Cristian Tudor Popescu

PSD a obținut ce-a poftit. A zis că vrea mărirea salariului minim – o are, chiar dacă de la 1 iulie 2026

S-au produs deja fisuri în barajul Savonea, în apărarea lui bazată pe regula: neagă tot, acuză tot, însăilează un scenariu conspiraționist. După ce mii de oameni ies în stradă de 5 zile încoace, după ce peste 800 de magistrați protestează sub semnătură pe net, însuși ministrul Aghiasmă al Justiției declară că Inspecția Judiciară trebuie să ancheteze de urgență toate cele prezentate în documentarul Recorder, alăturându-se astfel poziției exprimate prompt de Secția Procurori a CSM. Asta, în vreme ce Secția Judecători CSM cere aceleiași Inspecții Judiciare să-i ancheteze pe jurnaliștii Recorder, pe magistrații care au îndrăznit să vorbească, Televiziunea Publică pentru că a difuzat documentarul și pe președintele Dan pentru că „incită la revoltă populară împotriva Justiției”.

Până în clipa de față, documentarul Recorder a realizat ceva important: câțiva magistrați au crăpat tăcerea din Justiție, câteva mii de oameni au ieșit să protesteze împotriva caracatiței din zisa Justiție. E un început bun, dar dezmembrarea monstrului poate fi realizată doar prin măsuri operative.

Fără exagerare, documentarul-anchetă Recorder „Justiția capturată” este unul dintre cele mai importante acte jurnalistice din ultimii 35 de ani. Structurat logic, pe o acumulare de mărturii, date, cazuri, fără ură și părtinire, mobilizând magistrați care și-au luat inima-n dinți și au început să vorbească, filmul îți cade în cap la final ca o lespede.

L-am criticat pe președintele Dan pentru declarații și gesturi pe care le-am considerat greșite sau nepotrivite. Totul, în termeni raționali, strict cu materialul clientului, căci altfel nu știu. Însă un răspuns al domniei-sale, în interviul acordat ziarului Le Monde, m-a lăsat bouche bée. Rațiunea subsemnatului se dovedește neputincioasă.

A încercat să și-l ia consilier pe avocatul MÎRGA, românosul Zbârcea. Presa a aflat și reacția publică l-a făcut să renunțe. L-a luat, totuși, pe alt românos, mai acoperit, Lazurcă.

Spuneam că nu înțeleg insistența cu care președintele Dan contestă legea pentru combaterea extremismului, aprobată de Parlament.

Privesc reportajele care relatează despre cei 100.000 de oameni din Prahova stând la cozi cu bidoanele să ia apă. Dacă ar fi fără sonor și cuvinte scrise pe ecran, aș putea să cred că sunt din Ucraina. De o săptămână în România se petrece o criză umanitară tipică distrugerilor provocate de război – dar încă fără război. România arată de parcă în toate instituțiile statului ar fi plantați sabotori profesioniști. De fapt, e vorba de impostori amatori. Amatori de bani mulți, câștigați fără să miște un deget – poate altă parte a corpului.

Încep cu unul dintre clișeele jurnaliere care se plimbă de pe un ecran pe altul. L-am auzit de nenumărate ori, l-am văzut scris pe burtiere: baie de mulțime. Președintele a făcut o baie de mulțime. Nimeni nu realizează desconsiderarea ființelor umane prin această expresie. Vasăzică, un om, fie el și președinte, se cufundă într-un mediu lichid, nediferențiat, amorf.

Pe vremuri, sărbătoarea națională a României era 23 August. După `89 a fost desființată. O greșeală, după părerea mea. Semnificația ei trebuia recuperată, înlăturând minciuna comunistă a rolului principal în insurecție pe care l-ar fi jucat PCR, partid anexă a URSS. Regele Mihai și partidele istorice, PNȚ, PNL, Social-Democrații, conducerea Armatei, factorii principali ai loviturii de stat care l-a înlăturat pe liderul militaro-fascist Ion Antonescu, repuși în drepturi.