Regulamentul (UE) 2026/261 (26 ianuarie 2026) promite o virtute politică: „tăiem gazul rusesc”. Sună bine. Problema e că, în practică, este o piesă de inginerie normativă făcută pentru titluri și conferințe de presă, dar care poate produce efectul invers în state de la marginea rețelei – inclusiv România: instabilitate, volatilitate, panică de piață și vulnerabilități la vârf de consum. foto Profimedia

În ultimii ani, piața energetică europeană a trecut prin una dintre cele mai rapide reconfigurări din istoria sa. Invazia Ucrainei de către Rusia în 2022 a declanșat un val de sancțiuni care a rupt, cel puțin formal, relația energetică directă dintre Uniunea Europeană și Moscova. România, integrată istoric în fluxurile petroliere din zona Mării Negre și din spațiul ex-sovietic, a resimțit această schimbare în mod particular.