Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ochiul de șarpe

Dacă privești un cap de șarpe veninos gata de atac, te izbește răceala infinită a ochiului. Reptila nu te urăște, nici nu te privește, de fapt, nu exiști pentru ea. Te va omorî cu o indiferență absolută, fără să te țină minte o secundă.

Asta este Daesha, ISIS. Tinerii ucigași din sala pariziană Bataclan au acționat asemenea unor roboți umanoizi, sau morți vii, mitraliind oameni la snop de parcă stropeau grădina cu furtunul. Și apoi au ieșit din viață declanșând vestele explozive cum tragi apa la closet.

Acum țintele n-au mai fost, ca în ianuarie, autorii unor caricaturi nefericite sau evreii de la magazinul Kosher – așa cum spunea președintele Obama, ținta atacului a fost, dincolo de Franța și de Europa, umanitatea însăși.

Acestea nu mai sunt atentate. E vorba de un atac care face parte dintr-un război.

Din al treilea Război Mondial, oricât de șocant ar suna.

Al Qaeda, autoarea atacurilor din 2001 asupra Gemenilor din New York, a fost întotdeauna o rețea difuză, o nebuloasă teroristă, aflată peste tot și nicăieri. ISIS ocupă un teritoriu cât al României, are o capitală și se pretinde un stat. Un stat care a declarat război întregii lumi civilizate. 

Raportul de forțe nu e atât de dezechilibrat pe cât pare, ISIS împotriva SUA, Europei și Rusiei, pentru că atacurile jihadiștilor sunt conspirate, sinucigașe, fulgerătoare, ucid la întâmplare civili lipsiți de apărare și se pot produce oriunde și oricând. Ridicolă ideea UEFA de a muta Campionatul European de Fotbal de anul viitor, din Franța, în Anglia sau Germania – ce ar putea opri ISIS să atace și aceste țări?

Practic, niciun sistem de securitate nu e capabil să împiedice până la urmă astfel de asasinate în masă.

ISIS nu poate invada Europa, în acest Război Mondial, dar poate s-o facă de nelocuit. În Israel, după ani în șir de atentate sinucigașe, există meseria de refăcător de cadavre, pentru că religia mozaică cere la înmormântare corpul întreg. E posibil să ajungem și noi, europenii, la o astfel de rutină cotidiană a morții violente.

Și iadul poate fi abia la început. Îndemnurile mobilizatoare care vin de la ISIS spre jihadiștii din Europa spun să se treacă la omorârea necredincioșilor cu orice mijloace, inclusiv la otrăvirea hranei și apei. Mi-e greu să mă gândesc cum ar arăta un atac chimic, bacteriologic sau o bombă radioactivă cu fragmentație în centrul unei capitale europene, dar n-am nicio îndoială că fanaticii ISIS sunt în stare și de asta.

Și atunci, ce e de făcut? În niciun caz ce a sărit să zică fostul președinte Băsescu, lacom de capital politic murdar, în momente pline de durere omenească: să închidem granițele și Europa să-i expulzeze pe toți refugiații.

Adică, ce să facem, să-i trimitem înapoi, să fie măcelăriți de Daesha, de care abia au fugit? Să-i aruncăm în Mediterana?

Aceste omucideri, ca și cele din ianuarie, n-au fost comise de migranți veniți cu pluta ieri, ci de cetățeni născuți și crescuți în Europa.

Soluția e dată de suporterii germani, cântând alături de cei francezi Marseieza, la ieșirea de pe Stade de France, după detonări. O largă coaliție militară, America, Europa, Rusia, care să intervină la sol în Siria și Irak și să chiureteze „Matca” ISIS, de unde vine răul. Așa, s-ar rezolva și problema refugiaților, mulți dintre ei ar putea să se întoarcă acasă.

Altfel, a lupta la nesfârșit, cu șanse mici, pe străzile Europei, Rusiei sau Americii, împotriva grupurilor de jihadiști acoperiți, în vreme ce partidele extremiste vor crește în sondaje, mi se pare o nebunie sângeroasă.

Semnul acesta rău, ochiul de șarpe, n-a mai apărut deasupra Europei din anii `30, ai ascensiunii nazismului. În finalul „Oului de șarpe” al lui Ingmar Bergman, un doctor care făcea experiențe groaznice pe ființe umane, un Mengele avant la lettre, depistat de Poliție, ia o pastilă de cianură în timp ce se aud bubuituri în ușă, își apropie de chip o lampă de birou și o oglindă, și studiază până în ultima clipă contracțiile sardonice ale faciesului său cuprins de moarte.

Atunci, unitatea Europei împotriva monștrilor a venit mult prea târziu, după lașități și cedări nici măcar utile.

Acum, egoismul național, izolaționismul cinic în fața terorismului total practicat de ISIS, pot să ducă la sfărâmarea Ideii Europene pentru Dumnezeu știe câtă vreme. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult