Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Schimbările climatice – Miturile care merită demontate și câteva motive de optimism

incalzire globala

 (Foto Guliver Getty Images)

Schimbările climatice reprezintă un motiv serios de îngrijorare pentru civilizația umană, atât de serios încât subiectul depășește de multe ori diviziunile ideologice și se află în prim-planul preocupărilor guvernelor lumii și nu numai. Încălzirea globală este în acest moment cel mai mare risc pentru mediul înconjurător, însă în ciuda seriozității amenințării, există suficiente motive de optimism. L-aș numi însă un optimism prudent.

În fața celor două extreme, cel al negării acțiunii umane asupra încălzirii globale și cel al extremismului ecologic apocaliptic, moderarea bazată pe înțelegerea fenomenului, a cauzelor sale reale, a realității științifice și a efectelor potențiale este de multe ori ignorată. 

Și până la un punct e de înțeles: teza moderată care pune în balanță diferitele realități e de multe ori prea banală și plictisitoare pentru a face audiența canalelor de știri; nu are atracția mediatică a teoriilor conspiraționiste și nici interesul panicii apocaliptice generate de politicieni și ideologi.

Și la noi, din păcate, persoane de altfel probabil bine intenționate avansează ipoteze periculoase despre cum România nu trebuie să se grăbească prea mult cu construcția de autostrăzi, pentru că oricum mașinile sunt prea poluante și planeta va avea de suferit.

În fața unei astfel de înțelegeri sumare, e bine de notat care sunt miturile care se propagă pe această temă, pentru a putea avansa gândirea critică și a înțelege mai bine fenomenul care preocupă întreaga umanitate.

Mitul 1

Schimbările climatice nu sunt generate de acțiunile umanității, ci de procese naturale care nu au nici o legătură cu acțiunea umană.

Este mitul favorit al negaționistilor, adoptat chiar de președintele american Donald Trump și de întreaga echipă de lobbiști ai industriei combustibilor fosili. Această afirmație este în cel mai rău caz rea-intenționată și în cel mai bun caz ignorantă, pentru că știința este destul de clară: acțiunea umană este responsabilă pentru încălzirea graduală a Pământului, observată după revoluția industrială. Toate măsurătorile științifice indică faptul că temperaturile medii globale au crescut un 0.8-1 grad Celsius peste media preindustrială; în prezent ritmul este de 0,2 grade pe deceniu. Acest ritm este corelat cu cantitatea de gaze cu efect de seră (în principal dioxid de carbon), care a crescut substanțial, depășind limita istorică a ultimilor 500.000 de ani. Graficul NASA de mai jos arată această evoluție:


În plus, covârșitoarea majoritate a oamenilor de știință sunt de acord că acțiunea umană, manifestată prin procesele industriale, a dus și duce la creșterea încălzirii globale.

De ce se întâmplă asta? Pentru că revoluția industrială a fost o schimbare majoră în modul în care folosim energia pentru a ne face viața mai ușoară. Odată cu inventarea motorului cu abur, focul a putut fi transformat într-o forță puternică mecanică, iar pentru a produce foc oamenii au început să ardă mai întâi lemn, apoi un material mai dens, cărbunele, și apoi petrolul, un material și mai dens. În urma acestor arderi, care au stat la baza industrializării mondiale, cantități uriașe de dioxid de carbon au fost emise în atmosferă, ajungând în prezent la 410 părți pe milion, cel mai mare nivel din ultimii 65o.000 de ani.

Mitul 2

În zece ani de zile umanitatea va suferi efecte devastatoare, astfel că trebuie să acționăm rapid pentru a mai avea o șansă

Acest mit, drag socialiștilor americani și popularizat în Green New Deal, dar și în activismul lui Al Gore și Naomi Klein, reprezintă cealaltă extremă a opiniilor despre mediul înconjurător. Acest mit, în ciuda urgenței exprimate, nu este nou. El a apărut în sânul mișcării ecologiste din anii '60-'70, și se bazează pe eco-fundamentalism, o viziune apocaliptică și mizantropă asupra umanității. În această viziune, omenirea este văzută ca o plagă, un virus care se extinde asupra planetei pure, văzută ca o entitate neajutorată și maltratată. Acest fundamentalism a emis numeroase teze alarmiste, pe diverse teme, toate demontate de realitate: teza suprapopulării, prin celebra carte The Population Bomb din 1979, de Paul R. Ehrlich, care estima moartea a miliarde de oameni din cauza inaniției. Numeroase predicții alarmiste începând cu prima Zi a Pământului (1970) s-au dovedit a fi false: umanitatea a continuat să progreseze, într-un ritm miraculos, și în ciuda creșterii exponențiale a populației, sărăcia și subnutriția globală s-au redus și catastrofele climatice imaginate în anii '70 din fericire nu s-au realizat.

Acest mit însă revine în forță, sub imboldul aripii extremiste a stângii americane, care vede un adevărat scenariu apocaliptic dacă nu luăm măsuri radicale în următorii 10 ani (un timp extrem de scurt și imposibil de respectat la scară planetară). 

Să prezentăm totuși datele corecte: ultimul raport IPCC (Intergovernamental Panel of Climate Change) vorbește de creșterea temperaturii medii globale față de era pre-industrializată. În prezent această creștere este de 1 grad C. Dacă se continuă trendul actual de emisii, temperatura poate atinge +1.5 grade C peste era pre-industralizată în anul 2040 în cel mai rău caz, la un ritm estimat de aproximativ 0,2 grade pe deceniu. Este important să făcem aceste precizări, pentru a înțelege exact care sunt datele clare științifice. Ce înseamnă această creștere de 1,5 grade? Nu este un scenariu plăcut, pentru că vom asista la mai multe valuri de căldură extremă, la o afectare a zonelor și populațiilor deja sensibile, la o creștere a nivelului mării, la o creștere a frecvenței uraganelor. Însă omenirea se poate încă adapta, așa cum a făcut-o până acum și poate profita de noile avansuri tehnologice, pentru a reduce impactul acestei creșteri. În concluzie, deși serios, acest scenariu nu se va materializa peste zece ani, ci probabil peste 20 de ani în cazul în care emisiile vor continua evoluția prezentă, iar efectele, deși serioase, nu vor fi catastrofale, apocaliptice, ci limitate, iar oamenii se pot încă adapta la aceste schimbări. Scenariul mult mai grav, o creștere de 2 grade, nu este așteptat înainte de 2080, și asta în cazul puțin probabil că vom continua să poluăm ca în prezent, ceea ce, cum vom arăta mai jos, nu este realist.

Mitul 3

Pentru a evita catastrofa apocaliptică și distrugerea planetei, trebuie să renunțăm rapid la combustibilul fosil și să adoptăm energii regenerabile, care să producă 100% din energia globală, în principal eoliană și solară și să transformăm economia și societatea în acest scop

Urmarea mitului 2 este propunerea de soluții extraordinare la o problemă extraordinară, nu-i așa? În realitate, această transformare radicală a economiei și societății nu este nici necesară, nici realistă. 

În primul rând, dacă va fi pusă în practică, această transformare va avea costuri economice și umane greu de cuantificat. Doar 2% din energia globală este în acest moment produsă de eoliene și panouri solare. Să înlocuiești restul de 98% înseamnă realocarea tuturor resurselor productive spre câmpuri de eoliene și panouri solare și renunțarea în același timp la stilul de viață actual, care este bazat în esență pe energia produsă de combustibili fosili și nuclear (gaz, petrol și cărbune); asta înseamnă în primul rând că hrana nu va mai putea fi atât de ieftină și abundentă și nu va mai putea ajunge la regiunile sărace, unde trăiesc miliarde de oameni, standardul de viață va trebui redus drastic, pentru că nu vom mai putea folosi materialele de construcție clasice (ciment, asfalt, oțel) care au nevoie de ardere de combustibil fosili pentru a putea fi prelucrate; în esență, lumea cum o știm acum va înceta să existe, înlocuită cu o construcție în totalitate planificată, în care orice aspect al vieții cotidiene va trebui controlat, astfel încât să se respecte politica de reducere la zero a emisiilor într-un timp atât de scurt. Multe din elementele civilizației de care ne bucurăm în prezent pur și simplu nu vor mai exista. Nu vor mai exista avioane, vapoare, telefoane mobile. Nu se vor mai putea produce la scară largă medicamente, haine. Nu vor mai putea fi asfaltate străzi, construite autostrăzi.

Propunerea este absurdă și dintr-un alt punct de vedere: o centrală eoliană este o mașină industrială care e construită din oțel și alte materiale clasice, deci va trebui în continuare să folosim cărbune, gaz și petrol pentru a putea produce acele turbine; turbina funcționează de asemenea cu ajutorul unui magnet de mari dimensiuni, construit din metale rare, a căror extracție este foarte poluantă. 

Îți recomandăm

În consecință, acest efort va reduce standardul de viață și va înfometa miliarde de oameni, în același timp continuând să polueze masiv din cauza nevoii de materiale pentru parcurile imense de panouri solare și eoliene. Pentru un scop nobil, întreaga omenire va avea de suferit, în timp ce efectele asupra mediului înconjurător nu vor fi atât de pozitive. Iar ecuația economică, care pune întotdeauana în balanță efectele pozitive cu costurile, nu se va putea echilibra.

Optimismul prudent

Putem însă să răspundem și la această provocare a civilizației fără a recurge la soluții fantasmagorice. Există adevărate motive de optimism pentru omenire și pentru această cauză, nobilă, de prezervare a mediului pentru generațiile viitoare. Avem responsabilitatea, fiecare, să avem grijă de mediul natural pentru că acesta este unul dintre aspectele fundamentale ale civilizației. Nu putem face însă acest lucru identificând false probleme și aplicând soluții contraproductive care vor repara o fereastră, dar vor distruge casa, ci apelând la rațiune, știință și libertate. 

Iată câteva motive de optimism prudent:

  • Emisiile de CO2 și alți poluanți s-au plafonat și chiar redus puternic (SUA, Franța etc) în ultimele decenii în lumea civilizată, asta în ciuda necesarului crescut de energie și în ciuda creșterii populației. Acest lucru a fost posibil pentru că eficiența energetică a continuat să crească pe măsură ce combustibili mai puțin poluanți au fost introduși în lixul energetic. Așa cum, în istorie, lemnul a fost înlocuit de cărbune, cărbunele de petrol și petrolul în prezent este înlocuit de gaz (care emite mai puțin CO2) și de nuclear (care nu emite CO2, însă are alte riscuri); normele de mediu au fost adoptate de guverne, impuse companiilor și investitorii sunt din ce în ce mai interesați să investească în funcție de aceste norme ESG. De asemenea, tehnologia a făcut posibilă o reducere a producției de lucruri materiale, reducând astfel necesarul energetic: au ajutorul digitalizării, se imprimă mai puțină hârtie, se vând mai puține imprimante, faxuri, telefoane clasice, deoarece foarte multă informație poate fi stocată într-un telefon mobil de dimensiunea unei palme. Așa cum spunea Alan Greenspan, economia a devenit mai ușoară, pentru că sunt din ce în ce mai puține materiale necesare pentru produce o unitate de PIB. 
  • În general, o creștere a standardului de viață este corelată cu o mai mare preocupare pentru mediu și cu o evoluție non-liniară a poluării: în faza de dezvoltare economică (cum este cazul unor țări că India, China, țările din Africa și America de Sud), consumul de energie fosilă crește, pentru a susține necesarul de dezvoltare în infrastructură, industrie, dar odată ce aceste țări vor ajunge la un nivel de trai ridicat, consumul de energie se va plafona, iar oamenii vor deveni mai conștienți de nevoia de a prezerva climatul, după ce nevoile de bază au fost împlinite: este ceea ce se întâmplă acum în țările dezvoltate.
  • Progresul tehnologic evoluează în fiecare zi și noi și noi metode mai eficiente sau inovatoare apar în toate domeniile, inclusiv în cel energetic. Energia nucleară de exemplu evoluează spre generația a treia sau a patra, mult mai sigură, iar reziduurile nucleare pot fi stocate în interiorul munților, așa cum se întâmplă în Danemarca sau în SUA. Energia nucleară este importantă, pentru că nu emite CO2 și poate ajuta în mod esențial target-ul Acordului de la Paris de a reduce emisiile nete la 0 în 2050. De asemenea, energia alternativă evoluează prin crearea de capacități de stocare pentru eoliene și solare, pentru a permite utilizarea acestui tip de energie nu doar atunci când este produs, ci atunci când este nevoie. Modurile de consum ale populației favorizează din ce în ce mai mult transportul electric, sub impulsul unor întreprinzători vizionari, precum Elon Musk. Metodele de decarbonizare a atmosferei sunt în creștere și vor evolua, în principal prin captura de dioxid de carbon din atmosferă și stocarea acestuia în facilități de stocare subterane.
  • Creșterea eficientizării energiei: SUA de exemplu folosește mai puțin de jumătate din cantitatea de energie pe unitate de PIB pe care o utiliza în 1970. Această eficientizare este evidentă de exempu în transportul rutier, unde mașinile consumă din ce în ce mai puțin carburant pe suta de km.
  •  China: cel mai mare consum mondial de energie, prognozat să crească în continuare, pentru a satisface setea legitimă de evoluție a Chinei și creșterea pronunțată a clasei de mijloc. Totuși, China înțelege din ce în ce mai mult importanța luptei împotriva încălzirii globale, dintr-un motiv foarte practic: frecvența fenomenelor de secetă și inundații a crescut, iar China este de asemenea foarte interesată ce se va întâmpla cu ghețarii și cantitatea de zăpadă din Himalaya și Tibet, „turnul de apă" al Chinei care alimentează principalele râuri. Din acest interes propriu poate veni viitoarea luptă a Chinei pentru reducerea emisiilor.

Impactul schimbărilor climatice este un subiect prea important pentru a fi lăsat pe mâna grupurilor de interese ale celor care pot influența puterea politică, a politicienilor agramați în limbajul științei și a fanaticilor socialiști care, din rea-voință sau ignoranță, propun soluții contraproductive. Încrederea în rațiunea umană, în progres și inventivitatea umană ne permite să tratăm această problemă cu luciditate și să găsim soluția pentru generațiile viitoare. Iar pentru asta nu va trebui ca țările încă în dezvoltare, precum România, nici să renunțe la libertate, nici la proprietate, nici la construcția de autostrăzi, nici la industrializare nici la dorința legitimă a oamenilor de a trăi mai bine.

Referințe:

IPCC Fifth Assessment Report, Summary for Policymakers - https://www.ipcc.ch/

NASA: https://climate.nasa.gov/

Enlightnment now, Steve Pinker

The Quest, Daniel Yergin 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • http://ovidiubidian.ro/schimbari-climatice/
    • Like 0
  • Acum 30 de ani cand traversam cu trenul raurile Milcov, Rm.Sarat, Buzau, nu aveau o latime medie sub 4 - 5 m chiar in lunile secetoase ca august. Acum abia exista cate un firicel de apa...Poate nu ati observat, dar in Bucuresti avem deja climat aproape musonic, fara precipitatii din decembrie pana in mai-iunie, apoi din nou pauza pana in septembrie-octombrie. Nu trebuie decat sa constatam cu ochii nostri aceste schimbari de clima, putem fi mai prietenosi cu natura prin gesturi simple dar eficiente: eu merg la containerele de colectare cu portbagajul plin de hartii, sticle, cutii din plastic.
    • Like 2
    • @ Marian Androne
      fc check icon
      pădurea a fost masacrată de lăcomia politrucilor - asta e emblema vremii. o karmă grea. un biocid cutremurător.
      • Like 0
  • Printre altele, aflăm din articolul dumneavoastră următoarele "noutăţi" (gramatica vă aparţine):
    "...pentru a produce foc oamenii au început să ardă mai întâi lemn, apoi un material mai dens, cărbunele, și apoi petrolul, un material și mai dens."

    Poate că nu vă interesează, dar densitatea cărbunilor de calitate medie este aproximativ 1.3 g/cm^3, în timp ce petrolul are o densitate aproximativă de 0.95g/cm^3. Urmează o afirmaţie demnă de a fi inclusă în colecţiile selecte de perle întâlnite în tezele examenelor de bacalaureat:

    "...Progresul tehnologic evoluează în fiecare zi..."

    În plină evoluţie se află şi energia nucleară:
    " ...Energia nucleară de exemplu evoluează spre generația a treia sau a patra, mult mai sigură..."

    Urmează:
    "...reziduurile nucleare pot fi stocate în interiorul munților, așa cum se întâmplă în Danemarca sau în SUA...".

    Stocarea reziduurilor nucleare în interiorul munţilor din Danemarca este, cu adevărat, remarcabilă. De unde au importat munţii, nu ne spuneţi...

    Dacă mai există cititori care nu au aflat de ce este importantă energia nucleară, aceştia sunt imediat lămuriţi:
    "...pentru că nu emite CO2 și poate ajuta în mod esențial target-ul Acordului de la Paris de a reduce emisiile nete..."

    Nici energia alternativă nu scapă de evoluţie "...prin crearea de capacități de stocare pentru eoliene și solare..."

    Stimaţi editori ai platformei Republica, bazaconiile (cu aură academică) răspândite din ce în ce mai des prin mijloacele mass-media au devenit veritabile manuale de studiu alternativ. Nu era mai bine să citiţi un studiu decent, scris la un nivel accesibil publicului larg, apoi să produceţi un text coerent despre fenomenul încălzirii globale?
    • Like 2
  • Citit superficial articolul pare sa invite la cumpatare ,luciditate si discutii bazate pe dovezi . Privit mai îndeaproape e plin de minciuni sfruntate .

    Cea mai grava e "mitul" 2 .

    "[ IPCC spune ca ] Dacă se continuă trendul actual de emisii, temperatura poate atinge +1.5 grade C peste era pre-industralizată în anul 2040 în cel mai rău caz ...
    acest scenariu nu se va materializa peste zece ani, ci probabil peste 20 de ani"

    Raportul citat (si nu "extrema stanga" , cum se minte in articol) spune clar ca e posibil sa se ajunga in 10 ani la 1.5 °C (si asta daca se mentine ritmul actual, nu in cel mai defavorabil scenariu) .

    Global warming is likely to reach 1.5°C between 2030 and 2052 if it continues to increase at the current rate.

    Acelasi raport recomanda accelerarea eforturilor de preventie .

    "Future climate-related risks would be reduced by the upscaling and acceleration of far-reaching, multilevel and cross-sectoral climate mitigation and by both incremental and transformational adaptation"
    • Like 0
    • @ Claudiu1989
      Raportul noteaza foarte clar:
      Summary: Human-induced warming has already reached about 1°C above pre-industrial levels at the time of writ- ing of this Special Report. By the decade 2006–2015, human activity had warmed the world by 0.87°C (±0.12°C) compared to pre-industrial times (1850–1900). If the current warming rate continues, the world would reach human-induced global warming of 1.5°C around 2040”.
      Factual, exact ce am spus si eu. Mai aveti si alte exemple de “minciuni sfruntate”?
      • Like 0
    • @ Claudiu1989
      Pe care le demontezi... cum?
      • Like 1
    • @ Claudiu1989
      De ce ar mai avea cineva vreodata incredere in rapoarte si recomandari ale IPCC, ca si grup de lucru sau departament in cadrul orgnizatiei Natiunile Unite, dupa dezvaluirile privind falsificari de date si rezultate ale unor masuratori, aceste falsificari fiind constiente si voite ?! Este vorba de date si rezultate ale unor masuratori ce au stat la baza acestor concluzii si recomandari apocaliptice de genul "in 10 ani o sa fierbem cu totii in cazanul numit Terra". Tot "global warming"-ul asta este doar o tema de dezbatere si presiune politica fara fundament stiintific. Puteti verifica si investiga aceste dezvaluiri pornind de aici:

      https://www.telegraph.co.uk/comment/columnists/christopherbooker/6679082/Climate-change-this-is-the-worst-scientific-scandal-of-our-generation.html

      https://www.forbes.com/sites/jamestaylor/2011/11/23/climategate-2-0-new-e-mails-rock-the-global-warming-debate/#1e1bbfc727ba

      https://www.theguardian.com/environment/2010/feb/01/leaked-emails-climate-jones-chinese

      Va rog sa incercati sa cititi pana la capat cel putin aceste trei articole, cei care inca mai sustineti acest "global warming". Incercati sa trageti niste concluzii despre integritatea si impartialitatea acestor "oameni de stiinta" de la IPCC care au produs aceste rapoarte si recomandari.
      • Like 0
    • @ Catalin Bizdadea
      Domnule Catalin Bizdadea,

      Cred ca ce am adaugat eu in raspunsul de mai sus demoleaza credibilitatea oricarui raport si oricarei recomandari a IPCC. Inca mai puteti apara sau sustine ceva ce vine de la IPCC ?!
      • Like 0
  • La China e de adaugat ca are in constuctii o mare de centrale nucleare si scaderea termocentralelor.
    • Like 2
  • nici eu nu sunt de acord cu toate argumentele, insa imi place dezbaterea facuta.
    Ce e extraordinar ca vad din ce in ce mia multa lume atenta la detalii, si asta face diferenta.
    • Like 2
  • Alien check icon
    Desi nu sunt de acord cu toate argumentele, sunt 100% de acord cu abordarea, si mai ales cu concluzia. Laic! :)
    Cel mai interesant este faptul ca ambele extreme - negationismul sau eco fundamentalismul - pretind ca se bazeaza pe adevaruri stiintifice. Pentru mine e revelator cat de putin inteleg despre stiinta si metodele ei majoritatea oamenilor. Pentru extrem de multi stiinta e redusa la o forma de religie si misticism, construite in jurul unor adevaruri absolute pre-determinate , cel putin in privinta asta. Pe mine analfabetismul stiintific (nu doar al politicienilor ci si a celor care ii sustin) ma sperie mai tare decat 0.2C/deceniu.
    • Like 4


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult