Am fost surprins să văd câți dintre voi ați rezonat cu ultima mea scrisoare. Despre presiunea performanței. Despre cât de mult ne raportăm la diplome. Despre cât de ușor uităm cine e copilul din spatele lor. Am primit zeci de mesaje de la părinți. Sincere. Emoționante. Unele dureroase.

Se cațără pe moarte, pe cadavre, pe drame, pe durere, fără pic de rușine și bun simț. Jignesc pe cei care sunt acolo la datorie. Iau de guler. Țipă. Cer socoteală în „numele poporului”. (Foto: Tudor Pană/ Inquam Photos)

Explozie în Rahova. Oameni sfârtecați. Vieți pulverizate. Și, în timp ce jandarmii încercau să țină perimetrul sub control, au apărut „patrioții”. „Oastea adevărului românesc”.

De la sprint la strategie: cum schimbă AI-ul regulile jocului de Black Friday. 2.000 de lei, bugetul mediu al românilor pentru BF 2025 - studiu. foto: Profimedia

Poate cea mai importantă bucată de informație ignorată în România în ultimele luni a fost eseul lui Jack Clark, co-fondatorul Anthropic. El scrie: „Îmi amintesc că, atunci când eram copil, după ce se stingeau luminile, priveam în jurul meu, în întunericul camerei și vedeam forme. Iar acele forme mă făceau să mă tem- mă temeam că erau făpturi pe care nu le înțelegeam și care voiau să-mi facă rău. Așa că aprindeam lumina. Și- odată cu lumina- simțeam ușurare: făpturile se dovedeau a fi doar o grămadă de haine pe un scaun, o etajeră sau abajurul unei lămpi. Dar să nu ne amăgim: ceea ce avem în față este o creatură reală și misterioasă, nu o mașinărie simplă și previzibilă. Și ca să ridicăm miza- în jocul acesta, ești sortit să pierzi dacă alegi să crezi că acea creatură nu este reală. Singura ta șansă de a câștiga este să o vezi așa cum este ea cu adevărat."

Transparența salarială a devenit unul dintre cele mai fierbinți subiecte, odată cu apropiata transpunere a Directivei europene în domeniu, generând și unele mituri care pot crea confuzie sau chiar teamă în rândul angajatorilor și angajaților.

Într-un top al celor mai poluate orașe din Europa, Bucureștiul se situează pe locul 8, cu un indice de 74,88 din 100. Înaintea noastră sunt Tetovo și Skopje (Macedonia de Nord), Tirana (Albania), Celiabinsk și Ecaterinburg (Rusia), Dnipro (Ucraina) și Napoli (Italia). Clasamentul se bazează pe valorile următorilor indici de poluare: calitatea aerului, accesul la apă potabilă, poluarea apei, gestionarea deșeurilor, percepția publică asupra curățeniei și ordinii publice, poluarea fonică și luminoasă pe timp de noapte, suprafața spațiilor verzi publice și nivelul de disconfort al vieții în oraș din cauza poluării.

Probabil oricui i s-a întȃmplat asta, respectiv să cumpere pe baze emoţionale, şi nu raţionale (respectiv pe baza nevoilor). Probabil că de fiecare dată cȃnd ajungem să plecăm de acasă cu o lista de cumpărături şi să ne regăsim în sacoşe cu cȃteva articole în plus, achiziţia acestora are o bază emoţională. foto: Profimedia

Majorările salariale au încetinit în ultimul an, iar estimările companiilor arată că tendința se va menține și anul viitor, în condițiile în care creșterea economică a frânat brusc și perspectivele de revenire sunt incerte. Datele Institutului Național de Statistică (INS) indică o creștere economică de doar 0,8% în 2024 și 0,3% în primul semestru din 2025 față de aceeași perioadă a anului trecut. Pe de altă parte, creșterea inflației erodează veniturile angajaților și pune presiune pe companii să actualizeze salariile, în special în sectoare unde nivelurile salariale medii sunt mai reduse, precum industrie sau retail. foto: Profimedia