„Cel mai greu de suportat a fost gândul că, dacă nu fac nimic, fiul meu va avea aceeași soartă: sclavie pentru facturi și ceva hrană”. Povestea Anei, care a plecat din România acum 18 ani în Portugalia

Totul a pornit într-o zi când, chemată la o ședință cu părinții la liceul unde învăța fiul ei, doi dintre profesori au luat-o deoparte și i-au spus că fiul ei, care participase la mai multe olimpiade, are o minte sclipitoare și că ar fi bine să investească în viitorul lui. Dar cum, când, cu cele trei joburi pe care le avea – la o fabrică de mobilă, vânzătoare la un chioșc de ziare în Galați vreo 10 ani și menajeră – abia reușea să își achite facturile și să pună ceva de mâncare pe masă. De aici până la decizia de a pleca din țară, imediat când s-a ivit ocazia, nu a mai fost decât puțin. Foto: Sergiy Serdyuk / Alamy / Alamy / Profimedia
Citește mai mult