Dumitru Chisăliță

În Europa, dacă folosim acest indicator simplu - peste 10% din venit merge pentru electricitate, gaz, energie termică și combustibili, realitatea este mai dură decât arată cifrele oficiale privind „incapacitatea de a încălzi locuința.

Există decizii luate la Washington ale căror costuri ajung, în câteva săptămâni, pe bonul unui șofer din România. O eventuală interdicție a exporturilor americane de motorină ar fi una dintre ele. Măsura este, deocamdată, o propunere, nu o decizie adoptată. Dar ar fi o greșeală să așteptăm anunțul oficial înainte să înțelegem dimensiunea riscului. foto: Profimedia

Începând din toamna anului 2026, România intră într-o perioadă în care vulnerabilitățile energetice, bugetare, economice, climatice și sociale se vor alimenta reciproc. Unele crize sunt aproape certe; altele se vor declanșa numai dacă vom avea o iarnă rece, incidente tehnice ori noi șocuri geopolitice. foto: Profimedia

Ni se spune că energia produsă din cărbune este cea mai scumpă, în timp ce fotovoltaicul și eolianul reprezintă cele mai ieftine forme de electricitate. Afirmația este repetată atât de des, încât a dobândit statutul unui adevăr care nu mai trebuie demonstrat. Dar...

În România există oficial doar patru experți tehnici judiciari autorizați în domeniul gazelor și 22 în domeniul energiei electrice. Niciunul dintre aceștia nu a fost invitat să explice public, riguros și independent ceea ce se întâmplă.

România a reușit o performanță greu de egalat chiar și într-o administrație obișnuită cu ratarea proiectelor, și-a asumat închiderea centralelor pe cărbune, a obținut bani europeni pentru capacitățile care trebuiau să le înlocuiască, a înființat companii, consilii de administrație și directorate, dar nu a construit centralele. Centrala de la Rovinari, octombrie 2024/ foto: Profimedia

România a declarat stare de alertă energetică. Sună grav. Sună a mobilizare. Sună a stat care știe ce are de făcut. Foto: Inquam Photos/George Călin

Oprirea ambelor unități de la Cernavodă scoate din sistem aproximativ 1.400 MW capacități de producție continuă și predictibilă. România poate evita întreruperile de alimentare, însă ajunge să depindă aproape integral de disponibilitatea vecinilor exact când aceștia se confruntă cu aceeași secetă, caniculă și reducere a producției nucleare și hidroelectrice.

În ultimele zile, în spațiul public s-a răspândit informația că România ar putea rămâne fără carburanți, iar prețul motorinei ar urma să ajungă la 11 lei/litru. Datele disponibile nu susțin existența unei penurii fizice naționale în perioada următoare și nici a unei evoluții atât de rapide a prețului. foto: Profimedia

România se află în fața unei crize energetice pe care încă o tratează administrativ, prin declarații liniștitoare, deși vulnerabilitățile sunt deja vizibile. Nu se pune problema, în acest moment, că România a rămas fără petrol sau carburanți. Există însă toate condițiile pentru apariția unei crize de preț, a unor dificultăți logistice și, într-un scenariu sever, a unor discontinuități temporare de aprovizionare.