Românii ar putea avea în curând o nouă opțiune pentru gaze naturale, cu prețuri mai bune, direct de la o companie de stat. foto Inquam Photos / Octav Ganea

A nu numi public răul care te împresoară, a-l numi altfel, minimalizând-l și perpetuîndu-l, a face compromisuri cu el, imaginându-ți naiv că așa pacifici spațiul public și sfera politică saturate de ură și impostură, e de departe cea mai proastă strategie. Una suicidară.

Ai făcut sport, ai ținut dietă, ai spus „nu” când toți din jur spuneau „hai”. Și totuși, cântarul s-a încăpățânat să te dezamăgească. Poate ai auzit în jur că n-ai destulă voință. Că nu-ți propui suficient. Dar ce-ar fi dacă ai constata că nu e vina ta? Ce-ar fi dacă în tot acest proces, de fapt corpul tău nu e un partener care te susține, ci un adversar tăcut, însă foarte eficient? Foto Profimedia

„Zeci de politicieni habarniști ajunși peste noapte miniștri și, mai grav, prim-miniștri și-au bătut joc de banul public”, afirmă ministrul Dragoș Pîslaru. Fără să facă vreo nominalizare, ministrul Fondurilor Europene descrie un sistem în care unii demnitari „zboară pe la Monaco în avioane private, dar nu mai găsesc facturile”, „își dau jos ceasul Rolex de la mână și îl ascund în buzunar atunci când ies în conferințe de presă” sau „conduc mașini de 100.000 de Euro, închiriate de la firma «fostei» soții”.

Facebook-ul a avut grijă de dimineață să îmi trimită o poză de acum fix 16 ani. Era 2010 și eram în ultimul an de facultate. Mă uit atentă la poză. E aceeași imagine pe care mama o are înrămată și asezată frumos în biblioteca cu portrete, alături de poza lu’ fratele miu pe la 7 ani.

Dacă întrebi astazi pe cineva dacă „știe cu AI”, aproape toată lumea îți va răspunde hotărât: „Normal!”. Dar când sapi un pic mai adânc și pui câteva întrebări simple, descoperi că, de fapt, nu prea știe nici cum funcționează, nici de ce răspunde cum răspunde, nici ce poate face cu adevărat — ca să nu mai vorbim despre riscuri. foto: Profimedia

În acest weekend are loc la München summitul anual de securitate, același summit în cadrul căruia, anul trecut, noua poziționare a administrației Trump față de Europa s-a conturat dramatic în timpul discursului lui J.D. Vance. Acesta a calificat atunci eforturile europene de a combate dezinformarea drept cenzură, considerându-le cea mai mare amenințare la adresa democrației europene. Ca exemplu a invocat anularea alegerilor din România, în care candidatul Georgescu părea să câștige alegerile prezidențiale din senin. Între timp, Georgescu a fost pus sub acuzare pentru tentative de subminare a ordinii constituționale și a devenit clar că, folosind fonduri externe, a pus pe picioare o rețea de conturi false pe TikTok. Reacția europeană la discursul lui Vance a fost una de stupefacție, dar și de neputință. Sperăm ca liderii europeni să fie anul acesta mai bine pregătiți și să nu se lase din nou luați prin surprindere. foto: Profimedia

În ce țară trăim dacă hoții strigă “hoții” tare, tare, cât îi țin plămânii și lumea îi crede, când ei ar trebui să stea ascunși, cu privirea în pământ și cu vocea stinsǎ?

PIB-ul a scăzut două trimestre la rând, iar puterea de cumpărare a românilor este afectată. foto Getty Images

În Italia, de exemplu, TVA este de 22%, impozitul pe profit este de 24% și mai există și o taxă regională de 3,9% tot pe profit. În Italia, povara fiscală pe muncă este ușor mai mare ca în România (45-46% față de 41-42% la noi). În Italia nu există însă salariu minim (sunt niște contracte colective la nivelul unor sectoare), la noi este cam 740 euro / lună. foto Inquam Photos / Octav Ganea