(Foto: Guliver/Getty Images)
O reacție absolut normală la apariția unei noi realități este negarea ei agresivă. Cu cât noutatea este mai „disruptivă”, cu atât opoziția este mai înverșunată. Și ceea ce înseamnă New România demolează cu repeziciune echilibrul de astăzi.
Continuăm seria articolelor despre New România, cu credința că industria autohtonă a dezvoltării de software va deveni măcar la fel de cunoscută românilor, cum este astăzi deja cunoscută americanilor sau israelienilor. În același timp, vom face anumite aprecieri subiective care ar putea stimula imaginația unor industrii care ar trebui să se intersecteze cu noul sector IT. Să începem cu un clasament întocmit de o revistă de specialitate.
Ordinea primelor zece țări dezvoltatoare de software cuprinde state ca Rusia, Ucraina, Polonia, Cehia, Ungaria, România și Bulgaria. La polul opus, topul celor zece locuri ale companiilor de software deja înființate este în mod covârșitor stăpânit de Statele Unite.
Din aceste clasamente reiese pe de o parte că România nu este singură, ci este parte a unui fenomen regional în continuă expansiune, iar pe de altă parte că sistemul de finanțare american este de departe cel mai competitiv și bine structurat din lume. Asta ca să nu mai spunem că piața financiară este astăzi inundată de bani și din ce în ce mai mult revine zicala că în piețe „there is more money than sense”.
În condițiile acestea, există un apetit important pentru ca fondurile de venture capital să dezvolte în continuare industria IT, unde aproximativ o companie din 10 devine una de succes. Vedem că în urma celei de-a doua runde de finanțare a unui start-up, proprietarii inițiali intră în posesia unor sume importante pe care le investesc în continuare în alte start-up-uri din domeniu. Acest sistem de auto-alimentare face însă ca domiciliul noilor afaceri să fie din ce în ce mai mult în afara țării, caracterul regional sau internațional al noilor companii devenind un „must” pentru șansa obținerii unei finanțări.
Iată deci cum pentru a asigura succesul unei afaceri din domeniul IT, AI, IOT sau IIOT, fiecare dezvoltator din România are automat un „shadow company” în străinătate, iar ambiția statului român de a crea un spațiu favorabil dezvoltării industriei în România se rezumă la scutirea de impozite și cam atât. Sprijinul statului pentru domeniul IT rămâne la fel de rudimentar ca în orice alt domeniu, iar dinamica dezvoltării acestei industrii a trecut de mult peste granițe, naționalism sau patriotism declarat.
Revenind la cauza principală pentru care dezvoltatorii de software dezvoltă aici și își vând companiile în străinătate, revine în prim plan imobilitatea sistemului bancar. Fără voia lor, băncile au fost construite pentru a respecta anumite criterii de risk management. Mai mult, criza din 2008 a întărit convingerea că risk managementul este o sursă de avantaj competitiv pentru finanțatori. În New România, nu există bănci, ba chiar există o aversiune pentru bănci. Este motivul pentru care fintech-ul Revolut are un succes atât de mare și de rapid.
Din păcate, risk managementul tradițional nu este compatibil cu New România. Pare că nu există alternativă la bănci atunci când vorbim despre finanțarea sectorului dezvoltării de software. Este ca și cum ar trebui să se inventeze un segment de trade finance ca cel dedicat construcțiilor de vapoare însă redus la dimensiunea unor vaporașe din hârtie, care de fapt nici nu există decât ca niște coduri sursă. Băncile investesc cu adevărat, însă nu în dezvoltarea sectorului. Ele investesc în mod defensiv în protejarea propriei piețe, înțelegând faptul ce fintech-urile vor eroda mai devreme sau mai târziu din cotele lor de piață.
Investiția în sector revine companiilor inovative, a celor specializate care alocă toate resursele înspre găsirea de soluții. În momentul în care finanțarea sub formă de credit va deveni disponibilă sectorului IT, creșterea afacerilor din domeniu se va dubla sau poate chiar tripla. Rundele de finanțare cu fonduri de venture capital se vor îndepărta de momentul startului și poate că întreprinzătorii vor avea timp să își dezvolte aplicațiile fără să își vândă majoritatea participațiilor înainte de termen. Se pare că secretul stă în filozofia băncilor și în pilonul din ce în ce mai solid numit Risk Management.
Dacă suntem în stare mai bine decât occidentalii să inovăm în software development, de ce nu am fi în stare să inovăm și în lending? Ceea ce astăzi numim generic IT este de fapt o noțiune mult mai cuprinzătoare. Va revoluționa modul în care trăim și consumăm. Modul în care producem și cercetăm. Vrem ca New România să fie locală și mai apoi globală? Sunt cuvinte mari, dar care deja se dovedesc a fi realitate la scară redusă. Succesul unicornului UIPath va deschide calea altora. Noile generații par că au scăpat de sentimentul de inferioritate de a fi români. Să ne amintim că cele mai fulminante creșteri au loc în zonele în care a avut loc o calamitate, și unde toate orizonturile sunt deschise. Și nu vorbim aici despre Vaslui sau Teleorman, ci de lipsa de resurse și scheme de finanțare. Atât.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.