Pentru că ieri am fost pe drumuri, am „dresat” algoritmul de pe rețele să-mi umple feed-ul cu analize despre documentarul celor de la Recorder: Justiție capturată (și reel-uri cu Jon Hamm dansând în club pe piesa Turn the Lights Off). Foto: Inquam Photos

Documentarul Justiţie capturată, al celor de la Recorder, apare într-o situaţie delicată. foto captura Recorder

Nivelul de trai la nivel național (PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare) a ajuns la 78% din media Uniunii Europene (UE), în 2024, însă distribuția pe regiuni este inegală - București-Ilfov este cea mai dezvoltată regiune (190% din media UE), iar la polul opus se află regiunea Nord-Est (47% din media UE). foto: Getty Images

Fără exagerare, documentarul-anchetă Recorder „Justiția capturată” este unul dintre cele mai importante acte jurnalistice din ultimii 35 de ani. Structurat logic, pe o acumulare de mărturii, date, cazuri, fără ură și părtinire, mobilizând magistrați care și-au luat inima-n dinți și au început să vorbească, filmul îți cade în cap la final ca o lespede.

„Mi-am operat mama, căreia am pus o proteză de șold și mi-am făcut curaj, aș putea spune, câteva luni. După ce am intrat în intervenție și am reușit să mă detașez și să uit că o operez, lucrurile au decurs foarte bine. Slavă Domnului, e pe picioarele ei și merge în continuare”, spune medicul ortoped al cărui nume este sinonim cu excelența în chirurgia artroscopică și a genunchiului: Vlad Predescu. Imagine din arhiva personală a dr. Vlad Predescu

Președintele României, Nicușor Dan, a reacționat la documentarul Recorder despre mecanismele de control, frică și dependențe care ar fi ajuns să domine sistemul judiciar, însă tonul său a generat controverse. Dacă jurnaliștii au descris o „justiție capturată” de grupuri de putere care iau decizii după reguli proprii, șeful statului pare să considere că problemele trebuie rezolvate în primul rând „din interiorul sistemului”, nu prin intervenție externă sau reformă structurală.

În 2024 si prima jumătate a anului 2025, pe fondul unui consum încă ridicat, alimentat de politici fiscale excesiv de relaxate, ritmul de creștere al economiei românești a încetinit vizibil. Economia rămâne însă pe un trend pozitiv, dar unul modest, în bună măsură deoarece expansiunea cererii - puternic stimulată prin politici fiscale si de venituri. (Imagine cu titlu general / Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Huiduielile fac parte din spațiul libertății aferente democrației și omului modern, dar sunt articulate de lipsa regulilor, a normelor, fiind expresia unui comportament dezlănțuit și instinctual. Ele stau sub deviza „facem ce vrem, când vrem, cât vrem”. Dar manifestările zgomotoase și lătrătoare ale unor români au devenit atât o stare de fapt, cât și una de spirit în spațiul românesc. Toate acestea au apărut mai frecvent în condițiile emergenței curentului de opinie suveranist, izolaționist, antieuropean, dar mai ales antiromânesc.

În ultimele zile ați observat probabil un schimb de replici între personalități politice proeminente din PNL și PSD pe tema oportunității creșterii de la 1 august 2025 a cotei TVA standard de la 19% la 21%, simultan cu introducerea unei cote redusă unică de 11% în locul fostelor cote de 5% și 9%. Ce vedem noi, oamenii obișnuiți este doar efectul, nu și cauza acestui bizar război între “parteneri” la guvernare.

Pe primele locuri se află India și Vietnam, cu 84%, urmate de China (78%). La polul opus sunt Japonia și Ungaria, unde mai puțin de 40% din angajați au utilizat AI în munca lor. Cu 44%, România se plasează pe locul 41 din cele 48 de țări analizate în raport. foto: Profimedia