2eu.brussels

Reuniunea discretă a liderilor europeni de la Castelul Alden Biesen marchează un moment de inflexiune pentru Uniunea Europeană, prinsă între subvențiile americane, dominația industrială a Chinei și propriile limite ale modelului pieței libere. Industrial Accelerator Act devine testul prin care Europa încearcă să decidă câtă intervenție economică poate accepta fără a-și submina regulile juridice și comerciale. (Castelul Alden Biesen, situat în regiunea Limburg din Belgia, fost sediu al Cavalerilor Teutoni, găzduiește reuniuni și negocieri europene de nivel înalt, departe de centrele instituționale ale Bruxelles-ului. / foto: Profimedia)

Acordul de liber schimb UE–India nu este doar „mama tuturor acordurilor”, ci expresia unei schimbări profunde de paradigmă. Într-o lume marcată de fragmentare geopolitică, tensiuni comerciale cu SUA și dependențe strategice față de China, Uniunea Europeană își transformă politica comercială într-un instrument de putere, autonomie și stabilitate. foto: Profimedia

Un raport al Băncii Europene de Investiții arată că relocarea startup-urilor și scaleup-urilor europene nu este un vot de neîncredere în UE, ci rezultatul fragmentării pieței interne, accesului limitat la capital de creștere și al unui cadru de reglementare greu de adaptat la scalare globală. foto: pexels

Votul Parlamentului European de a trimite acordul UE–Mercosur la Curtea de Justiție a UE nu respinge acordul, dar îl îngheață juridic și îi pune sub semnul întrebării calendarul și arhitectura legală, într-un context geopolitic marcat de competiția dintre marile puteri și de tensiuni interne privind autonomia normativă a Uniunii. foto: Profimedia

Criminalitatea se adaptează mai rapid decât statul la o lume în care digitalul produce efecte fizice directe. Într-o Europă care intră într-o realitate „phygitală”, raportul Europol arată cum dronele, roboții și sistemele autonome schimbă regulile jocului, în timp ce instituțiile rămân ancorate într-un model bidimensional al ordinii publice. (În imagine, roboți autonomi utilizați de forțele de ordine pentru misiuni de supraveghere și intervenție, un exemplu al integrării sistemelor robotizate în activitatea de securitate publică din Europa/ sursa foto Europol)

Acordul UE–Mercosur a fost discutat timp de aproape 25 de ani, dar a fost deblocat politic într-un context de presiune geopolitică accelerată. Dincolo de emoțiile din jurul subiectului, miza reală ține de modul în care Uniunea Europeană ia decizii comerciale într-o lume fragmentată, unde comerțul a devenit instrument de securitate, nu doar de creștere economică.

Tăcerea Uniunii Europene în fața crizei din Venezuela nu este un accident și nici un eșec instituțional, ci expresia limitelor unui proiect construit pentru pace internă, nu pentru confruntare geopolitică. UE este prinsă între așteptarea de a reacționa ca o superputere și realitatea unei arhitecturi bazate pe consens, procedură și prudență strategică. foto Profimedia

Trei proiecte finanțate de UE în România arată cum apărarea europeană se sprijină pe infrastructură civilă cu dublă utilizare, pe conectivitate strategică cu Republica Moldova și pe gestionarea riscurilor de mediu generate de conflicte armate. (Podul de la Ungheni / foto: Facebook RCBB Gruppe)

Europa vorbește tot mai des despre securitate, autonomie și apărare, dar evită cu grijă întrebarea care le leagă pe toate.

Flota fantomă a Rusiei nu este o flotă, nu este fantomatică și, paradoxal, este perfect reală. Este o rețea de nave care există pe mare, dar dispare în acte, în statistici și în jurisdicții.