine nu m-a interesat să pictez.

      @ Jonn Jonzz: Cand s-a intamplat asta?
      După ce au căzut vizele în Europa.

      @ Jonn Jonzz: Despre cati elevi din aceasta categorie e vorba?
      Poate că nu doar elevii au fost cei care au răspândit vestea, ci şi părinţii lor. Poate că părinţii lor au vorbit cu rude sau alţi părinţi, care la rândul lor au vorbit cu alţii... şi tot aşa. În plus mai este şi netul, mai sunt grupurile de discuţii, blogurile sau vlogurile, reportaje TV, mese rotunde etc.
      • Like 0
    • @ Valentin
      "Nu fac niciun fel de terci." - fizica amestecata cu chimie si bio intr-o singura materie, in care nu rezolva exercitii. E fix un terci.
      "Şi eu înţeleg cum e cu stringurile" - serios?? Cum e cu stringurile?
      "dar una e să înţelegi un mecanism şi alta e să intri în miezul fizicii." - daca nu rezolvi exercitii, daca nu intri in partea matematica, nu intelegi. Punct. Poti sa ai impresia ca intelegi, aia e altceva. Cartile de popularizare de multe ori fac mai mult rau decat bine, pentru ca prezinta niste lucruri care nu sunt adevarate, incercand fortat sa explice in limbaj natural ceva ce nu poate fi pus in limbaj natural. E un mod bun de a aduce bani, nu zic nu, dar altfel.. mult bullsh!t acolo.
      "Se poate dezvolta foarte bine şi prin exerciţii de... logică." - sigur. Care la randul ei e strans legata de mate prin multimi si algebra booleana (logica propozitionala clasica cel putin, nu cele modale). Si care e mai abstracta decat anumite lucruri de mate. Eu zic ca e mai usor cu mate. Si mai bine.

      "Poate că nu doar elevii au fost cei care au răspândit vestea, ci şi părinţii lor." - bun, parinti, elevi, ok, despre cati e vorba? Ce procentaj din elevii romani de azi sunt in situatia asta, ei sau parintii lor?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Nu e un terci, e cultură generală. Nu confundaţi cultura generală cu materia în sine. Sistemele modulare au şi materii în sine. Problema e că nu toată lumea înţelege aceste zone înalte, şi atunci rolul culturii generale e să asigure măcar un mic procent de înţelegere.

      Pentru stringuri trebuie să revăd documentarul. Ştiu că ţine de fizica cuantică, un domeniu fascinant. Daţi-mi o zi să-mi reîmprospătez memoria. Nu sunt atât de polivalent, spre deosebire de dvs. Nu cunosc şi fizică, şi matematică, şi educaţie plastică, şi educaţie muzicală ca dvs. Recunosc că am avut probleme cam la toate şi am fost întotdeauna împrăştiat şi prea puţin disciplinat. Ba chiar îmi place să fiu mai boem şi pot spune că asta m-a ajutat în viaţă. Ce vreţi, fiecare cum e construit de la natură. Nu toţi suntem traşi la ştanţă.

      @ Jonn Jonzz :daca nu rezolvi exercitii, daca nu intri in partea matematica, nu intelegi.

      Haideţi să facem următoarea experienţă: daţi-mi o înţelegere basic a unui fenomen din fizică (cultură generală), apoi faceţi-mă să o înţeleg cu ajutorul unei ecuaţii matematice. Să vedem care mă pasionează mai mult şi pe care o înţeleg mai bine. Uimiţi-mă şi captaţi-mi atenţia.

      @ Jonn Jonzz: incercand fortat sa explice in limbaj natural ceva ce nu poate fi pus in limbaj natural.

      Posibil ca acele părţi să fie lăsate fără explicaţie, dar luaţi în calcul că nu toată lumea are curiozitatea să cunoască matematica pură sau fizica pură. Nu uitaţi că acele experienţe costisitoare cu acceleratoare de particule sunt finanţate de persoane care habar n-au de fizica pură. E posibil să înţeleagă în mare cum stau lucrurile, dar nu le cere nimeni să înţeleagă în amănunt şi.... pur.

      Abstractul pur poate fi uneori şi o afecţiune neurologică, asociată chiar cu un IQ uimitor. Abstractul pur înseamnă lipsa naturalului.

      Personal prefer abstractul moderat, presărat cu foarte mult natural. Îmi place să aflu POVESTEA lucrurilor, nu natura lor pură.
      • Like 0
    • @ Valentin
      "Problema e că nu toată lumea înţelege aceste zone înalte" - zone inalte? In scoala generala? Care ar fi alea?
      "atunci rolul culturii generale e să asigure măcar un mic procent de înţelegere." - daca vrei sa intelegi, lucrezi. Faci exercitii. Altfel aia nu e intelegere, zgarii doar un pic suprafata, in cazul cel mai fericit. In cazul mai putin fericit ramai cu informatie eronata.
      "daţi-mi o înţelegere basic" - nu stiu ce inseamna "intelegere basic", sincer nu cred ca e ceva care sa existe. Ori intelegi, ori nu intelegi.
      "Nu uitaţi că acele experienţe costisitoare cu acceleratoare de particule sunt finanţate de persoane care habar n-au de fizica pură." - absolut de acord. Inteleg insa scopul experimentului si, daca sunt cinstite cu ele insele admit ca nu inteleg cu ce se mananca acea parte a fizicii. Inteleg insa ca exista potential pentru avans in inginerie (spatiala de exemplu) rezultat din acele descoperiri. Si unde e avans in inginerie sunt si $$$. Bun un patent pe o descoperire din fizica particulelor la casa omului.

      P.S. Daca dvs vreti sa revedeti acel documentar, vizionare placuta va doresc. Va spun insa ce mi-a spus mie la un moment dat cineva care chiar face cercetare in domeniul asta: in teoria stringurilor poate sa intre oricata matematica.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      La fel cum dvs. aţi demonstrat ce era de demonstrat la educaţie plastică, tot la fel am demonstrat şi eu ce trebuia să demonstrez la fizică. Am demonstrat la vremea respectivă. Acum mă relaxez urmărind documentare.

      Sigur că sponsorii înţeleg potenţialul. Şi nu e doar potenţialul şi gustul pentru bani, e şi admiraţie faţă de oamenii de ştiinţă. Cum şi oamenii de ştiinţă pot avea admiraţie faţă de muzicieni sau pictori.

      Ceea ce învaţă sistemele modulare - Finlanda, Japonia - e că nu trebuie să cunoaştem totul şi că nu toţi trebuie să mergem încolonaţi pe o direcţie unică.

      P.S. Da, voi revedea acel documentar, după cum revăd cu plăcere multe alte documentare legate de ştiinţă. În rest nu mă interesează câtă matematică intră în teoria stringurilor. Asta e problema matematicienilor. Nu vreau decât să pun în practică urarea dvs. - cea cu vizionarea plăcută - nu să fac teme la fizică. Mi-a ajuns câte mi-au băgat pe gât sistemul nostru de educaţie.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Pai da, oricum nu mergem toti pe directie unica. Nici in Romania nu se intampla asta.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Ba da, în România direcţia unică la fizică e aia cu exerciţii. În alte sisteme, direcţia cu exerciâii e pe alese. Acolo şi fiizica se face în cadrul unei materii mai largi numită SCIENCE. Unde nu se fac teme, ci proiect şi experienţe. Cei care vor exerciţii, aleg un modul separat. Mie mi se pare că e foarte, foarte, foarte diferit de ce se face la noi.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Fizica se face diferit la licee de profil diferit. Nu avem alegerea de a ne bate joc si a face un terci, ceea ce e foarte bine.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Şi în sistemele modulare se face diferit şi cu mare seriozitate, doar că se face OPŢIONAL. Cine vrea. Cine nu, rămâne doar la o înţelegere simplă, aia care poate fi cuprinsă în limbajul natural.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Nu se face cu mare seriozitate, in nici un caz la nivelul mai scazut, cateodata nici la nivelul asa-zis avansat. Am vazut asta din programele din alte sisteme si lucrand cu studenti proveniti din acel tip de sistem. Destul de praf.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Cultura generală nu e prin definiţie avansată. E GENERALĂ. În rest putem spune că anumite sisteme au module opţionale mai bune, în timp ce altele mai slabe.

      Dar studenţi praf aţi văzut şi la noi? De exemplu la educaţie platică, materie de bază, de culură generală.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Da, si noi lucram tot pe cunostinte generale, dar lucram corect.
      "Dar studenţi praf aţi văzut şi la noi?" - sunt de acord sa ne comparam sistemul nostru cu altele din vest in momentul in care vom face si noi investitii echivalente.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Ce legătură au investiţiile cu o fizică predată în limbaj natural şi nu tehnic, ca în Olanda, Finlanda, Japonia etc.? Nici una. E chiar mai simplu pentru profesor. Nu văd legătură între a tăia din programă cu investiţiile. Ce investiţii masive s-au făcut când au fost eliminate exerciţiile cu matrice? S-a făcut o gaură de miliarde în buget? Nu înţeleg ce legătura are una cu alta...
      • Like 0
    • @ Valentin
      Investitiile au legatura cu motivarea si pregatirea profilor. Daca vrem ca materia sa fie predata bine si evaluarea sa fie facuta corect ca regula generala e nevoie de investitii serioase. Si nu doar pentru profi, evident. Fizica are un limbaj specific. E normal sa se predea folosind acei termeni, dupa cum e normal sa se faca exercitii. Si in Japonia se preda in felul asta, si in alte parti la fel. Ce se face la noi nu e exagerat, e corect.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Dvs. porniţi de la ideea că programa este setată la nivelul vârstei copiilor, lucru care nu prea e corect. Japonia are şi sistem narativ, şi sistem tehnic. Asta pentru că e sistem educaţional modular. Fizica o înveţi după cum vrei. Mai cercetaţi problema, eventual citiţi despre sistemele modulare.

      Da, fizica are un limbaj specific, dar e făcut pentru a o studia. Cine vrea. Cine nu vrea, îşi însuşeşte naraţiunea
      • Like 0
    • @ Valentin
      Fizica o inveti sau nu o inveti. A o "preda" prin naratiune e o bataie de joc.
      Programa a fost in regula de zeci de ani si inca e. Calculele banale de la fizica de generala nu au omorat pe nimeni. Cel mult au dus la o nota mai mica. Tragic, stiu.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Păi şi educaţia plastică se învaţă sau nu se învaţă. A "preda" educaţie plastică prin naraţiune e tot o bătaie de joc sau trebuie să cunoaştem elementele reale ale educaţiei plastice?

      Putem să sărim de la "povestea" educaţiei plastice să să vedem cărui curent din istoria artei îi corespunde acordul cromatic de calitate şi să explicăm clar, logic, critic şi argumentat care este mecanismul intern al acestui fenomen?

      Eu aştept...
      • Like 0
    • @ Valentin
      Educatia plastica exact ca oricare alta materie trebuie predata corect. Nu la standarde de facultate (ca nici la fizica nu se cer ecuatii Euler-Lagrange in gimnaziu), dar corect. Eu nu tin minte sa mi se fi predat prin naratiune la educatie plastica. Daca dvs. aveti o problema cu felul in care se face educatia plastica in scoli puteti vorbi cu cei responsabili de alcatuirea programei, daca acolo e problema.
      Dvs. puteti sa asteptati, eu v-am mai spus, am demonstrat ce aveam de demonstrat cand eram in scoala.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Nu, normal că nu vi s-a predat prin naraţiune la educaţie plastică, pentru că la noi totul e tehnic. Ok, să o luăm altfel: la fizică aţi demonstrat ce era de demonstrat în clasă, dar ACUM mai ţineţi minte fizică?
      Prin analogie, mai ţineţi minte educaţia plastică din clasă sau aţi demonstrat-o şi pe urmă aţi aruncat-o la coş, că nu mai aveaţi nevoie de ea?
      • Like 0
    • @ Valentin
      La noi se lucreaza corect, cel putin din punctul de vedere al programei. Ce face fiecare prof la clasa, cum arata un manual sau altul, astea sunt alte aspecte.
      Nu se pune problema de amintit acum, din moment ce fizica este jobul meu. In rest, v-am raspuns.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Pornind de la premiza că programa e bună, însă comparativ cu alte sisteme de învăţământ se pare că e mult prea încărcată şi dificilă pentru vârsta la care e predată.
      @ Jonn Jonzz: Nu se pune problema de amintit acum, din moment ce fizica este jobul meu.
      Aha, deci NE AMINTIM DOAR CE FOLOSIM ÎN MOD CURENT. Restul putem uita, nu? Aruncăm peste bord, că nu ne este util.

      • Like 0
    • @ Valentin
      Depinde, nu toate sistemele sunt la fel. Prea dificila in nici un caz nu e.
      "Aha, deci NE AMINTIM DOAR CE FOLOSIM ÎN MOD CURENT. Restul putem uita, nu?" - nu, nu asta am spus.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Deci n-aţi uitat nimic din educaţia plastică învăţată în şcoală. Ţineţi minte tot. Cel puţin asta înţeleg...
      • Like 0
    • @ Valentin
      Tin minte de atunci, da.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Dar înţelegeţi ce aţi reţinut? Adică puteţi forma conexiuni noi folosindu-vă de bazele reţinute?
      • Like 0
    • @ Valentin
      Banuiesc, n-am incercat sa invat mai multa educatie plastica decat mi s-a predat. Nu mi s-a parut la vremea respectiva ceva greu de inteles.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Vi s-a predat conform programei. O parte a programei era şi stimularea gândirii critice prin elementele de educaţie plastică. Adică să puteţi lucra cu ce vi s-a dat. Puteţi?
      • Like 0
    • @ Valentin
      De ce...ce? Scuze, n-am inteles la ce va referiti.

      P.S. A, OK, ati editat. Da, pot.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Dacă puteţi înţelege critic o imagine plastică, dacă puteţi face anumite conexiuni cu elementele învăţate, dacă aveţi un vocabular cu termeni specifici... nu ştiu cum să mai reformulez. Dacă aţi învăţat mecanic sau chiar aţi înţeles cum stau lucrurile.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Pai e OK, daca puneti de la inceput intrebarea clar, inteleg :)
      Da, chiar am inteles. Na, ca m-am apucat si eu de editat raspunsuri acum.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Bun, şi atunci cum se face că nu puteţi situa un amărât de acord cromatic elementar într-un curent istoric? Doar aţi făcut 12 ani de educaţie plastică, din clasa I-a până la sfârşitul liceului.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Am spus eu ca nu pot? Am spus ca nu vreau. Si ca am demonstrat ce aveam de demonstrat cand eram la scoala.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Ei, vă cred. Să înţeleg că n-aş avea şanse nici la educaţie muzicală...
      • Like 0
    • @ Valentin
      Nu. Se aplica ce am spus mai sus: am demonstrat ce era de demonstrat la timpul respectiv.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Vă cred.
      • Like 0
  • Un articol excelent care scoate în evidență principala carență a sistemului educațional românesc: școala, împreună cu părinții, nu modelează sinele copilului ci comportamentul acestuia, oferindu-i cunoștințele și reperele morale necesare adaptării conștiente și voite a personalității la o viață socială ghidată de respectul de sine și față de ceilalți. Prima măsură care trebuie luată în sistemul de educație este aceea de a (re)forma dascălii în spiritul accentuării procesului educațional pe formare și corectarea comportamentului celor educați, interzicerea cu desăvârșire a etichetărilor individuale și crearea competențelor necesare administrării formării comportamentului celor educați.
    • Like 0


Îți recomandăm

iancu guda - andreearosca.ro

Iancu trăiește printre cifre. Biroul lui e mic și „decorat” cu o grămadă de lucruri care reflectă și preocupările, și pasiunile, și munca lui: pe un perete e un tricou semnat al echipei Viitorul Constanța și alte memorabilia legate de clubul creat de Gheorghe Hagi. Fotbalul e una dintre pasiunile lui Iancu, alături de înot.

Citește mai mult

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult