Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

New România și finanțarea creșterii

IT - Getty

(Foto: Guliver/Getty Images)

O reacție absolut normală la apariția unei noi realități este negarea ei agresivă. Cu cât noutatea este mai „disruptivă”, cu atât opoziția este mai înverșunată. Și ceea ce înseamnă New România demolează cu repeziciune echilibrul de astăzi. 

Continuăm seria articolelor despre New România, cu credința că industria autohtonă a dezvoltării de software va deveni măcar la fel de cunoscută românilor, cum este astăzi deja cunoscută americanilor sau israelienilor. În același timp, vom face anumite aprecieri subiective care ar putea stimula imaginația unor industrii care ar trebui să se intersecteze cu noul sector IT. Să începem cu un clasament întocmit de o revistă de specialitate. 

Ordinea primelor zece țări dezvoltatoare de software cuprinde state ca Rusia, Ucraina, Polonia, Cehia, Ungaria, România și Bulgaria. La polul opus, topul celor zece locuri ale companiilor de software deja înființate este în mod covârșitor stăpânit de Statele Unite. 

Din aceste clasamente reiese pe de o parte că România nu este singură, ci este parte a unui fenomen regional în continuă expansiune, iar pe de altă parte că sistemul de finanțare american este de departe cel mai competitiv și bine structurat din lume. Asta ca să nu mai spunem că piața financiară este astăzi inundată de bani și din ce în ce mai mult revine zicala că în piețe „there is more money than sense”

În condițiile acestea, există un apetit important pentru ca fondurile de venture capital să dezvolte în continuare industria IT, unde aproximativ o companie din 10 devine una de succes. Vedem că în urma celei de-a doua runde de finanțare a unui start-up, proprietarii inițiali intră în posesia unor sume importante pe care le investesc în continuare în alte start-up-uri din domeniu. Acest sistem de auto-alimentare face însă ca domiciliul noilor afaceri să fie din ce în ce mai mult în afara țării, caracterul regional sau internațional al noilor companii devenind un „must” pentru șansa obținerii unei finanțări. 

Iată deci cum pentru a asigura succesul unei afaceri din domeniul IT, AI, IOT sau IIOT, fiecare dezvoltator din România are automat un „shadow company” în străinătate, iar ambiția statului român de a crea un spațiu favorabil dezvoltării industriei în România se rezumă la scutirea de impozite și cam atât. Sprijinul statului pentru domeniul IT rămâne la fel de rudimentar ca în orice alt domeniu, iar dinamica dezvoltării acestei industrii a trecut de mult peste granițe, naționalism sau patriotism declarat. 

Revenind la cauza principală pentru care dezvoltatorii de software dezvoltă aici și își vând companiile în străinătate, revine în prim plan imobilitatea sistemului bancar. Fără voia lor, băncile au fost construite pentru a respecta anumite criterii de risk management. Mai mult, criza din 2008 a întărit convingerea că risk managementul este o sursă de avantaj competitiv pentru finanțatori. În New România, nu există bănci, ba chiar există o aversiune pentru bănci. Este motivul pentru care fintech-ul Revolut are un succes atât de mare și de rapid.

Din păcate, risk managementul tradițional nu este compatibil cu New România. Pare că nu există alternativă la bănci atunci când vorbim despre finanțarea sectorului dezvoltării de software. Este ca și cum ar trebui să se inventeze un segment de trade finance ca cel dedicat construcțiilor de vapoare însă redus la dimensiunea unor vaporașe din hârtie, care de fapt nici nu există decât ca niște coduri sursă. Băncile investesc cu adevărat, însă nu în dezvoltarea sectorului. Ele investesc în mod defensiv în protejarea propriei piețe, înțelegând faptul ce fintech-urile vor eroda mai devreme sau mai târziu din cotele lor de piață. 

Îți recomandăm

Investiția în sector revine companiilor inovative, a celor specializate care alocă toate resursele înspre găsirea de soluții. În momentul în care finanțarea sub formă de credit va deveni disponibilă sectorului IT, creșterea afacerilor din domeniu se va dubla sau poate chiar tripla. Rundele de finanțare cu fonduri de venture capital se vor îndepărta de momentul startului și poate că întreprinzătorii vor avea timp să își dezvolte aplicațiile fără să își vândă majoritatea participațiilor înainte de termen. Se pare că secretul stă în filozofia băncilor și în pilonul din ce în ce mai solid numit Risk Management.

Dacă suntem în stare mai bine decât occidentalii să inovăm în software development, de ce nu am fi în stare să inovăm și în lending? Ceea ce astăzi numim generic IT este de fapt o noțiune mult mai cuprinzătoare. Va revoluționa modul în care trăim și consumăm. Modul în care producem și cercetăm. Vrem ca New România să fie locală și mai apoi globală? Sunt cuvinte mari, dar care deja se dovedesc a fi realitate la scară redusă. Succesul unicornului UIPath va deschide calea altora. Noile generații par că au scăpat de sentimentul de inferioritate de a fi români. Să ne amintim că cele mai fulminante creșteri au loc în zonele în care a avut loc o calamitate, și unde toate orizonturile sunt deschise. Și nu vorbim aici despre Vaslui sau Teleorman, ci de lipsa de resurse și scheme de finanțare. Atât.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Firmele care chiar fac inovatie nu asteapta 'pomeni' de la stat, isi adapteaza planul de afaceri la realitatea pietii si organizeaza, atunci cand este necesar, actiuni de influientare a factorului politic in sensul corectiilor legislatiei pentru o reala si corecta concurenta.
    • Like 0
  • Andrei check icon
    Ca programator in Romania de ceva ani va pot spune ca, din pacate, majoritatea coplesitoare a firmelor de IT Romanesti nu inoveaza ci fac outsourcing. Adica angajeaza "code monkeys" pe o treime din salariul normal si dezvolta in tehnologii depasite de 10 ani. De aici si presiunea firmelor pe facultati sa predea lucruri din "lumea reala". Vor o piata a muncii mai echilibrata. Domnul Ionut este probabil economist, jurnalist sau manager.
    • Like 1
    • @ Andrei
      Outsourcing e un lohn cu moț dar tot un fel de cusut nădragi dar in sistem 0 şi 1 ,tot cârcă dar una ceva mai evoluată și mai bine plătită ( pentru standardele româneşti) dar nu reuşim să depăşim faza de simpli pălmaşi.Mai rău e că nu vedem realitatea şi ni se pare că ,,inovăm". Trist.
      • Like 0
  • Poate ar fi util ca autorul sa scrie in limba română, si sa explice termenii specializați, daca vrea ca articolul sa poata fi citit si inteles de o categorie mai larga. Am facut ASE-ul (la stat, acum ceva ani, pe vremea cind examenul de admitere avea pondere 90%), si marturisesc ca am renunțat sa citesc dupa vreo 5 fraze
    • Like 2


Îți recomandăm

Moft Copt

O tartă, un chec, un tort timid. După care a vrut să facă deserturi cu o tehnică puțin mai sofisticată, gen macarons. „Prima dată când am făcut macarons mi-au ieșit. Următoarele 10 dăți nu mi-au mai ieșit”, povestește Răzvan Cărare, fondatorul brandului „Moft Copt”.

Citește mai mult

Gabriel Bebeșelea - credit Foto Ionut Macri

În străinătate se practică discuții ale artiștilor cu publicul, dar înainte de concert, pentru a explica și a susține ceea ce urmează să fie interpretat și concepția muzicienilor despre lucrările prezentate. O perioadă Gabriel Bebeșelea a adus și la Cluj acest concept, dar la un moment dat a realizat că publicul este mult mai dezinvolt după ce ascultă muzica. (Credit foto: Ionut Macri)

Citește mai mult

Gillette

„Mi-a plăcut că au luat o poziție în legătură cu ce înseamnă să fii bărbat azi. Nu poți să fii unul din cele mai mari branduri din lume, să contribui de zeci de ani la definirea imaginii ideale a bărbatului și să nu ai altceva de spus decât că bărbatul trebuie să fie ras fain-frumos”, spune Dan Șendroiu, director de strategie la agenția Friends/TBWA.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Theresa May

În mod normal, o asemenea înfrângere ar fi dus la demisia imediată a oricărui prim-ministru. Nu însă şi a doamnei May, care încă speră, contrar tuturor previziunilor, că va putea convinge UE să-i ofere un acord mai pe placul parlamentarilor britanici. (Guliver Getty Images)

Citește mai mult