Cristian Tudor Popescu

Fără exagerare, documentarul-anchetă Recorder „Justiția capturată” este unul dintre cele mai importante acte jurnalistice din ultimii 35 de ani. Structurat logic, pe o acumulare de mărturii, date, cazuri, fără ură și părtinire, mobilizând magistrați care și-au luat inima-n dinți și au început să vorbească, filmul îți cade în cap la final ca o lespede.

L-am criticat pe președintele Dan pentru declarații și gesturi pe care le-am considerat greșite sau nepotrivite. Totul, în termeni raționali, strict cu materialul clientului, căci altfel nu știu. Însă un răspuns al domniei-sale, în interviul acordat ziarului Le Monde, m-a lăsat bouche bée. Rațiunea subsemnatului se dovedește neputincioasă.

A încercat să și-l ia consilier pe avocatul MÎRGA, românosul Zbârcea. Presa a aflat și reacția publică l-a făcut să renunțe. L-a luat, totuși, pe alt românos, mai acoperit, Lazurcă.

Spuneam că nu înțeleg insistența cu care președintele Dan contestă legea pentru combaterea extremismului, aprobată de Parlament.

Privesc reportajele care relatează despre cei 100.000 de oameni din Prahova stând la cozi cu bidoanele să ia apă. Dacă ar fi fără sonor și cuvinte scrise pe ecran, aș putea să cred că sunt din Ucraina. De o săptămână în România se petrece o criză umanitară tipică distrugerilor provocate de război – dar încă fără război. România arată de parcă în toate instituțiile statului ar fi plantați sabotori profesioniști. De fapt, e vorba de impostori amatori. Amatori de bani mulți, câștigați fără să miște un deget – poate altă parte a corpului.

Încep cu unul dintre clișeele jurnaliere care se plimbă de pe un ecran pe altul. L-am auzit de nenumărate ori, l-am văzut scris pe burtiere: baie de mulțime. Președintele a făcut o baie de mulțime. Nimeni nu realizează desconsiderarea ființelor umane prin această expresie. Vasăzică, un om, fie el și președinte, se cufundă într-un mediu lichid, nediferențiat, amorf.

Pe vremuri, sărbătoarea națională a României era 23 August. După `89 a fost desființată. O greșeală, după părerea mea. Semnificația ei trebuia recuperată, înlăturând minciuna comunistă a rolului principal în insurecție pe care l-ar fi jucat PCR, partid anexă a URSS. Regele Mihai și partidele istorice, PNȚ, PNL, Social-Democrații, conducerea Armatei, factorii principali ai loviturii de stat care l-a înlăturat pe liderul militaro-fascist Ion Antonescu, repuși în drepturi.

N-aș mai fi scris nimic astăzi. Dar mărturisesc că ce văd în CV-ul lui Moșteanu, 3 ani de Automatică, facultate de 5 ani, pe care subsemnatul am absolvit-o în 1981, mă scoate din țâțâni. Sunt curios: ce dracu a făcut profituristul ăsta de partid (care a susținut-o luni de zile pe E. Lasconi, basculând apoi în 24 de ore spre Nicușor Dan) la Automatica din București, una dintre cele mai puternice și serioase instituții de învățământ din România?

Președintele Dan a prezentat o sculptură în rumeguș, intitulată Strategia de Apărare a țării. Apărare împotriva cui? A Rusiei? Reînarmare? Dar cine va mânui armele?

130 de milioane de accesări, atât fac pe net postările care zic ce bine i-ar fi fost României dacă Ceaușescu ar fi rămas președinte după `89. Blocuri de locuințe fără număr, autostrăzi, hidrocentrale, fabrici de avioane și televizoare românești, metrouri la Cluj, Timișoara și Iași, țară suverană. Nenumărați tineri iau de bune toate astea.