Lucian Croitoru

Societatea noastră a ajuns să aibă unele comportamente similare cu cele de dinainte de 1989, când unii ținteau la intrarea în grupurile favorizate de atunci, pentru a le fi bine în virtutea apartenenței la grup, indiferent de ce eforturi personale făceau sau indiferent dacă satisfăceau o nevoie reală sau nu. Dacă vom continua tot așa, societatea noastră va căpăta tot mai mult trăsături tribale și nu va putea progresa. Foto - Inquam Photos/ Octav Ganea

Nici introducerea impozitului progresiv pe venit nu ar ajuta, în primul rând pentru că nu ar aduce venituri suplimentare, dar și pentru că nu ar rezolva problema pe care pretinde că o poate rezolva, și anume reducerea inegalității economice. Presupunând că nu vorbim de o progresivitate agresivă, ci de una temperată, atunci impozitul progresiv îi determină pe cei cu venituri mari să intensifice eforturile pentru a câștiga și mai mult, dar nu-i stimulează să câștige mai mult pe cei cu venituri relativ mici. Acest proces, împreună cu diminuarea ritmului investițiilor ce apare de la preluarea economisirilor de la cei cu salarii mari pentru a fi redistribuite în loc să fie investite, va duce la încetinirea creșterii productivității și, mai departe, a salariilor relativ mici. Foto: Profimedia Images

Ca răspuns la criza economică din 2008 și la pandemia de Covid-19 începută în 2020, guvernele lumii și băncile centrale au utilizat masiv instrumentele de care dispun, pentru a contracara evoluțiile negative determinate de acele evenimente. (Foto: Profimedia Images)

Acum cred că este clar cum un șoc fiscal poate produce inflație și cum banca centrală trebuie să modifice regula după care stabilește mărimea instrumentului principal chiar dacă politica monetară este independentă. (Foto: Getty Images)

Chiar dacă politicile monetare vor fi întărite masiv, inflația nu se va reduce relativ rapid și sustenabi la nivelurile dorite până când anticipațiile fiscale nu vor fi stabilizate. Foto: Getty Images

Mai recent, o importantă vină în creșterea inflației o au politicile „verzi”, făcute în ritm prea alert, impus de guverne, Foto Getty images

Creșterea ratelor dobânzilor produce costuri mari pentru cei îndatorați. Inflația produce costuri pentru toată lumea. Cum ar putea un economist să explice celor îndatorați că băncile centrale sunt nevoite să crească ratele dobânzilor și că nu ele ar trebui, cel puțin nu întotdeauna, antipatizate pentru asta? Foto: Getty Images

Inflația continuă să crească în multe țări din lume. În martie 2022, inflația CPI a ajuns în SUA la 8,5 la sută, iar în zona euro la 7,5 la sută. În Cehia, inflația a ajuns la 11,1 la sută încă din Februarie. În Polonia, inflația a ajuns în martie la 10,9 la sută, iar în România la 10,2 la sută. Inflațiile de bază, cele care reflectă mai fidel excedentul cererii, au crescut și ele. (Foto: Vlad Ispas / Alamy / Alamy / Profimedia)

Pentru a reduce inflația, BNR va trebui să continue politica de întărire a politicii monetare. Odată ce inflația va începe să coboare, valoarea reală a datoriei publice va începe să crească în tremeni reali. Pentru ca politica monetară să poată atinge ținta de inflație, politica fiscală va trebui să răspundă prin măsuri care să convingă publicul că valoarea prezentă a surplusurilor bugetare primare reale va crește în aceeași măsură. Altfel, politica fiscală va produce inflație. Foto: Getty Images

Inflația a crescut peste tot în lume în 2021. În SUA a ajuns la 7 la sută la sfârșitul anului trecut, un nivel ce nu a mai fost întâlnit în ultimii 39 de ani. În zona euro a ajuns la 5 la sută, un nivel ce nu a mai fost întâlnit în ultimii 32 de ani. În Polonia, inflația a fost 8,6 la sută, în Cehia 6,6 la sută, în Ungaria 7,4 la sută și în România 8,2 la sută.