În loc să se laude, Guvernul ar trebui să mulțumească cetățenilor și companiilor care își plătesc taxele

foto: AP / Profimedia

Ministerul Finanțelor a publicat execuția bugetară la 10 luni, iar datele arată ceva mai bine decât în lunile anterioare, semn că economia are o bună reziliență la stresul indus de măsurile fiscale din perioada recentă.

Faptul că deficitul bugetar de la începutul anului este 5.7% din PIB, comparativ cu 6.2% în aceeași perioadă a anului trecut este meritul economiei. Mai bine zis, al acelei părți din economia noastră care își plătește taxele. 

Guvernul ar trebui în primul rând să mulțumească cetățenilor și companiilor care au suportat TVA-ul majorat, accizele în creștere, eliminarea facilităților pe muncă, CASS-uri aplicabile unei baze mai largi de contribuabili, plus o inflație mai mare.

Faptul că economia nu a intrat în recesiune, așa cum s-au grăbit să ne anunțe unii sau alții, este meritul ei, al economiei.

Veștile bune pe primele 10 luni:

- Veniturile totale la buget au urcat cu 12.3%, în timp ce cheltuielile au urcat cu doar 9.9%.

- Impozitul pe profit plătit de companii de la începutul anului este de 38.1 miliarde de lei (+15.8%).

- Impozitul pe salarii și pe venit este 48.6 miliarde de lei (+19.5%), în condițiile eliminării excepțiilor din cele patru sectoare economice care beneficiau de reducerea taxării pe muncă

- TVA-ul net plătit la buget a fost de 108.4 miliarde de lei (+9.2%), din care doar în octombrie s-au virat net 13.6 miliarde de lei, record lunar.

Odată cu creșterea cotelor de TVA, viramentele către buget au urcat la 12 – 13 miliarde de lei lunar, comparativ cu valorile anterioare de 10 – 11 miliarde de lei lunar, ceea ce arată că șocul inițial al majorării cotelor a putut fi absorbit.

- accizele plătite de la începutul anului sunt aproape 40 de miliarde de lei, în creștere cu 10%.

- pe partea de cheltuieli, observăm costurile cu personalul bugetar care au acum un ritm lunar de 13.6 miliarde de lei, comparativ cu 14.2 miliarde de lei lunar în prima parte a acestui an. Totalul de la începutul anului încă este peste anul anterior (+5%), însă tendința de scădere a ritmului poate fi observată în datele lunare.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile: 79.7 miliarde de lei pe primele 10 luni (+5.5%), sub nivelul inflației.

Celelalte cheltuieli cu pensiile, asistența socială, dobânzile plătite pentru datoria publică, subvențiile au o rigiditate mai mare în buget, așadar plecăm de la premisa că vor rămâne oarecum similare ca volum.

Veștile proaste sunt că unele sectoare sau unele activități vor avea probleme în perioada următoare. Aflăm despre insolvențe sau dificultăți economice în acele zone care deveniseră necompetitive.

De aceea, Guvernul, după ce felicită economia care își realizează partea ei de contribuție la buget, va trebui:

- să vină cu rezultate dinspre economia care nu virează partea ei de contribuție la buget. Rezultatele în lupta cu evaziunea sunt mai degrabă timide, ar trebui să le căutăm cu lupa în niște date comparative.

- să ia din calea business-urilor acele obstacole care au fost puse fie acum 2 ani ( impozitul minim pe cifra de afaceri ), fie anul acesta ( taxa pe construcții speciale sau, cum i se mai spune, “taxa pe stâlp”)

- să urgenteze decizii de restructurare a companiilor de stat și să urgenteze soluții pentru mari jucători privați din economie aflați în dificultate – a se vedea cazul Liberty Galați și nu numai.

- să vină cu măsurile de sprijin direct și indirect pentru companii. De exemplu, creditele pentru IMM-uri anunțate prin Banca de Investiții și Dezvoltare, în suma de 6 miliarde de lei pentru anul 2026, sună a fi insuficiente. Anteriorul program IMM Invest, unul dintre cele mai bune programe derulate pentru mediul de afaceri și oprit dupa 2024 fără nicio explicație, oferea garanții pentru credite destinate IMM-urilor de peste 11 miliarde de lei anual. Temerea cum că aceste credite vor deveni în final neperformante s-a dovedit nefondată: rata de neperformanță a creditelor IMM Invest este undeva în zona 1 – 2% anual, ușor peste media creditelor bancare obișnuite.

- să arate capacitatea de a reducere a cheltuielilor statului într-o manieră pro-activă. Până acum, ce vedem este doar o scădere naturală a cheltuielilor cu personalul bugetar, prin pensionări și plecări din sistem, un -4% față de ritmul lunar anterior.

Doar în acest mod Guvernul va putea susține ceea ce partea bună, partea sănătoasă a economiei noastre a arătat că poate face în aceste condiții provocatoare.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp