Foto: Inquam Photos/ Akos Barabas
65% din copiii care intră astăzi în sistemul de învățământ vor face la locul de muncă activități care astăzi nu există, potrivit studiului Future of Jobs Report, publicat de World Economic Forum (WEF) în 2016. Mai mult decât atât, peste 80% din slujbele anilor 2015-2025 cer competențe STEM (Științe, Tehnologie, Inginerie și Matematică), potrivit estimărilor National Science Foundation din 2014, spune Măriuca Talpeș, CEO Intuitext și membru al Consiliului Director al Romanian Business Leaders.
Însă școala românească nu pentru un astfel de viitor își pregătește elevii. „România pregătește tinerii pentru un viitor diferit de cel pentru care se pregătesc țările dezvoltate. Cifra de afaceri a industriei de IT din România va depăși 4 miliarde de euro în 2017 (din care peste 70% înseamnă export) și va crește constant în următorii ani cu peste 13%, potrivit ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii). Potrivit profilului de țară DESI (Digital Economy and Society Index), contrar așteptărilor, România, în ultimul raport, apare pe penultimul loc în UE la numărul de specialiști IT&C la 1.000 locuitori; deși indicatorul a crescut constant în ultimii ani (19 față de media europeană de 35, în 2015), România produce tot mai puțini absolvenți STEM - ponderea celor care studiază sau au studiat STEM în populația românilor de 20-30 de ani e în scădere de la 1,9% în 2012, la 1,7% în 2013 și la 1,6% în 2014, contrar tendinței în Europa, unde media UE a urcat de la 1,7% în 2012 la 1,9% în 2014, potrivit DESI”, a spus marți Măriuca Talpeș în timpul unui eveniment organizat de Romanian Business Leaders.
„Copiii care intră în școală sunt mai bine dotați intelectual decât au fost adulții români de astăzi”
Performanțele tinerilor români la testele de matematică și științe PISA sunt printre cele mai slabe din Uniunea Europeană, potrivit ultimelor rezultate publicate în 2015. În țară, gradul de dificultate al examenelor de sfârșit de clasa a VIII-a a scăzut de la an la an, continuă ea. „Sistemul de evaluare din România încurajează ascunderea sub preș a realității, iar notele copiilor din timpul școlii sunt disproporționat de umflate când sunt comparate, din nou, cu realitatea. Examenul de Evaluare Națională din 2017 este cel mai facil din ultimii 80 de ani (dificultate de 4,11 din 10 la subiectele de matematică), potrivit evaluărilor profesorului de matematică Sorin Borodi, din Dej. Având ca reper subiectele din 1933, dificultatea examenelor de matematică s-a menținut cam la același nivel în perioada 1954-1990, respectiv într-o medie de 8-8,5 din 10. Până în 2001, cu niște variații, dificultatea a coborât până aproape de nota 6. Din 2009 până azi, dificultatea a scăzut până aproape de 4 din 10. Dificultatea subiectelor la matematică s-a menținut timp de două generații, ca să se înjumătățească în timpul uneia singure. Un indicator este că de două ori mai mulți elevi din București au obținut nota 10 la Evaluarea Națională în 2017 decât anul trecut”, afirmă Măriuca Talpeș.
Ea spune că elevii din ziua de astăzi nu sunt mai slab dotați intelectual decât cei din trecut. Ba dimpotrivă. „Copiii care intră în școală sunt mai bine dotați intelectual decât au fost adulții români de astăzi. Studiile efectuate de echipa profesorului Dragoș Iliescu, de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației de la Universitatea București, susțin manifestarea în România a „efectului Flynn” (adică o creștere constantă pe termen lung a rezultatelor la testele de inteligență)”, explică Măriuca Talpeș.
Una dintre principalele soluții pentru creșterea calității procesului educațional este, în opinia sa, atragerea în sistem a celor mai buni absolvenți prin creșterea și legarea veniturilor educatorilor de performanța pe care o generează: „Creșterea ponderii în PIB per capita a venitului unui profesor debutant va crește atractivitatea meseriei și va micșora diferența față de nivelul maximal de venit pe care îl poate obține un profesor român – 78% din PIB per capita, față de 47% din PIB per capita în Finlanda și 18% în Slovacia, conform studiului Eurydice 2015-2016”.
Totodată, este nevoie de rescrierea sistemului de pregătire a viitorilor profesori, care să implice o pregătire inițială mult mai aplicată, minimum 2 ani de mentorat lângă un profesor cu experiență și partajare permanentă a bunelor practici între profesori, la nivel național, dar și de stabilirea unui sistem de referință pentru eliminarea celor mai slabi profesori.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Se citea un sentiment de frustrare pe faţa profesorului şi chiar a afirmat cu năduf: "Patru ani te lupţi să le formezi un mod corect de abordare a matematicii, iar la examen se dau subiecte care pot fi catalogate de dificultate... fără dificultate".
Morala e ca exista atat profesori buni cat si elevi buni, ambele categorii fiind sufocate de mediocritatea cronica generata de un sistem de invatamant care trebuia sa fie adus la realitate in urma cu cateva decenii.