Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Votul activ – singura șansă pentru România. Aplicația care te ajută să compari candidații la europarlamentare

vot - Inquam Photos / Adriana Neagoe

(Foto : Inquam Photos / Adriana Neagoe)

Democrația nu este un act complicat, însă este cel mai onest mod de a decide un sistem complex precum organizarea unui stat. Democrația presupune în esență alegeri libere și credibile. Cele două adjective sunt la fel de importante și reprezintă soclul pe care procesul democratic se bazează. 

România a trecut rapid dintr-un sistem comunist, al partidului unic, în care democrația nu există, la un sistem al instituțiilor democratice.

Alegerile au evoluat cu greu de la a fi cu adevărat libere la a fi și credibile, pe măsură ce instituțiile democratice au avut timp să se construiască și să capete atât de necesara experientă pe care ți-o dă evoluția într-un context al lumii libere. Mentalul colectiv al comunismului nu a dispărut însă, ci a fost folosit de politicieni, mulți dintre ei coborâți din nomenclatura comunistă, pentru a manipula și influența un electorat fragil, fără o bază de educație democratică, dezinteresat sau pur și simplu ținut în sărăcie zeci de ani cu celebrele găleți de ulei și zahăr scoase la lumină când era nevoie de voturi.

Votul a devenit astfel un automatism necredibil pentru mulți cetățeni. Pentru și mai mulți, din diverse motive, neinteresul pentru politică a însemnat, logic, neinteresul pentru vot.

Chiar și atunci când a fost folosit cu bune intenții, românii au votat din instinct pentru răul cel mai mic. Foarte rar votul a însemnat în tradiția democratică românească un act conștient, rațional. Foarte rar votul a fost unul activ.

O schimbare a modului de gândire

Societatea românească a trecut prin multe transformări, șocuri interne sau exogene. Fie că vorbim de barbarismul mineriadelor, de hegemonia FSN-ului asupra instituțiilor statului, de integrarea în UE și NATO, de crearea unor instituții ale statului de drept pentru a lupta împotriva corupției sau de prezența pe scena politică a unui partid născut în comunism, PSD-ul, pe tot parcursul perioadei post-decembriste, toate aceste influențe au schimbat România. Votul însă a schimbat-o foarte puțin. Absenteismul, votul negativ, votul emoțional sau votul captiv, toate au diluat procesul democratic, făcându-l mai puțin credibil. E timpul pentru o schimbare.

Ne aflăm, în prezent, în fața celor mai importante trei alegeri din istoria României: alegerile pentru Parlamentul European, alegerile pentru președinția României și alegerile legislative.

Cu toate neîmplinirile noastre de până acum, cu toate efectele negative ale corupției și furtului, ne-am maturizat. Oamenii acestei țări cunosc mai mult, sunt mai activi, sunt mai raționali, vor să se implice mai mult și vor să fie auziți mai des. În Moldova, un tânăr antreprenor a construit un metru simbolic de autostradă pentru că s-a săturat. Și nu e singur.

Votul democratic devine în acest context cea mai importantă armă pe care o avem noi, românii. Pentru că trebuie să transformăm acest vot în ceea ce trebuia să fie de la bun început. Votul nu este o ștampilă pe o foaie de hârtie, votul este un transfer de responsabilitate, dinspre cetățean către reprezentanții săi. Votul este mijlocul prin care trebuie să ne asigurăm că și noi, cei ce votăm, și cei votați, își fac treaba. Votul nu este un act pasiv, este un act viu, de gândire și muncă. Ca cetățeni, trebuie să ne facem treaba, munca de cetățeni.

Ce înseamnă votul activ

  • A vota activ înseamnă a face o muncă de cercetare susținută asupra procesului electoral : ce votăm, cum votăm, ce importantă are votul, pe cine votăm și în funcție de ce votăm.
  • Pentru a vota activ la următoarele alegeri europarlamentare, munca de cercetare ar trebui să conțină cel puțin următoarele principii:
  • Informează-te despre alegerile respective: când sunt organizate, de cine, unde. Care este scopul lor? Ce se va decide la aceste alegeri și ce implicații vor avea ele pentru mine, familia mea, țara mea și Europa? Cine participă la aceste alegeri? Cine sunt candidații? Cum este sistemul de vot? Cum se împart câstigatorii?
  • Analizează cu atenție candidații; decide ce principii rezonează cu tine și ce calități vrei să aibe acești candidați. Citește despre ei, în ziare, pe internet, privește-i în dezbateri la televizor. Încearcă să utilizezi mai multe surse pentru informare, nu doar una singură. Dacă ai posibilitatea, întreabă-i direct cine sunt, de unde vin. Dacă au CV-urile publicate, citește-le.
  • Fii atent la politicile pe care le promovează. Fii atent în ce principii cred și dacă aceste principii corespund cu ale tale.
  • Cercetează cum au intrat în politică, din ce partide fac parte. Ce experiență au, ce studii au, ce experiență profesională au.
  • Cercetează dacă au calități de lideri. Dacă au integritate. Dacă mint sau atacă, sau dimpotrivă dacă sunt respectuoși. Dacă se contrazic în dezbateri
  • Fii atent la dezbateri. Urmărește tonul acestora. Urmărește ideile propuse. Dacă e posibil, participă la astfel de dezbateri, prin întrebări.

Comparatorul de candidați

Toată această muncă făcută de cetățenii care votează a existat foarte puțin până acum, din motive mai mult sau mai puțin obiective. Însă e esențial ca această muncă să fie făcută. În acest sens am pregătit o aplicație online pentru a ajuta pe cei care doresc să compare diferiți candidați, să o facă. Comparatorul este organizat simplu prin calcularea unui scor al fiecărui candidat bazat pe 11 criterii. Având în vedere că nu se pot alege candidații individual, ci pe liste de partide, candidații au fost grupați pe partid și au fost incluși primii 5 candidați pentru fiecare partid, pe baza listelor publicate de aceștia. Partidele pot fi comparate pe baza scorurilor primilor 5 candidați, pentru a da o idee despre clasificarea finală.

Cele 11 criterii sunt:

  • Cunoașterea funcționării Uniunii Europene
  • Cunoașterea limbilor de circulație internațională
  • Experiență profesională
  • Educație și studii
  • Leadership
  • Gândire critică
  • Integritate/Onestitate
  • Calitate a comunicării și dezbaterii
  • Respect
  • Viziune politică și ideologie
  • Efortul și calitatea campaniei electorale

Fiecare candidat poate fi notat de la 1 la 5 pentru fiecare criteriu, în final notă obținută fiind o sumă a notelor obținute la fiecare criteriu.

Importanța unui astfel de instrument de scoring, care rămâne simplu și intuitiv de utilizat, este că dă posibilitatea de a face o cercetarea asupra candidaților și a traduce această cercetare într-o apreciere oarecum obiectivă. Cu cât exercițiul este făcut mai obiectiv, cu atât este mai eficace. În final scorul obținut poate fi adăugat altor aprecieri pentru vot.

ACCESEAZĂ AICI COMPARATORUL

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Chiar a devenit sport national sa faci greseli gramaticale?

    "dă posibilitatea de a face o cercetarea asupra"

    "în final notă obținută fiind"

    da' dom'le, dar a folosit diacritice...
    • Like 0
  • Mi-as dori sa vad niste argumente foarte pertinente pentru afirmatia ca "Alegerile au evoluat cu greu de la a fi cu adevărat libere la a fi și credibile"... nu de alta, dar am senzatia ca judecam simplul gest de infigere in urma a unei coli pliate.
    Daca in schimb privim fenomenul electoral in ansamblu, cred ca suntem mai aproape de Rusia decat de Europa la capitolul libertatea de a fi ales (un candidat are nevoie de un numar excesiv de mare de semnaturi pentru a se inscrie in cursa).
    Mai tineti cont si de finantarea co-lo-sa-la primita de partidele parlamentare din fonduri publice cand cuantificati libera concurenta pe piata, va rog, si pe urma incercati sa reformulati fraza de mai sus ;-)
    • Like 0
  • Sunteti naiv, domnule Bizdadea. Dupa asemenea criterii nu cred ca se conduc nici cei din Germania. Diferenta e ca ei se prezinta la alegeri in proportie de 80% pe cand la noi, doar 39-40%.
    • Like 0
  • Bine'nţeles că e foarte subiectivă, tu-i dai notele, de paregzamplu la Clondir Armat ori la sluga la Sorin Roşca Stănescu le-aş da note negative dac-aş putea, la cât mi-s de draci, ce să mai scriu de ai PSDului...
    • Like 1
  • Nu vad rostul aplicatiei, nu votez un candidat ori un partid pentru ca da bine acolo, ci pentru ca reprezinta acolo interesele si nevoile mele. Uite, daca n-ar fi toata tevatura asta cu coruptia si respectarea statului de drept, mi-as dori sa pot alege un candidat cu care sa am aceleasi vederi in privinta proprietatii intelectuale - asta in perspectiva legislatiei foarte controversate care a fost trecuta de curand ("taxa pe link").
    • Like 0
  • Caius check icon
    Democratia scartaie si mi-e teama ca nici votul activ nu o mai poate salva. Un cerc vicios: cei alesi isi uita promisiunile, dar de vina suntem tot noi, cei care i-am votat.
    Am cumparat acum o luna o samanta de dovleac gigant cu 25 euro. M-ma suparat ca in final a putrezit in pamant, dar vanzatorul mi-a raspuns ca germinarea nu este garantata. Bineinteles ca avea dreptate, iar exprimarea frustrarii mele avea mai mult scop de defulare (in limba romana - mi-am descarcat sufletul impotriva naturii).
    Votarea a devenit (intr-un mod doar mai accentuat decat in trecut) asemanator cu sadirea: poati ca da- poati ca nu. Iar cu "climate change", mai degraba...
    • Like 0
  • dan check icon
    Cu parere de rau criteriile sunt foarte bune dar nu se aplica ,este pura teorie.
    Franta cat e ea de mare voteaza una ca Le Pen ,Marea Britanie pe Farage ,Spania pe Pablo Iglesias sau VOX. si lista e lunga.
    Mergeti cu cele 11 criterii la Teleorman sa vedeti ce parere au aia de acolo,intrebati orice votant ALDE despre criterii si o sa il umfle rasul.
    Oare cate criterii indeplineste Rares Bogdan si este propus de PNL nu de un partid extremist ,un gargaragiu cu gura mare fara nici o pregatire europeana.
    In Romania se voteaza dupa imagine dupa tupeu sau pur si simplu se voteaza la comanda nu dupa criterii.
    • Like 3
    • @ dan
      In Romania, ca peste tot , se voteaza dupa educatia, capacitatea intelectuala si interesele fiecaruia. Si asta de cand se voteaza pe Pamant.
      Dupa criteriile pe care le-am considera noi normale, poate, Rares Bogdan nu are nicio pregatire, dar dupa criteriile dupa care au fost alesi toti acolo, el bate cel putin jumatate dintre cei care s-au perindat in ultima vreme. Daca ne uitam la cei pusi pe liste, el este chiar un print!
      Asta-i realitatea zilelor noastre. In functie de asta trebuie sa votam. Belle epoque s-a consumat...
      • Like 1
    • @ Danescu Cristina
      dan check icon
      Ar trebui sa alegem in functie de pregatirea candidatului nu in functie de cati oponenti este in stare candidatul sa "bata" .
      Pe mine unul cu gura mare care habar nu are de proiecte europene nu ma convinge .
      Faptul ca se voteaza altfel in realitatea zilenor noastre este vina noastra , noi impunem votul nu politicienii,ca nu o facem si suntem indolenti este alta mancare de peste.
      Ca nu avem nici 10% din parlament cu pregatirea celor din belle epoque tot vina noastra este.
      Faptul ca belle epoque s-a consumat ar trebui sa ne doara ,oamenii aia chiar aveau scoala nu ca astazi .
      • Like 2
    • @ dan
      Ne doare, dar ne doare pe insuficient de putini...
      Nu noi am dus educatia la pamant, doar, poate, indirect, ne-ducandu-ne mai multi la vot ,dar , ma intreb, daca votul ar fi fost obligatoriu, care ar fi fost diferentele de alegere politica ?
      • Like 0
    • @ Danescu Cristina
      dan check icon
      In 2016 au lipsit tocmai cei pana in 40 de ani daca ar fi participat poate nu avea PSD majoritatea si nu faceau ce fac acum.
      Indolenta ,nepasarea multora dintre noi si lipsa la vot a dus la ce avem acum si tare ma tem ca daca castiga PNL vor uita de bunul simt vor veni cu aceleasi metehne ca si PSD pentru ca au mai facut-o , pentru ca vad limbajul lui Orban si a altor membrii vechi de partid acelasi de ani de zile fara sa spuna nimic profesionist , aceleasi jigniri pe care le arunca si ceilalti si nu asta este solutia.
      Nu sunt adept al unui USR neconditionat dar vreau politicieni noi tineri cu alte idei decat astia imbatraniti in rele.
      Imi este clar ca PSD trebuie sa plece dar nu trebuie inlocuiti cu oricine pentru ca altfel ne vom balaci ani de zile in aceeasi mizerie , invective si nimic altceva.
      Poate ca este utopic ce vreau eu dar cred ca asta e calea cinstita.
      • Like 2
    • @ dan
      Sigur prezenta la vot a multora data trecuta, nu ar fi dat acest psd de azi. Din pacate tocmai acest PNL al lui Orban si , de fapt, lipsa unui patrid de opozitie serios a dus la absenteism . Dar rezultatul ne-a aratat ca este si mai rau daca ne lasam prada lehamitei. Si eu votez tot USR si tot din aceleasi motive. Viitorul ne va arata daca noi mai avem oameni care sa doreasca ceva si pentru viitorul tuturor romanilor. Bine, asta daca se va merge la vot si, daca ceilalti nu vor castiga!
      • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult