Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Un buget întins la maximum: Guvernul Cioloș finanțează în 2016 toate promisiunile Guvernului Ponta

Cea mai dificilă misiune a Guvernului Cioloș, bugetul pe 2016, riscă să fie una eșuată. Bugetul este întins la maximum, cel mai mic deparaj riscă să-l arunce în aer.

În loc să spună că anumite măsuri promise de vechiul Executiv nu pot fi acoperite, guvernul tehnocrat a preluat în bugetul pe 2016 toate promisiunile cu impact social/electoral ale guvernului Ponta.

Salariile medicilor cresc cu 25 la sută, salariile profesorilor cu 15%, restul bugetarilor primesc un plus de 10%. În total, cheltuielile de personal, incluzând toate creșterile salariale aprobate în 2015 ajung la 7,7% din PIB în 2016, față de 7,3% estimat în 2015.

TVA scade de anul viitor la 20%, iar pentru alimente se păstrează la 9%, scade TVA la apă și impozitul pe dividende. Toate aceste măsuri au fost propuse de guvernarea anterioară, aprobate de Parlament și păstrate integral în Bugetul pe 2016.

Iar factura depășește 14 miliarde de lei.

Mai mult, în buget a fost inclusă și creșterea tuturor pensiilor cu 5%, începând de anul viitor.

În schimb, de anul viitor nu va crește salariul minim, de la 1.050 lei la 1.200 de lei. Este una dintre puținele măsuri promise de Victor Ponta și care nu a fost inclusă în bugetul pe 2016. Ministrul Finanțelor, Anca Dragu, a explicat jurnaliștilor că o astfel de măsură poate determina migrări de personal din zona albă, fiscalizată, în zona gri sau neagră, așa că deocamdată va fi făcută o analiză a impactului majorării salariului minim. 

Unii analiști atrag atenția că deficitul bugetar se triplează în 2016 față de țintele propuse – ceea ce înseamnă că ne îndepărtăm de celebrul MTO (obiectivul bugetar pe termen mediu) – și se dublează față de 2015.

Iar efectele nu se vor lăsa așteptate. Pe scurt, aceasta echivalează cu costuri mai mari pentru finanțare de la o datorie publică mai mare și probabilitate mai mare de faliment în momente de criză - în special de la creșterea cheltuielilor cu salariile la 7,7 % din PIB, după cum susține analistul economic Florin Cîțu.

Deficitul bugetar de 2,95%, calculat de ministerul Finanțelor, este doar ușor sub limita acceptată de Uniunea Europeană. 

Președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, avertiza că dacă se iau în calcul toate măsurile legislative adoptate deja de Parlament, calculele arată că deficitul sare de 3 la sută, iar ca să ajungem la un deficit de 2,95% ar trebui făcute ceva economii.

Nici măcar creșterea economică record din acest an, de 4% -, a doua după Cehia în Uniunea Europeană, obținută prin mutilarea investițiilor publice – nu poate fi suficientă pentru a ține deficitul sub 3%. Cert este că în cazul în care creșterea economică estimată pentru 2016 de 4,1% nu va fi atinsă, Guvernul va avea mari probleme, susțin analiștii economici.

Principalele coordonate ale bugetului pe 2016

- Bugetul de stat pentru 2016 este fundamentat pe venituri de 231,12 miliarde de lei, în creștere cu 1,6% față de 2015, și pe cheltuieli de 252 de miliarde de lei, cu 6,8% peste cele din 2015.

- PIB-ul pentru 2016 este estimat la 746,6 miliarde de lei, cu 6% mai mare față de cel preconizat pentru acest an

- Deficitul bugetar estimat este de 2,95% din PIB pe metodologia ESA (raportarea după metodologia europeană), la o creștere economică de 4,1%. Ținta deficitului bugetar pentru 2016 pentru a păstra MTO (obiectivul bugetar pe termen mediu) este de 1,2% din PIB pe ESA.

- Cheltuielile de personal, incluzând toate creșterile salariale aprobate în 2015 își majorează creșterea în PIB la 7,7%.

- Cheltuielile cu investițiile de stat vor fi de 37,7 miliarde de lei pentru 2016, adică 5,1% din PIB. În 2015 inițial au fost alocați pentru investiții 45 de miliarde de lei (6,34% din PIB), dar statul a cheltuit doar 33,7 miliarde de lei (4,79% din PIB).

- Salariul minim pe economie a fost înghețat la 1.050 de lei, desi vechiul executiv promisese majorarea acestuia la 1.200 de lei de la 1 ianuarie 2016.

- Contributia la sistemul de pensii obligatorii administrate privat, Pilonul II, creste doar cu 0,1 puncte procentuale anul viitor, desi operatorii din piata asteptau o crestere de un punct procentual, pentru a se ajunge la nivelul de 6% stabilit de Lege.

Principalele declarații ale ministrului Finanțelor, Anca Dragu, despre buget:

“Viziunea, principiul de bază al acestui buget este asigurarea stabilității și predictibilității fiscale. Am venit în sprijinul mediului de afaceri și am păstrat relaxarea fiscală, pentru a stimula investițiile private”

“Noua abordare fiscal bugetară se va axa pe creșterea eficienței folosirii resurselor bugetare, creșterea transparenței în utilizarea banilor publici și pe schimbarea paradigmei contribuabil-stat, astfel încât statul să fie în slujba contribuabilului”

"La capitolul riscuri, în ordinea importanței, cel mai mare este cel geopolitic. Spre exemplu, Turcia este un mare partener România. Dar riscurile vin și dinspre Uniunea Europeană, principalul partener comercial pentru România (75% din exporturile românești merg în UE)”

“Riscul intern, de ordin legislativ, constă în faptul că orice nouă prevedere de suplimentare a cheltuielilor/reducere a veniturilor va afecta deficitul, majorând costul finanțării"

“ Nu se vor introduce taxe noi, nu se majorează cele actuale”.

Bugetele principalilor ordonatori de credite cresc:

Ministerul Muncii primește în 2016 cea mai mare sumă, - 33,17 miliarde de lei (4,4% din PIB). Pe locul al doilea se află Ministerul Finanțelor, cu 21,5 miliarde de lei (2,88% din PIB). Ministerul Transporturilor va primi pentru 2016 o sumă de 11,9 miliarde de lei (1,59% din PIB), sumă mai mică decât anul acesta, când se estimează că s-au cheltuit 12,8 miliarde de lei. Ministerul Afacerilor Interne – 11 miliarde de lei (1,46% din PIB).

- De asemenea, Ministerul Sănătății are 6,4 miliarde de lei în bugetul pe 2016, în creștere de la 5,7 miliarde de lei în acest an, Educația primește 6,6 miliarde de lei, de la 6 miliarde de lei în acest an.

- Președinția va avea un buget de 56,3 milioane de lei, în creștere de la 40,4 milioane de lei, cheltuiți în acest an.

- Senatul va primi 129 de milioane de lei, față de 110 milioane anul acesta,iar Camera Deputaților 295 milioane de lei, de la 232 milioane de lei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Nu inteleg din ce se fac maririle astea si cu ce se vor sustine pe viitor. Suntem sau nu in criza? Putem discuta de o acutizare, putem discuta chiar de o Mare Depresiune, cum a fost cea din anii 30? Stiu ca in afara s-a discutat mult - chiar la televiziuni tabloide - de modelul Kondratiev, de ciclurile economice, de faptul ca economia mondiala se afla in 'iarna lui Kondratiev'. Va urma o cadere brusca, va urma o depresiune? Suntem pregatiti pentru asa ceva? Exista previziuni pe termen lung? Ciclurile lui Kondratiev sunt un subiect pe care chiar as vrea sa-l vad intr-o postare separata.
    • Like 0
  • Dacă investițiile asigură creșterea PIB-ului, de ce spui că cei 4,1% creștere a.c. s-au obținut „mutilând” investițiile? Ele au fost mutilate de frica multor ordonatori de credite de DNA. După ce pui ani la rândul asfalt la un preț dublu față de cel cinstit, nu poți după aia să asfaltezi fără „adaos”, că ar fi prea ieftin și te-ai autodenunța. Cum corupția reprezintă cam 20%-50% din ”investiții”, dacă aceasta scade la jumătate (să zicem doar 15%), bugetul ar avea economii de cam 0,75% din PIB. Sunt gata să pariez că dacă bugetul trece, peste un an vom avea un deficit de doar 2.95-0.75=2,2% din PIB. Pe ce vrei tu. OK?
    • Like 0
  • Calculele de mai sus pot fi sau nu OK. De ce? Pentru că ele se bazează pe vechea filosofie de construcție a bugetului. S-ar putea să meargă, totuși, dacă s-a schimbat filosofia... Sper să fie așa!
    • Like 0
  • In continuare au fost alocati foarte putini bani către educatie si sănătate.
    • Like 0
  • Nu vă înţeleg. Consideraţi că a fi un bun administrator în ţara asta, înseamnă să spui: Avem creştere economică, dar Nu avem bani pentru medici, profesori şi bugetari, în general; Avem creştere economică,dar nu avem bani să creştem salariul minim pe economie (în fond, o mizerie), avem creştere economică, dar NU PUTEM SĂ DĂM SPERANŢĂ... A fi responsabil şi technocrat înseamnă să spui că nu ai şi, eventual, trebuie să tai? Poate că Ponta a fost un nenorocit, dar dacă actualul guvern consideră că pot fi susţinute financiar anumite măsuri adoptate de vechiul govern, asta înseamnă că nu este sufficient de technocrat? Trebuie să demolăm tot ceea ce a gândit vechiul guvern? Asta facem de 25 de ani şi nu a fost bine. La dracu', să schimbăm paradigma, nu consideraţi util? MTO-ul despre care vorbiţi este unul criminal pentru România, este mai mic decât al Spaniei! Nu consideraţi că trebuie renegociat? Că este opera lui V. Ponta, OK, dar hai să corectăm greşelile unui guvern, nu să nenorocim un popor aplicându-le...Pentru dumneavoastră, eu înţeleg faptul că MTO-ul acceptat de Ponta şi USL este bun, depăşirea lui nu este bună... Eu cred contrariul pentru un singur motiv: Nu se poate creştere economică fără creşterea nivelului de trai, iar dl Cioloş a estimat o creştere economică mare, pentru anul 2016. Dar dacă a stabilit Ponta ceva, este musai să TĂIEM. BRAVOS!...
    • Like 1
  • EMG24 check icon
    Cum adică toate? Chiar în articol spuneți că salariul minim nu va mai fi mărit.
    • Like 1
  • Darius check icon
    off-topic: ar fi o treaba sa aveti si buton de like la articole, nu numai share.
    • Like 0
  • Toate legile populiste ale lui Ponta sunt deja votate de Parlament. Acolo sunt iresponsabilii care au votat mariri fara sa aiba macar o schita de proiect de buget pentru 2016. Deci va rog, in virtutea presei corecte si libere pe care sustineti ca o faceti, sa spuneti ca cei responsabili pentru acest buget sunt parlamentarii, in speta PSD, in primul rand, plus acolitii lor, si PNL, care de asemenea a votat in spirit populist.
    • Like 0
    • @ Marius Rant
      La ce ar fi folisit să voteze PNL-ul împotriva? Legea oricum ar fi trecut. <br>
      Nu ar fi reuşit decât să dea altora ocazia, ca şi în 2010 cu reducerile de salarii, să îi arate cu degetul şi să spune că sunt urmaşii lui Băsescu, că uite nu vor să creasca nivelul de trai al poporului, ... <br> Nu crezi?
      • Like 1
    • @ Marius Rant
      La ce ar fi folisit să voteze PNL-ul împotriva? Legea oricum ar fi trecut. <br>
      Nu ar fi reuşit decât să dea altora ocazia, ca şi în 2010 cu reducerile de salarii, să îi arate cu degetul şi să spune că sunt urmaşii lui Băsescu, că uite nu vor să creasca nivelul de trai al poporului, ... <br> Nu crezi?
      • Like 1
    • @ Marius Rant
      Domnul Cioloş a estimat o creştere economică mare pentru anul 2016 şi a considerat că unele măsuri adoptate de V.Ponta au suţinere financiară. Ce nu vă convine? CĂ NU SE TAIE?
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult