Cristian Tudor Popescu

În tenis, e mai greu să-ți revii după ce-ai fost la un pas de victorie, decât după ce-ai fost la un pas de înfrângere.

Potrivit celor mai recente date statistice Eurostat, 1 din 4 tineri români asigură tăierea hranei pentru câinii vegetarieni. Nu muncesc nicăieri și nu urmează vreo facultate.

Carevasăzică, Relu, Reluțu, Relache, Relișor câștigă vreo 700.000 dă ieuro per anu dă pușcărie. Subțire, față dă Varanu Voiculescu, care să alese cu 20 dă milioane pă an...

Cu toate că Dunkirk 1940 este numele unui „miracol” de primă mărime în istoria WW2, lăsând Angliei, într-un mod rămas greu explicabil și astăzi, șansa de a rezista invaziei naziste, cinemaul nu prea i-a dat atenție.

Citesc, și, dacă aș fi credincios, ar trebui să mă crucesc.

Gânduri din țara de zgură despre iarba tenisului.

Prințul Aripă de Lebădă, Picasso al picturii pe aer, regele Roiger, Îngerul ierbii, Geometrul cerului... Cum să-l mai numesc?

Wimbledon, Centre Court, ladies` final. Venus conduce cu 5-4 și 40-15 pe serviciul Garbinei – are două mingi de set.

Set și 3-0 pentru Simona Halep. M-a trecut un fior: e scorul de la care a întors-o Ostapenko la Roland Garros... E scorul de la care a întors-o Wozniacki la Eastbourne... Șansa de a câștiga un set când conduci cu 3-0 e 60%, când ajungi la 4-0 devine 90%...

Incomodă adversară chinezoaica Shuai Peng... Amintind de Monica Seles prin loviturile tari cu două mâini și pe stânga și pe dreapta, Peng a profitat de orice minge mai scurtă sau moale a Simonei, pentru a izbi decisiv.

Mă întreb: oare ce vor spune toți cei care, de săptămâni în șir, pe baza unei înregistrări pe ascuns, fragmentată, montată, neexpertizată, cer demisia procurorului-șef DNA Kovesi pentru că ar fi presat „stalinist” procurorii să facă anumite dosare?

E clar acum de ce a rămas ministru al Justiției dl Tudorel Toader și în guvernul Tudose. Ezitarea sa de a o demite pe Kovesi, prima mare „dezamăgire” a dlui Dragnea față cu guvernul Grindeanu, se va fi dizolvat în dimineața în care dl Tudorel, „pilonul de neclintit al Justiției”, a fost convins să-și dea demisia pentru a fi numit din nou.

Ayatollahul Dragnea și ai săi nu comit, cu noul program, o erezie mult mai mare decât Grindeanu față de Coranul programului de guvernare cu care au câștigat alegerile?

În marile capitale occidentale, unde nu stă nimeni să deslușească ce e cu frustrările și obsesiile dragneilor, grindenilor, ponților sau jienilor, ce s-a petrecut la București se vede așa...

Spuneam luni că UDMR merge, de regulă, cu puterea, dar cere un preț mare pentru asta, voturile UDMR sunt scumpe. Cât de scumpe, s-a văzut acum.

Dl Sorin Grindeanu calcă, în premieră absolută, reguli ale PCR aplicate vreme de decenii. Când un tovarăș din conducerea superioară se făcea vinovat de o deviere de la linia Partidului, punând în discuție, de fapt, autoritatea liderului suprem, de obicei tovarășul nu era omorât de tot, i se dădea o funcție de plan secund pe undeva, cu condiția să nu mai crâcnească de acum încolo.

Oricât de tare mă doare, e un fleac pe lângă ce simte acum Simona. Știu cum e asta, tăcută, ascuțită și perversă ca o durere de măsea a sufletului, după un meci pe care l-ai pierdut când ai fost atât de aproape să-l câștigi...

Uriașa cehoaică a tras asupra Simonei din toate pozițiile fără s-o poată doborî, căci fizic și psihic Simona Halep e acum un Hopa Mitică, nu se sparge , nu se strică, și-n picioare se ridică.

I-am privit tot timpul chipul, ochii, erau mai importanți decât loviturile, chiar și decât cele cu racheta de pământ. Și n-am văzut clintindu-se acolo nimic din ce știam că este. (Foto: Guliver/Getty Images)

„Finanțele ne-au comunicat cât e anvelopa pe care o au pregătită pentru anul acesta, au mâncat câteva categorii de bugetari cărora li s-au făcut deja creșteri. Atunci a trebuit să ne reorganizăm un pic…” zice dna ministru L.O. Vasilescu. Întrebarea este: exprimarea „au mâncat” o veni din limba franceză, cu care dna Olguța e mai familiară decât cu engleza, de la manquer, a lipsi?

Nu mai puțin de 3 (trei) scurte i-a pus Carlei Suárez Navarro, toate câștigătoare. E ceva neobișnuit pentru Simona, și arată mentalul pe care și-l menține tare în continuare.

Adică, fă, Doamne, minunea asta bună și frumoasă, morții să fie ai altora, că poate ești și tu oleacă român.

„Plecarea de tot din USR a dlui Dan nu se justifică. Dânsul e fondatorul partidului, pe care are meritul de a-l fi ținut în viață ani de zile prin luptele sale singuratice cu Primăria Capitalei. Nicușor Dan n-a avut niciodată carismă, n-a fost un bun comunicator”. (Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)

La spectacolul foarte tinerei Ariana Grande, cei mai mulți dintre spectatori erau foarte tineri... După ce am auzit asta, când am fost în stare să gândesc, primele cuvinte care mi-au venit în cap au fost „Masacrul Inocenților”.

Din pricina poticnirii în zgura rea a Romei, a avut de suferit nu numai glezna dreaptă a Simonei. (Guliver Getty Images)

Fără pavăza NATO, am ajunge din nou un satelit al Moscovei, spre bucuria multor politicieni băștinași trumpiști, admiratori și ai lui Putin. (Guliver Getty Images)

Ce jucătoare extraordinară a devenit Kristina Mladenovic! Are, în acest moment, cel mai bun forehand din circuitul WTA. Serviciu foarte bun, și primul, și al doilea. Dibace la scurte și face voléuri impecabile la fileu. O combinație rară de forță și finețe.

O victorie a Simonei mai anevoioasă decât o arată scorul asupra Anastasijei Sevastova. Letona a intrat pe teren cu un mental de învinsă dinainte. În primul set, chiar și când i-au reușit lovituri, n-a părut convinsă că o poate bate pe Simona.

Trebuie să autodenunț, stimați cititori ai Republicii, o infracțiune comisă din naștere a subsemnatului.

Iată că nu întâmplător la Madrid a realizat tenisul românesc, anul trecut, cea mai bună performanță colectivă de mare turneu din istoria sa: 4 jucătoare în sferturile de finală. Și acum, ceva în aerul înalt al podișului madrilen, în liniștea vie a tribunelor, e pe sufletul fetelor noastre.

A închis o clipă ochii, pe urmă a privit undeva peste umărul meu și a zis destul de tare: „Să știi că eu plec... o să-ți scriu de la Paris”.

Comisia Juridică a Senatului a simplificat și a adus la zi un vechi proverb românesc. „Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou!” sună acum așa: „Cine nu fură e un bou!”.

Văzând-o cum ară zgura și lovește mingea ore în șir, cu parteneri băieți, într-un ritm sufocant, fie soare, fie ploaie, pe dezolantele arene BNR rămase în paragină, au fost momente în care m-a durut sufletul pentru Simona.

Comentând azi-dimineață pentru Digi 24 zicerea lui Ilie Năstase cum că Serena Williams va da naștere unui copil de culoarea ciocolatei cu lapte, spuneam despre ziariștii britanici care au prezentat asta drept remarcă rasistă, că probabil nu sunt ziariști de tenis și nu știu cine este Ilie Năstase.

Sunt unii care zic cum că bugetul nu se poate umfla destul ca să facă față creșterilor de salarii și pensii, că Guvernul se împrumută peste măsură și că o să fie rău. Ceea ce mi se pare greșit.

Este dna Firea, primarul Capitalei, al doilea lider PSD, după Adrian Năstase, care poate spune cetățenilor, cu justificată mândrie, „Să-mi numărați ouăle!”?

Imortalizându-și bustul pe clopotul de 26 de tone și jumătate de milion de euro, cel mai mare din Europa, ce va răsuna în Catedrala Mântuirii Neamului, putem spune, Doamne Dumnezeule și stimați Republicani, că PDG al Godporației BOR, Daniel, și-a făcut cel mai tare selfie de pe planetă?

În 1987, am scris o povestire SF intitulată „Break”. Era despre Freas și Onemai, un „Roger” și un „Rafa” jucând un tenis al viitorului, când Federer avea 6 ani și Nadal unul. Imaginam atunci un computer de teren care cârâia „out!”, un prototip al Hawk Eye de astăzi, și alte minunății tehnologice. Freas și Onemai ai mei aveau 23 și 15 ani.

Mai bine de o jumătate de ceas, ministrul Tudorel a mitraliat DNA din toate pozițiile, repetând că și-a depășit atribuțiile, că a încălcat separația puterilor în stat, că a creat presiuni asupra Guvernului, intimidând și descurajând legiuitorul delegat.

1. A fost Elena Udrea, nu președinta, aproape împărăteasa României?

După săptămâni de pauză, dureri la genunchi, tratamente uneori la fel de dureroase, nesiguranță, o înfrângere clară în fața lui Mladenovic și victorii relativ simple la jucătoare mai slab cotate, Simona avea nevoie de un meci dur, câștigat greu. I l-a oferit puternica australiancă Sam Stosur, adversară bine cunoscută Simonei, dar greu de contracarat când îi iese jocul.

Așa cum m-am temut din ziua abrogării ei, OUG 13 a fost doar o șarjă diversionistă, menită parcă să consume forța de reacție a oamenilor. Atacul blindatelor și aviației hoților de partid și de stat e acum în plină desfășurare.

Rafa privește o clipă zona de impact, apoi își scoate bandana neagră și o ia spre fileu ca să-i strângă mâna lui Roiger. Nu cere challenge, deși ar fi avut de ce.

Spuneam și repetam că inițiativa legislativă de binefacere pentru corupți a multigușatului lider PSD sen. Ș. Nicolae e o diversiune. Că furnizează lui Dragnea și PSD o marjă de imagine, că nu mă liniștește deloc să-i aud delimitându-se de grațierea corupților.

Corupții nu sunt doar simpatici, sunt și nevinovați, săracii, siliți să doarmă 3 într-un pat, în igrasie. Au fost băgați jos de procurorii călăi, de judecătorii controlați de binom, prin urmare, să-i dăm afară din pârnaie cu legea grațierii marca Șerban Nicolae.

Câți cocotieri se pot cumpăra cu 1 milion de euro?

Primarul din comuna Brebu, jud. Prahova, a fost invitat în localitatea Las Vegas, nu Las Fierbinți. De către cine?

Oricât aș detesta creatura portocalie de horror SF ajunsă la Casa Albă, sfidarea aruncată lui Trump de Hollywood în această noapte câștigă detașat la categoria „Cel mai penibil moment din istoria Oscarurilor”.

I-am rugat pe manifestanții care au proiectat România în lume în aceste săptămâni, să renunțe la pancarta și strigarea „PSD-ciuma roșie!”. Nu-i drept, spuneam, există și membri sau simpatizanți PSD care sunt oameni cinstiți și de bun-simț.

Secvența nr. 1. Președintele Iohannis descalecă în mijlocul încă nu foarte mulților protestatari din Piața Universității, înveșmântat într-o geacă roșie. Nu intră în dialog cu nimeni.

Încep cu sfârșitul prezenței președintelui Iohannis în Parlament: salutând ″publicul″ cu mâna dreaptă pe sus și la piept, zâmbind larg, ca o vedetă. Parcă, totuși, suntem într-o situație de criză, ″în plină criză“, cum spunea chiar dl președinte, nu la sfârșitul unui concert rock.

Ceaușescu a căzut a doua oară, în întruparea lui județeană, oberchelnerul Dragnea.

În această a doua marțe neagră din istoria politică, juridică și democratică a României, mult mai neagră decât prima, puterea politică PSD-ALDE instalată prin vot a declarat război civil altei puteri independente din stat, Justiția. Și cetățenilor care, neprostiți de șpăgile de la buget promise de Dragnea și ai săi, ies în stradă de zile în șir și vor continua să iasă.

O cauză deosebit de importantă a căderii lui Ceaușescu a fost faptul că securiștii nu puteau să aibă mașini occidentale scumpe, nici vile cu 12 camere sau să-și petreacă concediile cu nevestele sau/și amantele în celebre resorturi de lux ale lumii.

Referendumul anunțat de președintele Iohannis înseamnă mai mult decât pro sau contra legii grațierii și înmuierii Codului Penal. E vorba, de fapt, de a alege românii în ce țară vor să trăiască:

Președintele Iohannis a venit în Piața Universității îmbrăcat în geacă roșie. De ce? Ca să fie mai vizibil pentru trăgători de elită? SPP n-a avut nimic de zis cu privire la pata roșie reperabilă și din avion între hainele întunecate din jur? (Foto: Inquam Photos / Adriana Neagoe)

De mai bine de 15ani, nu încetez să mă mir în fața acestei minunății numite Roger Federer, de parcă l-aș vedea prima dată.

M-a sunat azi-noapte Sebi Ghiță. Nu era în nicio Seișea, nici la Moscova, tocmai sărise gardul ca să scape din focul de la clubul Bamboo, pus de Binomul SRI-DNA ca să-l termine pe el, pe Ghiță. A dorit să transmită o informație vitală pentru români:

Faza care descrie cel mai bine starea de spirit a Soranei s-a petrecut la 3-3. (Foto Guliver/Getty Images)

De la „Dolce far niente” (1998) încoace, a treia dimensiune a filmelor lui Nae Caranfil, profunzimea, s-a micșorat continuu. Dacă în „Closer to the Moon” mai sunt momente încărcate cu o emoție tușantă pentru spectator, „6,9 pe scara Richter” e redus cu totul la 2 D”. E un superficiu, adică suprafață plus artificiu.

Ce-a făcut SRI pentru a stopa ascensiunea din ultimii 10 ani a criminalului financiar S. Ghiță până la suma de 100 milioane euro avere personală? Sau, dimpotrivă, S. Ghiță a fost propulsat de Serviciu, de la filiera Prahova, condusă de fostul securist Păltânea, și până la contractele mănoase pe care „Copilu” le-a avut cu SRI?

Multă vreme după ce am trăit noaptea de 21 decembrie 1989 în Piața Universității, îmi era jenă că exist. Că mai sunt pe acest pământ, în vreme ce alții fuseseră vârâți în el cu glonțul patriei în ei.

Cu ce ne-am ales în urma celor 10 zile de vânzoleală între Cotroceni și Kiseleff?

Respingând-o fără nicio explicație pe dna Sevil Shhaideh, președintele Iohannis s-a plasat singur într-o situație cât se poate de dificilă. Dacă va hotărî să respingă și a doua propunere a PSD-ALDE, dl Sorin Grindeanu, atunci va oferi lui Dragnea, Tăriceanu et comp. platforma de lansare a suspendării președintelui.

„Avem documente care arată că tovarășa e spioancă, da nu putem să vi le arătăm, că e secrete”.

Situația politico-socială și umană din 2016 o repetă aproape identic pe cea din 1990.

Părinții mei sunt înmormântați într-un cimitir din periferia Capitalei, în religia ortodoxă, așa cum au dorit. Ceea ce n-are nicio legătură cu ideile subsemnatului despre religie, biserică și reprezentanții ei.

Ofițerul e tânăr, drăguț, are ochi calzi, de o cruzime calmă. O privește pe femeie ca pe un frumos animal de laborator.

Președintele Iohannis nu a invitat în tribuna oficială, la parada militară de Ziua Națională, „persoanele cu probleme penale”, în cap cu domnii Dragnea, Tăriceanu, Ponta. Nu e-n regulă. Ziua României e pentru toți cetățenii români, penali sau nu.

Pe vremuri, doi șoareci ronțăiau o rolă de film. Unul zice, clefăind: „Mie mi-a plăcut mai mult cartea”. Radu Jude avea în față destule dificultăți, hotărând să ecranizeze „Inimi cicatrizate”, romanul singular al lui Max Blecher.

Cum vă numiți dumneavoastră, doamnă? Doamna răspunde: Oana Bîzgan. Ăsta e numele dumneavoastră întreg? Doamna răspunde: Mă numesc Oana Mioara Bîzgan Gayrol. Nu e destul de mioritic? Aha. Vă numiți Gayrol. Ce nume aveți, candidații ăștia din partidul dumneavoastră, Clotilde, Gayrol, Armand, Wagner... Da` niște Radu, niște Nicolae sau Ionescu n-aveți p-acolo?

În calitate de președinte cu suspendare al Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor de Voturi, dl Dragnea anunță că alegerile sunt fraudate înainte de a începe.

Doi bani nu dau pe orice deținător al unui certificat de revoluționar. Dacă, prin absurd, aș fi avut așa ceva, aș fi rupt și aruncat public la coș actul, ca protest față de miile de escroci care și-au achiziționat eroismul la negru.

Nu credeam, când am plecat de la Gândul, că nu voi mai arunca nicio privire înapoi. Cum nici de Adevărul nu mă mai leagă niciun regret. După un sfert de veac de gazetărie, la Republica mă simt, în sfârșit, liber.

Odată cu alegerea lui Dodon președinte al Republicii Moldova, România are graniță cu Rusia pe Prut.

Năstase și Mitrea au ajuns, ulterior, și ei la închisoare, ca mitarnici; cu acești 30 de apostoli ai Sfintei Șpăgi ce se va întâmpla?

Hillary Clinton. Încercând să pară o bunicuță duioasă, trage întruna lateral de mușchii din jurul gurii, mai ceva ca bunicuța Ion Iliescu.

Cititori ai Republicii, ce părere aveți de o lege care să interzică parlamentarilor să legiuiască și să voteze creșteri de salarii și pensii, scutiri și anulări de taxe și impozite în ultimele 6 luni înainte de alegeri?

Se împlinește un an de când, în spelunca aia de tablă unde se întâlneau sataniști și drogați să cânte cântece deocheate, oculta antiromânească a pus foc ca să-l dea jos pe Victor Ponta, cel mai premier bun, mândru că e român, și să-l pună pe Csolos ăsta, omul lui Soros, care, cu Iohannis și cu Kovesi, vinde țara la străini.

Mă număr printre acei ultimi romantici capabili să creadă că o înfrângere poate fi frumoasă, după cum o victorie poate fi urâtă.

Ziceam că dacă dl Cioloș intră în partid și candidează, după toate declarațiile despre cum va rămâne în afara politicii până în alegeri, subsemnatul mă las de gazetărie politică.

Pe subsemnatul, absurdul, ca să mă facă să râd, trebuie să aibă, oricât ar părea de paradoxal, o logică a lui.

Angelique Kerber nu e degeaba nr. 1 mondial. Atitudine de învingătoare, capacitate uriașă de a-și ridica nivelul jocului când e condusă, încredere dată de cele două Grand Slam-uri câștigate anul acesta.

„Încearcă să mai și ții mingea în teren!” i-a spus Thomas Högstedt lui Madison Keys. Este exact ce n-a făcut tânăra, exploziva și emotiva amerciancă, prezentă pentru prima dată în Turneul Campioanelor.

În editorialul precedent despre dl Cioloș, enunțam 10 propoziții de natură morală cu privire la dânsul, dintre care a 8-a suna așa: „8. Acționează ca un inginer, nu ca un politican”.

Dacă cei care pierd, prin fluctuațiile de curs ale CHF, și pierderea o plătesc eu, contribuabil nevinovat, ar fi câștigat, tot din fluctuații, cum au scontat, împărțeau câștigul cu mine?

Șeful Poliției Sibiu, C. Negru, și-a dat demisia, deoarece, zice el, în decurs de 12 ore a primit amenințări cu moartea la adresa lui și a familiei. S-a recepționat „un telefon anonim pe telefonul de serviciu în care mi se spunea că o să mi se răpească copiii și o să fie supuși la același tratament cum a fost tratat animalul”.

Dacian Cioloș a lansat o ofertă de bună guvernare, România 100. Iată ce știu, vreau și pot să încerc să fac. Și dacă nu eu, atunci altul, dar asta cred că e de făcut.

Pare că politicianul român n-are nimic sfânt. Nu e așa. El trăiește cu o credință veche și de neclintit, și anume că se adresează unor debili mintal. Prostia este valoarea fundamentală din care își trage seva. Prostia e sfântă.

Am lăsat să treacă câteva zile de la dezvăluirile lui S. Ghiță cu privire la subsemnatul, ca să se așeze gunoiul răscolit cu bățul al presei noastre.

Președintele a prins glas. Pare că a așteptat 2 ani ca să vorbească.

„Ciudat”. Așa a calificat președintele Iohannis „maimuța” de presă azvârlită de multiinculpatul penal Sebastian Ghiță. Vasăzică, șeful statului nu comentează batjocura ambasadei Rusiei cu suta de euro donată României pentru Cumințenia Pământului, în schimb comentează batjocura lui Ghiță la adresa DNA și a publicului românesc. „Ciudat” dă viață „maimuței”, pentru că presupune ceva ce există.

Îmi amintesc și acum senzația de stop cerebral trăită când am văzut cifrele care îl trimiteau pe CV Tudor în finala prezidențialelor din 2000. Apoi, rușinea: mi se părea că toate țările civilizate se uită la România ca la o adunătură de triburi care pot fi prostite cu mărgele și acadele.

Doamna Elena Udrea s-a înscris la masterat în Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj. Dânsa vrea să facă asistență pastorală și vrea atât de tare, încât zice că poate se înscrie mai târziu la facultate, acum vrea să-i păstorească masteral cât mai iute pe cei tulburați emoțional, spiritual, care au nevoie acută de domnia sa.

Eu nu știu dacă Gabriel Oprea se face vinovat de uciderea polițistului Bogdan Gigină. Știu doar că acest Oprea e un grandomaniac iresponsabil. Cu privire la omorul din culpă, numai Justiția poate hotărî dacă fostul ministru de Interne trebuie sau nu să fie condamnat.

În timp ce primarul din Voluntari se cocoța pe catedră, ca să-și transmită mesajul, primarul din Sf. Gheorghe, Antal Arpad, i-a pus în brațe ambasadorului american la București, Hans Klemm, steagul Ținutului Secuiesc și s-au tras în poză, ca să transmită mesajul că Statele Unite îi susțin pe separatiștii din secuime.

E posibil să încapă într-un apartament de bloc ceaușistoid Turnurile Gemene, adulterul, alzheimerul, a doua venire a lui Iisus, felația, Charlie Hebdo, Bush, Obama, Putin, Iliescu, regele Mihai, comunismul, terorismul, antisemitismul, conspiraționismul, sarmalele cu mămăligă, fără să crape zidurile sub presiunea acestui kivetsch?

„Challenge!”, strigă Simona hotărâtă. Când arbitrul o anunță că le-a epuizat pe toate 3, și nu mai poate solicita computerul, Simona e uimită: „Da? Nu mai am niciunul?...”.

Din loja ei, cineva îi face un semn sau îi strigă ceva. Scorul este 6-2, 5-5 și 30-15 pentru Simona, pe serviciul Carlei Suárez. Constănțeanca răspunde cu un semn scurt din ochi și din mână, „Stați liniștiți, știu ce am de făcut...”.

Aproape să-mi vină rău la meciul ăsta al Simonei. Sună ciudat, dar astfel de victorii „proaste” fac o campioană. (Foto: Guliver Getty Images)

Bun meci tactic a făcut Simona Halep în fața unei adversare periculoase, finalista de Roland Garros Lucie Šafářová. Dacă te iei cu cehoaica la schimburi tari în unghiuri, dacă-i deschizi terenul, riști să rămâi blocată în bocanci în fața winnerelor pe care le expediază fulgerător, lovind devreme mingea, din față și din urcare. Ceea ce s-a și întâmplat când Simona a uitat ce are de făcut.

Dl Tobă și-a dat demisia nu pentru că ar vrea să salveze onoarea oricum găurită a Ministerului de Interne, ci pentru că premierul Cioloș a procedat corect din punct de vedere moral, punându-l în fața alternativei: ori demisionați, ori vă demit. Dacă mai era premier dl Ponta, onorabilul Tobă se striga nevinovat, cum și face, și rămânea bun în funcție.

Lume luminată, de la criticul de artă Andrei Pleșu până la criticul de modă Alin Gălățescu, fostul meu elev la matematică, se opintește cu declarații de la imperativ până la rugător să scoată din buzunarul românului bănuțul pentru Cumințenia Pământului.

Au pierdut titlul Statelor Unite de Vest și Sud băieții noștri – zic așa pentru că îl simt foarte aproape pe Julien Rojer.

Ghemul 1: 15-30. Horia îi servește tare în corp lui Mike Bryan, returul e slab, deasupra fileului, punct Rojer cu voleul. 40-30. Serviciu 2 derutant, Horia pe reverul aceluiași Mike, așezat să dea tare cu dreapta. Retur moale, vole Rojer, punct.

Cum a ajuns Simona să fie condusă cu 4-0 și 40-30, minge de 5-0 pentru Radwańska în primul set? Statistica arăta 10 greșeli neforțate. Acestea însă pot fi de două feluri, pe care cifrele nu le precizează: active și pasive. Neforțatele Simonei erau aproape toate active, adică făcute pe lovitură agresivă, cu inițiativă, nu din străduința pasivă de a nu greși.

Eram un pachet de nervi, ca întotdeauna când sunt nevoit să conduc prin acest Bucureşti de coşmar în miezul zilei. Faptul că mi-am ciocnit Dacia cu un Opel Vectra a fost aproape normal. Ar trebui să mi se intâmple în fiecare zi. (Foto: Octav Ganea/Inquam Photos)

„Felicitari d-lui ctp... A dovedit încă o data cat de vaste sunt cunoștințele sale în materie de tenis..o sa-i cer niște sfaturi cu prima ocazie când o sa am onoarea sa-l intalnesc....si poate la Tokio ne antreneaza somitatea sa. Acest text a fost publicat de dl Florin Mergea, medaliat cu argint la Rio, pe contul de Fbk al d-sale în replică la comentariul subsemnatului după meciul pierdut împotriva lui Nadal-Lopez.

Nu pot să dorm, deși e 4 dimineața. Cred că nu sunt singurul. Într-un timp paralel al Pământului Olimpiadelor, acest meci a fost câștigat de Horia și Florin. Cum?

A fost exact așa cum ziceam alaltăieri la Digi Sport! Lăsați-mă și pe mine să am această măruntă satisfacție de comentator de tenis: Johnson și Sock sunt puternici luați fiecare în parte, servesc constant cu peste 200 km/h și lovesc năprasnic cu dreapta, dar când îi pui la un loc mai au de învățat finețe tehnică și gândire tactică de la Tecău și Mergea.

În sfârșit o scânteiere în miezul de noapte în care orbecăie delegația olimpică a României la Rio: Horia Tecău și Florin Mergea s-au calificat în semifinalele probei de dublu, învingând Brazilia. Spun Brazilia, nu numai cuplul Melo-Soares, pentru că rar vezi la tenis o adunătură de mârlani mai agresivă decât publicul brazilian.

Până la ultima minge am tremurat pentru Simona! În ciuda victoriei în două seturi, 7-6, 6-3, a fost un meci pe muchie de cuțit tot timpul. (Guliver Getty Images)

Unde a stat ascunsă până acum SiMonica, perechea asta minunată? (Foto: www.couperogers.com)

Simona a câștigat acest meci uriaș chiar când începusem să cred că-l va pierde. (Guliver Getty Images)

Cu mare bucurie, văd că Simona și-a reamintit acel „al doilea joc” de care e capabilă, stilul defensiv-agresiv, cu inițiativă, care a dus-o și anul trecut în finală, aici, la Montreal. (Foto: Guliver Getty Images)

Spuneam, după măcelul cu camionul de la Nisa, că trăim o epidemie de ciumă psihică. Ea nu se transmite ca aceea fizică, prin contact sau apropiere, ci la mari distanțe, prin rețelele tehnologiei informaționale.

Acum are loc în Turcia, sub conducerea lui Recep Tayyip Erdogan, adevărata lovitură de stat, care urmărește nu schimbarea unui lider cu altul, ci a orientării politice și geostrategice a statului turc.

Am văzut actori uriaşi stingându-se de mult. Egoistul Radu Beligan şi-a legumit viaţa, a trăit zgârcit, mai mult cu gândul, ca să aibă de unde dărui teatru atâtor generaţii. (Foto: tnb.ro)

O zi de grație pe arena din Str. Dr. Lister – Staicovici. Mi-a amintit de un alt 6-0, administrat acum aproape o jumătate de veac, tot aici, de necunoscutul Ilie Năstase marelui campion Manolo Santana.

Cum pot fi opriți asemenea asasini de capul lor, care se pregătesc în singurătate și demență?

Zeci de tineri și copii săraci, părăsiți, handicapați fizic sau psihic, luați de pe stradă și din casele lor, ținuți în cuști și în lanțuri, puși la muncă silnică de stăpânii de sclavi ani în șir. Unde s-a întâmplat asta? În Brazilia, în Nigeria, în Somalia, în teritoriile Statului Islamic?

Pe ce să cadă mai întâi ochiul străin al noii mașinării ajunse în România?

Fiecare serviciu imparabil, proiectat cu mult peste 200 km/h în colțurile ierbii Centralului de la Wimbledon de ghiogarul croat Marin Čilić mă lovea în cap și în piept. (Foto: Guliver/Getty Images)

E posibil să joci bine și, totuși, să nu câștigi pentru că adversara joacă și mai bine? Chibiții de profesie resping de obicei această situație, învinuind-o pe învinsă. Eu n-am ce să-i reproșez Simonei. (Foto: Guliver/Getty Images)

Din nou, nu pentru haita de hateri: e un capitol deloc simplu din tenis jocul împotriva unui adversar rănit. (Guliver Getty Images)

Părinții și-au luat copiii de mână și s-au dus să protesteze în fața Ministerului Educației. De ce? Pentru că punctul 6, subiectul I al Evaluării Naționale la matematică, le-a solicitat elevilor ceva nepermis, revoltător: să gândească.

Obiectivul parlamentarilor mi se pare cât se poate de clar: din toată ființa lor, năzuiesc spre statutul nomenclaturii Partidului Comunist din Epoca de Aur.

După două seturi crâncene cu „nevăstuica” Barbora Strýcová, Coco Vandeweghe e condusă cu 3-1 în decisiv, dar face rebreak-ul și va servi pe iarba de la Birmingham.

În țara de baștină a lui Eugen Ionescu, se discută aprins despre consecințele absurdului, nu despre absurdul însuși, acesta trecând drept normal.

Cutărică „s-a ales cu dosar penal”. Ați auzit propoziția, prefabricatul ăsta verbal, de nenumărate ori în știrile TV, în legătură cu anchetarea a tot felul de infractori. De aceste alegeri, expresia se umple cu un contrasens superior: „S-a ales cu dosar penal – adică s-a ales primar, deși avea dosar penal”.

Rezultatul acestor alegeri, cel puțin în Capitală, este răspunsul oamenilor la ce s-a întâmplat în urma înlăturării lui Ponta și PSD de la Cotroceni și din Palatul Victoria, de către oameni

Din 2000 n-am mai văzut zisa dreaptă politică atât de confuză și împiedicată în propriile-i membre.

Nu voiam să scriu nimic despre cartea dnei Maria Olaru, întrucât d-sa mi-a dat spre lectură un fragment cu câtăva vreme în urmă, solicitându-mi o prefață, ceea ce am refuzat cu toată delicatețea.

Bute dopat. Poate că la retestare va fi infirmată depistarea pozitiv la ostarină a lui Lucian Bute.

Mă doare pe mine capul de când mă tot rog de Simona să ia inițiativa, să joace agresiv, cu lovitură decisivă. Dar există și cazuri în care o asemenea tactică nu poate fi aplicată.

Sunt meciuri care te fac să trăiești în 3 ceasuri cât într-un an. Azi-noapte, între Novak Djoković și Kei Nishikori s-a petrecut unul dintre cele mai adevărate meciuri din istoria tenisului.

Oricât m-aș uita din toate părțile la aparițiunea în conferință de presă comună a domnilor președinte Zgonea și ambasador SUA Hans Klemm, nu văd decât ceva foarte românesc: arată ca un selfie pe șpagă.

Înjurători ai Simonei, nu vă bucurați: n-a câștigat primul meci la Roma pentru că nu a ținut neapărat să-l câștige.

Nu-mi amintesc, de pe vremea când eram președintele Clubului Român de Presă și până azi, vreo cerere formulată autorităților de către Club sau altă organizație a breslei, cu privire la pensii speciale pentru jurnaliști.

De-acum, mi se pare cât se poate de necesar ca Horia și Florin să înceapă curând să joace împreună, în pregătirea Olimpiadei de la Rio.

Simona a câștigat la Madrid al doilea titlu mare al carierei, alături de Indian Wells, dar cred că mai important e felul în care l-a câștigat.

La dublu, câștigătorii sunt deciși de 2-3 mingi, în câteva clipe.

Aseară mi-am dat seama ce mult e de când n-am mai văzut-o pe Simona Halep la nivelul maxim de concentrare și de încredere în sine! Și de când n-am mai numit-o Mangusta!

Formula sfertului Simonei cu Irina a fost aproape matematică: Irina e mai puternică, lovește tare, dar din așezare, Simona e mai iute, dă bine din mișcare.

Madison Keys nu-i fiștecine. Nr. 21 mondial, americanca e o lupoaică tânără care vine. În meciul de azi-noapte, oricât de mare ar fi bucuria, să rămânem lucizi: Keys a jucat prost, ca trezită din somn, cu momente rare în care a arătat ceva din ce poate, alternând cu multele în care a zâmbit aerian după greșeli.

Ce uriașă inimă de luptătoare are Irina! Meciul cu Christina McHale a fost al treilea de trei seturi în trei zile, fiecare de peste 150 min. Și a avut în față o adversară de fier: parcă am văzut înfruntarea dintre doi cavaleri medievali schimbând lovituri de paloș ținut cu două mâini.

Bine că n-am prea mult de scris la meciul Simonei Halep cu Karin Knapp, 6-1, 6-1. Simplu spus, Simona a fost din altă ligă. Cu o treaptă de viteză în plus peste italiancă, a băgat-o constant în criză de timp, forțând-o să greșească.

Că Irina Begu a învins-o pe nr. 4 mondial, Garbine Muguruza, cap de serie nr. 3 la Madrid, e o mare surpriză, dar felul în care a făcut-o e și mai mare!

Simona și Sorana învingând simultan: n-am mai văzut asta de ani de zile. După o lungă și dureroasă eclipsă, Sorana Cîrstea câștigă la Madrid primul meci cu o jucătoare de top, sârboaica Jelena Janković.

Doamna Kovesi, prescurtat DNA Kovesi, are vreo 65% în sondaje la încrederea populației. Pare că majoritatea românilor sunt arși de-o sete de lege și dreptate ceva de speriat. Că doresc judecarea și pedepsirea tuturor corupților, pentru o societate mai curată.

Simona Halep devine o trambulină pentru relansarea „bătrânelor” talente. Chinezoaica de 27 de ani Shuai Zhang, după ce a zdrobit-o pe Simona în turul 1 la Australian Open, câștigând astfel pentru prima oară în carieră un meci de Grand Slam, s-a dus până în sferturi de finală.

După ce, mirosindu-le ciorapii ca băiat de mingi...

Publicăm acest text, trimis de Fundația Licinium, în virtutea respectării dreptului la replică. Subsemnatul nu am comentarii în plus față de ce-am spus în „Cum servește un handicapat locomotor”.

În urma articolului despre înfrângerea echipei de tenis feminin a României în întâlnirea cu Germania, văd reacții care se leagă exclusiv de propoziția „a servit ca o handicapată locomotor” cu privire la ratarea victoriei de către Monica Niculescu în confruntarea cu Andrea Petkovic, de la două mingi de meci consecutive.

Singura ieșire care ar mai salva aparențele pentru PNL, după ce și-a băgat mortul în casă, este un anunț al dlui M. Munteanu cum că se simte adânc în inimă lovit de internet, care i-a sărit la beregată, fără să-l lase măcar să ne dăruiască programul său secret pentru rezolvarea tuturor problemelor Capitalei.

Cât de bine cunosc greșeala blestemată pe care a făcut-o Monica! Am comis-o și eu când eram tânăr...

O pedeapsă pentru mine s-o văd pe Simona servind. Ar fi fost mai bine pentru ea să rămână Kerber tot timpul la serviciu. „She had the treatment she deserved” – „A primit ce-a meritat” spunea comentatorul (văd meciurile pe un canal străin, nu mai suport comentariile vorbeților noștri) de câte ori Simona fâlfâia câte un serviciu 2 ca să fie spulberată cu returul de nemțoaică.

„Indiferent cum o să joc mâine cu Kerber, trebuie doar să câștig” a spus Simona la sfârșitul bătăliei cu nr. 2 al Germaniei, Andrea Petkovic, conștientă că azi a câștigat jucând departe de nivelul ei maxim.

Dacă a fost posibil ca matriarha chimiei românești, Elena Ceaușescu, să ajungă doctor inginer al Politehnicii din București și Doctor Honoris Causa al Institutului Politehnic Regal din Londra, și asta fără ajutorul lui Dumnezeu, cum să nu onoreze patriarhul doctor inginer în tămâie (tot chimie) Daniel știința și tehnica românească?

O-ntrebare țara o străbate: cine i-a năimit pe activii pensionari Mossad de la firma Black Cube ca s-o sparie, s-o fâstâcească pe șefa DNA, Laura Codruța Kovesi? (Foto: Inquam Photos/Adriana Neagoe)

Și cel mai grav: rezultatul acestei manipulări nu este în primul rând rușinea celor care s-au repezit să înjure cu sete. (Foto: colaj Facebook Caroline Garcia/ Irina Begu)

Monumentul Colectiv urma să fie ridicat într-un parc din sectorul 4, într-un sit sacru: zona grătarelor, unde fumul jertfelor se ridică spre cer.

Lia Olguța Vasilescu a comis o mare greșeală: nu mai e deputată, nici senatoare de Dolj. Așa se face că DNA a putut s-o rețină pentru luare de mită, trafic de influență și spălare de bani. Altfel, am fi asistat acum la un discurs fulminant în Parlament al deputatului Sebastian Ghiță.

Bacsinszky-Halep, un meci greu de privit. De la prima minge, Simona a fost într-o stare numită, în jargon, „în reluare”.

Tânăra și talentata Heather Watson conduce cu 3-2 și break. Simona îl cheamă pe Darren. Australianul cel liniștit a vorbit 40 de secunde.

Ieri, în Lahore, Pakistan, un terorist s-a detonat într-un parc, omorând, la o primă estimare, 72 de persoane și rănind 300, majoritatea femei și copii.

Simo și Darren, ce pereche minunată! Nu-mi amintesc să mai fi văzut în tenis o asemenea alianță între o mare războinică și un mare strateg. Redutabila jucătoare germană Julia Goerges a fost învinsă, în crâncena căldură umedă de la Miami, de Hahill!

O probă de bravură a Irinei Begu în fața favoritei Nr. 29 la Miami, nemțoaica Sabine Lisicki. După ce a luat primul set cu 6-4, Irina nu a mai câștigat din următoarele 12 ghemuri decât unul: 6-1 și 5-0 în decisiv pentru Lisicki, servește Begu.

Al treilea Război Mondial, pe care îl identificam după atentatele de la Paris, continuă. Era doar o chestiune de timp producerea de noi atacuri împotriva cetățenilor europeni.

Printre filmele nominalizate la Oscar anul acesta s-au numărat unul despre amorul lesbian, „Carol”, și unul despre transsexualizare, „Fata daneză”. Sexul în grup organizat poate fi admirat în „Love”, ultima creațiune a lui Gaspar Noé, acum pe ecrane. Deviațiile de la heterosexualitatea standard înfățișate în cinema vor acoperi curând toate paginile unui tratat de sexopatologie.

La Auschwitz este dezintegrată nu numai viața, dar și moartea.

Nimeni nu poate câștiga la Serena Williams. Doar poate să piardă ea, câteodată.Spre deosebire fundamentală de Simona, atunci când are nevoie de un as sau un backhand ucigător, Serena îl scoate de undeva.

Nu face mai mult decât e necesar ca să câștigi – principiu profesionist de bază în tenis. Asta a făcut Simona azi-noapte.

Fumam în neştire ca să mă hârjonesc cool cu moartea, ca să demonstrez că nu mi-e teamă de ea, că nu mă omor după viaţă şi făcusem acelaşi lucru în faţa morţii adevărate, înspăimântătoare, care îl ştersese pentru totdeauna pe Dan.

În sfârșit, după luni de zile în care am zăcut mohorât, Simona mă face să sar din nou de pe scaun. De la Cincinnati și Toronto, acel „Al doilea joc” defensiv-agresiv, care a dus-o în cele două finale, se pierduse pe undeva, prin afara terenului.

„Să mi le șteargă! Să nu se mai spună că am jucat tenis pentru România. Nu mai vreau! Mâine mă duc la Federația Internațională, ca să-mi șteargă toate victoriile pentru România!”.În stilul lui inconfundabil, Ilie e supărat rău. Și are dreptate să fie, chiar dacă România înseamnă indolența și incompetența conducerii ei.

După ce infractorii lirici (pentru că nu-i voi mai numi altfel pe cei care apelează la mila tovarășilor din Parlament) au folosit mirungerea, plânsorile, argumentul că sunt simpatici, iată că numitul Rizea comite abjecția de a pune în față un copil, ca să smulgă niscai mizericordie și niște voturi. Și reușește. (Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Maria Sharapova nu s-a declarat „lucrată” de către „Binom”. N-a pretins că e victima unei conspirații, că dopajul ei este un dosar „comandat politic”, menit s-o scoată din Topul tenisului mondial.

Nici presa de rahat nu mai e ce-a fost...

Mulți internauți români got butthurt, adică au sărit de fund în sus la zicerea lui Bernie Sanders: „Today, people living în Bucharest, Romania, have access to much faster Internet than most of the US. That`s unacceptable and must change”.

Stimați cititori și contributori, republicani și monarhiști, ai Republicii.ro, îndrăznesc să spun că trăim momente unice în istoria României.

Spotlight (Reflector), am răspuns fără ezitare azi-noapte întrebării Oanei Zamfir, la „bursa” de la Digi 24. Și Spotlight a fost Oscarul cel mare (nu The Revenant, cu care mă războiesc de o lună), tot așa cum anul trecut am „nimerit-o” cu Birdman. Ar trebui să mă bucur și să devin consultant pentru pariori, nu?

Cum procedează un șef de stat român când își dă seama că a făcut-o de oaie sau, mai degrabă, de porc?

Pe 18 decembrie, 1997, se declanșa cercetarea de către Parchet în legătură cu cei omorâți în decembrie 1989. Puteți urmări 27 de minute din confruntarea pe care am avut-o atunci cu fostul președinte în emisiunea lui Marius Tucă.

De fiecare dată când îmi spun că meseria de jurnalist nu poate coborî mai mult în josnicie, sare cineva să-mi demonstreze că sunt naiv.

În ciuda acestei înfrângeri dureroase la Doha, unde era regină în fața rusoaicei Elena Vesnina, a fost un meci din care sunt de reținut niște lucruri bune în jocul Simonei.

Păi, cum, nu se închide? Eu tot protestez.

Mă uit la cei care l-au votat pe dl. Iohannis şi văd cum multora li se şterge treptat zâmbetul de pe faţă. Subsemnatului, tot votant Iohannis, nu i se şterge, căci n-are ce. (Foto: Inquam Photos/Octav Ganea)

Vorbirea făcută de președintele Iohannis în legătură cu cazul ANAF – Trustul Intact este la fel de nocivă pentru funcția prezidențială pe cât erau atacurile repetate la adresa televiziunilor A3 și A1, proferate de fostul președinte Băsescu de la pupitrul Cotrocenilor.

Polițistul brașovean Godină a reținut permisul unui șofer care n-a acordat prioritate unui pieton aflat pe zebră, silindu-l pe om să se oprească din traversare ca să nu fie călcat.

Doare, dar asta e. Pentru a nu mai știu câta oară, Simona întâlnește o „prădătoare” și nu are cum să-i facă față, mai ales când e una de clasă, ca Ana Ivanović.

Nu credeam să văd spiritul lui Slavici măcelărit pe ecran de un regizor la care țin.

Undele gravitaționale: Einstein a gândit la ceva mult mai fin decât mișcările neurotransmițătorilor chimici și electrici în capul său când se gândea la asta.

Dacă aș fi fost judecător în cazul Alexandru Vișinescu, nu l-aș fi condamnat pe acest bătrân, în care răutatea ucigașă încă-i tânără, la 20 de ani în închisorile zilei.

În ziarul/site-ul care încă se mai numește Adevărul, dau cu ochii de următorul titlu cu litere de-o șchioapă: „Diabolizarea Casei Regale a României. Cum s-a transmis propaganda murdară antiregalitate de la comuniști până la CTP și Băsescu”. Tare, domnule!

Așa ar putea arăta corpul delict în cazul aplicării legii Dragnea, legea antidefăimare, asupra subsemnatului. (Foto Facebook Liviu Dragnea)

Am pierdut partida cu Cehia de la scorul de 7-6, 4-4 și 40-15 pentru Simona, aflată la serviciu, în primul meci, împotriva Plíškovei.

Aproape că mă simt vinovat pentru ce-am spus vineri seară, la Digi 24

Ce se gândesc judecătorii și procurorii membri CSM aflați cu muscoiul pe căciulă: mâine mă ia și pe mine, poate ajung în pușcărie, nu strică o cărticică

Funcția lui T. Nițu lipsea din peisajul anticorupție românesc.

Pe vremuri, în săptămâna asta aniversară din ianuarie, mass-media românești dădeau pe dinafară de texte omagiu pentru Tovarășul.

Ce se întâmplă acum în Republica Moldova s-ar fi putut întâmpla și în România

„Nici ele nu sunt în formă”. Asta declara, cu câteva zile în urmă, Simona Halep despre meciul de Fed Cup al României cu Cehia, punându-mă pe gânduri.

Am văzut mii de filme de la 5 ani și până aseară. Mi-a crescut, prin urmare, un soi de organ care îmi prevestește cam cât de bun sau prost e filmul pe care îl voi vedea.

N-am scris nimic ieri despre dezastrul în fața chinezoaicei Zhang pentru că mă durea ce-o fi fost în sufletul Simonei. Știu starea groaznică pe care ți-o dă o asemenea înfrângere – în primul moment, îți vine să te lași de tenis

Pe 2 august 1876, în Deadwood, South Dakota, celebrul pistolar Wild Bill Hickok a fost împușcat în ceafă la o partidă de poker.

Încep nopțile australe pentru românii care trăiesc alături de Simona Halep marea bătălie de la Melbourne.

Sfinții părinți fac socoteala semnăturilor adunate pentru baterea în cuie în Constituție a cuvintelor bărbat și femeie cu privire la căsătorie. N-am nicio îndoială că vor strânge mai mult de 500.000, așa cum a trasat sarcină Ultrafericitul Daniel, Bossul BOR.

Simona e o jucătoare de ritm, în care își intră după o perioadă de joc continuu. Întreruperile din pricina ploii, prelungirea meciului cu Kuznetsova pe două zile, au deranjat-o vizibil.

Recunosc că mă calcă pe nervi jocul primitiv al găligancei Karolína Plíšková.

Subsemnatul, de pildă, ca scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, nu primesc absolut nimic de la stat pentru că public o carte.

În general, nu am nicio prejudecată de sex în legătură cu funcțiile de conducere, iar în particular, cred că femeile în poziții de decizie ar contribui la reducerea violenței cretine și/sau arogante de care e plină lumea

Cu câteva luni înainte de a muri, Moșu, cum îi ziceam toți, mi-a încredințat, el știe de ce, această descărcare de suflet, un fel de spovedanie pe care n-a vrut s-o rostească în fața unui preot.

Așa cum am promis cititorilor cinefili, am făcut o listă cu filmele românești după părerea mea cele mai importante, „must see”, apărute din 1990 încoace. E vorba de filme de lungmetraj ficțiune, nu și de scurtmetraje, mediumetraje sau documentare, care necesită liste separate.

După ce am selecționat 40 de filme românești care cred că trebuie văzute neapărat, vă propun acum, că tot vorbirăm de Star Wars, un top 30 al filmelor SF din toate timpurile

Dacă Star Wars merge din trilogie în trilogie, de ce să nu răspund și subsemnatul la fel? Despre „Force Awakens” am scris două episoade până acum pe Republica.ro, firesc e ca până în Anul Nou să vină și al treilea – Republica.ro vs. Imperiu. Numai că ăsta din urmă nu mai e în termenii cronicii și criticii de film, ci ai prozei SF.

Nu. Star Wars n-a murit. Am revăzut șnur azi-noapte „Star Wars”, „Empire Strikes Back” și „Return of the Jedi”. Sunt alive and well și așa vor rămâne, oricâte clone degenerate vor mai produce Disney Studios, J.J. Abrams și compania.

Cel mai bun pilot al Rezistenței Republicane, prizonier, zace pe scaunul de tortură, cu figura însângerată, lucrat la fălci, milițienește, de trupeții lui Darth Vader. De ce?

Intersecția rue Alibert cu rue Bichat, bistroul Carillon. Un colț de Paris până ieri obișnuit, chiar banal. Primul lucru de care dau cu ochii e un desen în cărbune pe perete, o siluetă de fată, o siluetă de băiat, în negru și alb, care se sărută îmbrățișați.

Clasa politică, guvernele, administrația, justiția, sănătatea, educația, biserica, armata, toate sunt roase până la măduvă de lepra șpăgii.

Când auzii că nu le mai dă sfinților părinți să rumege din banii statului, eram gata să-l blagoslovesc pe dl Cioloș cu un editorial pozitiv.

Uite, domnule, omul părea șovăielnic, dar e tare, să atingi BOR la activitatea de bază, adică adunarea de averi aci, pe pământ, nu în cer, cum îndeamnă Iisus Hristos, nu-i jucărie, preacuvioșii fac urât.

Poate că e vorba nu de gradul de sfințenie, ci de grad pur și simplu, având în vedere harul securist dovedit al Cuvioșiei Sale.

Ungurul terorist Beke din Tg. Secuiesc era supravegheat pas cu pas încă din luna, n-o să vă vină să credeți, octombrie, zice un fost privighetor de televizor, ajuns purtător de cuvânt al SRI.

Dacă tot preamărim lupta de Ziua Națională, de ce nu iese la defilare și Biserica Ortodoxă Română? Nu e ea alături de Armată în încrederea populației? (Foto Ziua de Constanța)

Naționaliștii nu iubesc altceva decât pe ei înșiși, practică amorul de sine în grup, sub lozinca dragostei de țară. Naționalii, în schimb, înțeleg și acceptă că țara suntem toți.

Nici azi nu știu să-mi descriu foarte precis starea care m-a dus în Piața Universității pe 21 decembrie 1989. Nu-mi mai amintesc cât era rușine, cât furie, și cât nebunie.

Pe omul cu broasca-n gât, pedelistul Oltean, aud că l-a filat DNA cum lua șpagă în biserica din Chitila. Și nu pot să nu mă întreb: de ce a ales biserica?

Domnule Raed Arafat, aveți dreptate: „Nu mai putem spune că ISU București nu știa de existența clubului Colectiv”

Horia Tecău și Florin Mergea sunt mai mult decât mari jucători: într-o țară în care până și ideea de model e făcută praf, sunt modele umane și profesionale pentru tinerele generații. (Foto Guliver/ Getty Images)

Moment unic în istoria tenisului nostru, doi români, Tecău și Mergea, ajung în finala unui super turneu mondial - chiar Turneul Campionilor, unde se confruntă la sfârșit de an cele mai bune 8 perechi din lume. (Foto Guliver Getty Images)

Nepătrunse sunt căile Domnului. Prin urmare, când ajungi față către față cu Satana, poți să ridici ochii la tavan și să zici...(Foto presidency.ro)

Deși a pronunțat „Așa să-mi ajute Dumnezeu”, premierul Cioloș nu a jurat cu mâna pe Biblie și nu și-a făcut cruce.

Vasăzică: Selecționerul Cioloș îl alege ca ministru al Sănătății pe un anume Andrei Baciu. Subsemnatul, și sunt gazetar, n-am auzit de vreo performanță ca medic sau manager de spital a respectivului. Dar, îmi zic, o fi știind dl Cioloș de ce-l pune.

O largă coaliție militară, America, Europa, Rusia, care să intervină la sol în Siria și Irak și să chiureteze „Matca” ISIS, de unde vine răul. Așa, s-ar rezolva și problema refugiaților, mulți dintre ei ar putea să se întoarcă acasă.