Cristian Tudor Popescu

Am văzut meciul Serenei Williams cu tânăra australiancă Maya Joint. Nu mi-a plăcut. Megacampioana s-a plimbat pe teren, de colo-colo, având aerul că le face o mare favoare mulților privitori ai Wimbledonului.

Iată că președintele N. Dan se află, în fine, în fața unei alegeri turnesol, pe care nu o mai poate evita, amâna, tărăgăna: guvern minoritar PSD cu Grindeanu premier, cârdășit cu AUR în Parlament, sau guvern minoritar PNL, USR, UDMR, premier Siegfried Mureșan, pe care AUR nu îl va vota și nici susține în veci.

Peiu a trecut la PNL. Fake news? Sau Breaking News? Și una, și alta. Un anume Adrian Peiu, fost membru AUR, apoi SOS, apoi înfipt în PACE, micul trib parlamentar cu mingi de fotbal în loc de căpățâni, a devenit „brătian”. La moțiunea de cenzură, numitul Peiu a votat pentru „a scăpa poporul român de guvernul Bolojan”.

Veștea s-a pozat cu dl Luca Niculescu și a aruncat imaginea pe net. Oare, ce vor fi vorbit cei doi oameni de stat, că poza e mută? Probabil, despre cotele apelor Dunării în limba franceză.

N-am luat de bună niciodată vreo teorie a conspirației. După ce am predat ani de zile propagandă și manipulare, ar fi și culmea. Știu foarte bine că orice story de prostit oamenii nu rezistă la o analiză rațională. Și totuși, tocmai rațiunea îmi impune acum o ipoteză care arată a conspiraționism, dar este singura în stare a explica ce n-am înțeles de la început: de ce a intrat primarul general abia ales N. Dan, într-o noapte, în bătălia electorală pentru președinție?

După cum mi-a spus în direct dl Cristian Diaconescu, fost ministru PSD al Justiției și candidat la Președinție, actualmente povățuitor public, morala nu-și găsește locul în politică. Prin urmare, un șef de partid poate să comită orice josnicie, majoritatea tovarășilor lui o vor îmbrățișa. Cu o singură condiție, însă, dar esențială: ignominia să reușească și să aducă foloase partidului.

Dincolo de socotelile de tejghea, toate, desigur, „în interesul național”, cea mai populară acoperire printre canaliile politice, ceea ce vede acum orice om de bun-simț este o mârșăvie. Pusă în scenă de Veștea și ceilalți cașcavaleri naționali din PNL, sub înțeleapta îndrumare a Excelenței Sale N. Dan, mârșăvia se bazează pe convingerea, dureros de răspândită printre români, că amoralitatea, cinismul, lipsa de scrupule înseamnă inteligență. Și pe disprețul acestora față de partide, vot și democrație.

În urma puciului prezidențial, orice guvern din care va face parte PSD sau va fi susținut de PSD se va strădui nu să scoată România din menghina economică în care se zbate, ci s-o arunce în Junk, în groapa de gunoi a Europei.

În sfârșit, N. Dan își dă visul pe față: să spargă PNL și să-l lipească cu scuipat de PSD. Veștea, prim-vice PNL, a fost desemnat, ca și consumabilul Tomac, cu acordul lui Grindeanu și compania. Prima lui misiune – să-i rupă picioarele președintelui PNL Ilie Bolojan. Pe lângă acel „ceva întunecos și rece” pe care îl simțeam în campania electorală în N. Dan, mai adaug un cuvânt: ticălos.

În 1998, după o vizită în Statele Unite, am publicat în Adevărul un articol cu titlul „Americii i s-a urât cu binele”. Descriam atunci, amuzat până la sarcasm, exagerările, unele grotești, a ceea ce se numea deja „political correctness” în ideologia stângii americane. Acolo erau rădăcinile victoriilor trumpului în alegeri și al plinului avânt al național-extremismului.