Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

„Dar cum ajunge publicul să creadă fake-urile astea despre războiul din Ucraina?” Gândirea critică în epoca dezinformării

Ukraine - getty

Foto: Getty Images

De la începutul războiului în Ucraina am ascultat mai multe interviuri, am citit analize și articole pe tema dezinformării și propagandei rusești în spațiul românesc.

Majoritatea încearcă să explice cum se face dezinformarea, cum încearcă Rusia să destabilizeze sisteme politice, cine sunt actorii care promovează putinismul în România, cum o fac și așa mai departe.

Multe dintre ele sunt analize pertinente și bine documentate.

Dar când vine vorba despre „ce putem face”, tot discursul se centrează pe tehnologie, pe felul în care ar putea să reacționeze autoritățile sau pe capacitatea platformelor online de a cenzura. Foarte puțin despre oamenii care utilizează aceste platforme. 

În dezbaterile publice apare frecvent întrebarea „dar cum ajunge publicul să creadă fake-urile astea despre războiul din Ucraina?”.

Motivele pot fi variate și țin de un anumit tip de viziune asupra lumii, de convingeri, de contextul de viață, dar și de lipsa competențelor media. Acele cunoștințe și abilități de analiză și evaluare critică a mesajelor media, pe care le obținem în cursuri de educație media pe tot parcursul vieții.

Fără să fie un domeniu mainstream în România și fără să aibă pretenția că oferă soluții miraculoase de combatere a dezinformării, capacitatea acestui tip de educatie de a dezvolta gândire critică este mai degrabă ignorată atât de specialiștii în dezinformare, cât și (mai ales) de autorități.

De ce e importantă gândirea critică? Dezinformarea și propaganda nocivă se bazează pe activarea emoțiilor negative puternice. Dacă am avea capacitatea să ne luăm un răgaz de reflecție înainte de a reacționa, asta ar conta foarte mult în diminuarea dezinformării.

Soluțiile tehnologice de combatere a dezinformării pot ajuta într-o anumită măsură, probabil. Nu știu. Nu sunt expertă în domeniu. Ce știu e că toate soluțiile tehnologice din lume nu pot înlocui o societate educată media.

Și avem nevoie de ani (nu de câteva ore de ateliere sau câteva săptămâni de curs) de învățare despre media, despre cum funcționează comunicarea prin media, ani de exersare a acestui tip de reflecție pentru a înțelege de unde vin mesajele, care sunt interesele, care e contextul, cum suntem influențați de mesaje media și cum acționăm.

Ar fi naiv să credem că formele dezinformării vor dispărea cu totul. Întotdeauna vor exista interese si persoane dispuse să înșele, să manipuleze. Și destui care să dea mai departe mesajele manipulatoare. Lipsiți de abilitatea de a-si pune întrebări, fără minime cunoștințe despre cum funcționează media si cum acționează propaganda, oamenii vor da mai departe acele mesaje care le activează emoții puternice și care sunt în acord cu credințele și valorile lor. Chiar și pe cele manipulatorii. Chiar și mesajele de propagandă cu efecte nocive. 

În schimb, un public educat ar slăbi șansele ca astfel de mesaje să fie propagate și ar putea diminua efectele.

Desigur chiar și cu programe constante de educație media aplicate la scară largă, efectele în societate s-ar vedea peste ani, nu imediat.

Primul pas este să punem educația media pe agenda publică. Să îi recunoaștem valoarea și importanța. Și să o integrăm cât mai mult în sistemul educațional. Să formăm profesori, să-i implicăm pe specialiști și să începem să creștem generații pregătite să înțeleagă mecanismele propagandei sau ale dezinformării.

Vremurile de criză pe care le trăim sunt poate cel mai bun context pentru a înțelege nevoia imediată de educație media și de acțiune.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Articolul e foarte teoretic. Am urmarit un link cu oameni din Rusia care erau convinsi de "fake"-ul din Bucea. Erau intrebati de unde se informau si toti spuneau :de la TV !!! Si inca cu mandrie! Unii mai ziceau si de Youtube! Deci, daca vrem sa educam masele, atunci sa facem o institutie CNA puternica si INTEGRA in care sa conteze CALITATEA materialului uman pe care-l creaza mass media ! Acea calitate a meterialului uman care sa includa ideea de calitate a caii pe care o ia tara si a viitorului nivelului ei de trai si de cultura. Deci, o grija drastica pentru ca populatia tarii sa nu devina o PLEAVA umana, lipsita de tel nobil si de constiinciozitate in munca lor si in aspiratiile lor de membri ai unei societati armonioase si constructive. Pentru ca, efectiv, o mass media nobila, creaza o populatie evoluata si BUNA LA CEVA pe calea catre bine, nu pe calea pierzaniei!
    • Like 2
    • @ Adriana Negruti
      Mamare , te bagi ca musca in cu...ul calului , de ce nu-ti vezi de cratita si nepoti , sau baga capu'n poza la usr , poate te baga aia in spirala lui ciolosh !
      • Like 0
    • @ Costel Iordanescu
      Asa raspunde pleava umana.
      • Like 3
    • @ Adriana Negruti
      Delia MC Delia MC check icon
      Și misogin pe deasupra.
      • Like 1
    • @ Costel Iordanescu
      Gandalf check icon
      Pașol na turbinca, ciorti analfabet și agramat!
      Înapoi acasă în Bolșevicia!
      • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult