Lucian Croitoru

Dacă vedeți că a scăzut productivitatea totală a factorilor în România să nu credeți că aceasta se întâmplă pentru că a fost adus aici de către străini un capital de o calitate scăzută. Calitatea capitalului adus după 1989 este cu mult mai bună decât cea a capitalului înlocuit, indiferent de forma capitalului. (Foto: Guliver/Getty Images)

Democrațiile cu o separație de facto slabă a puterilor în stat pot crea „copii teribili”, așa cum a făcut și face și comunismul. (Foto: George Călin/Inquam Photos)

La întrebarea dacă preferă ca inflația să fie relativ mică, atât românii cât și, de exemplu, germanii ar răspunde „da”. Și totuși, aceasta nu înseamnă că atunci când decid, fiecare la locul lui, în sectorul privat sau în cel public, pentru consum, pentru investiții, pentru solidaritate sau pentru sustenabilitate românii și germanii se comportă la fel. (Foto: Guliver/Getty Images)

Este adevărat, valorile Occidentului derivă din ideile și credințele pe care se fondează acesta, și anume creștinism, drepturile omului, egalitatea între sexe, stat de drept, raționalism, laicitate, știință, tehnologie. (Foto: Facebook/Ministerul Afacerilor Externe)

Mecanismul care acționează în prezent în zona euro este următorul: rata unică de politică monetară face ca ratele reale ale dobânzilor să fie mici în țările cu preferință pentru inflații relativ mari. În aceste țări, costul relativ mic al banilor încurajează creșterea deficitelor de cont curent și acumularea de datorii. (Foto: Guliver/Getty Images)

Supraestimarea PIB potențial din perioada de boom, în care se află acum economia românească, are două consecințe imediate. Prima este aceea că rezultă în subestimarea gap-ului PIB. (Foto: Inquam Photos/Octav Ganea)

La o eventuală criză care va apărea undeva într-o economie mare, țările cu dezechilibre mai mici vor avea o capacitate mai mare de a contracara recesiunile cu care se vor confrunta. (Foto Inquam Photos/Octav Ganea)

În opinia mea, cele 11 „argumente” nu sunt altceva decât idei sau afirmații conduse pentru a arăta – în mod eronat – că dacă este ceva de reproșat cooperării dintre politicile macroeconomice, atunci acestea sunt de reproșat politicii monetare. (Foto: Guliver/Getty Images)

Impozitarea progresivă se poate aplica asupra salariului sau asupra venitului global, adică asupra veniturilor din salarii cumulate cu alte venituri, cum ar fi venituri din dobânzi, dividende etc. (Foto: Guliver/Getty Images)

Intru și eu în această dezbatere pentru a arăta că, în viziunea mea, impozitarea progresivă nu este ceva necesar. Se poate trăi foarte bine și fără ea. (Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Da, România ar putea deveni instabilă dacă în loc de schimbare am alege să tolerăm în continuare gradul redus de domnie a legii și separația de facto insuficientă între puterile satului, elementele care au fost partea corozivă a stabilității societății noastre. (Foto: Inquam Photos / Cornel Putan)

Nici creșterea ratei dobânzii de politică monetară cu mult înainte de ianuarie 2018 nu ar fi fost garantat corectă. Cu anticipații adaptive și cu o inflație anuală care în august 2017 era încă sub limita de jos a benzii țintite de BNR, o creștere a ratei dobânzii ar fi mutat inflația și mai jos. (Foto: Guliver/Getty Images)

Acest articol explică de ce în perioada 2015 T3-2017 T2, când economia a primit în fiecare dintre cei trei ani un stimul fiscal foarte puternic prin reducerea TVA și creșterea salariilor, inflația la taxe constante a rămas joasă și relativ stabilă, în timp ce PIB a crescut cu rate înalte. (Foto: Guliver/Getty Images)

În acest articol, arăt că scopul economic profund pentru care contribuțiile sociale au fost trecute de la angajator la angajat poate fi selectat din două astfel de scopuri potențiale, dar numai timpul ne va ajuta să-l identificăm pe cel adevărat. (Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

În acest articol arăt că dacă, într-o democrație tânără cu instituții slabe, unul și același partid guvernează în virtual toate fazele ascendente ale ciclului de afaceri și de fiecare dată promovează politici fiscale prociclice, atunci apar trei efecte negative grave. (Foto: Guliver/Getty Images)

România a rămas aproape cea mai săracă țară din Uniunea Europeană. Deși a crescut cu ritmuri mai înalte decât multe alte țări, România se sufocă din lipsa autostrăzilor. (Foto Guliver/Getty Images)

Se înșală însă și cei care cred că uniunea monetară intitulată zona euro poate duce la atingerea scopurilor pentru care a fost constituită fără a avea o uniune politică și fiscală. (Foto Guliver/Getty Images)

Cu cât guvernările sunt mai puțin integre și mai populiste, cu cât instituțiile sunt mai slabe, mai politizate, mai puțin populate cu specialiști și cu cât mai schimbătoare sunt regulile pe care le administrează aceste instituții, cu atât criteriile și principiile economice vor juca un rol mai firav în stabilirea contribuțiilor și a pensiilor, ceea ce, pe termen lung, va rezulta în mod necesar în deficitul schemei publice de pensii. (Foto: Octav Ganea/Inquam Photos)

Se înmulțesc și la noi analizele care aduc argumente că ne apropiem de o nouă criză. E adevărat, semnele se acumulează. (Foto Guliver/Getty Images)

Prin acțiunea lor de a învinovăți sistemul bancar, politicienii nu au făcut decât să activeze în mintea oamenilor, intenționat sau nu, euristica reprezentativitate și sistemul bancar a devenit categoric vinovat în ochii publicului.(Foto Guliver/Getty Images)

Pilotul și-a păstrat calmul și a organizat evacuarea pe aripi și pe fuselaj a tuturor pasagerilor, care în final au fost salvați. Ce s-a întâmplat cu pilotul? În loc să fie felicitat pentru modul în care a acționat, a fost oprit de la zbor și a suferit și alte consecințe. (Foto Guliver/Getty Images)

Acest articol este dedicat explicării pentru publicul larg a câtorva aspecte de fond care fac o uniune monetară funcțională.(Foto Guliver/Getty Images)

Concepția eronată că experiența în administrație este lucrul esențial a creat un cerc vicios. (Foto Guliver/Getty Images)

De câțiva ani, fără fereală, mulți dintre decidenții, economiștii, analiștii etc. care formează azi elita au revenit în discursuri la abordarea conform căreia statul trebuie să dețină rolul central în administrarea oricărei probleme, de la investiții străine până la educație, de la natalitate până la sistemul de pensii. (Foto: Guliver Getty Images)

În prezent, unul dintre kitsch-uri îl constituie diplomele de studii superioare obținute de la niște universități dubioase. (Foto Guliver/Getty Images)

Va mai trece ceva timp până când creșterea veniturilor bugetare în PIB va deveni concomitent posibilă și sustenabilă, iar când va deveni posibilă și sustenabilă ar trebui să ne amintim că nu este necesară. (Foto Guliver/Getty Images)

De curând au apărut în presă articole subliniind două idei referitoare la intermedierea financiară (definită ca raportul dintre creditul privat și PIB) din România: (i) suntem țara cu cea mai scăzută intermediere financiară din Uniunea Europeană; și (ii) aceasta a tins să scadă după criza economică din 2008, ajungând de la 39 la sută în perioada 2009-2011 la aproape 29 la sută în 2016. (Foto: Guliver/Getty Images)

Una dintre ideile prezentate în ultimul timp referitoare la relația dintre muncă și capital este aceea că, în România, factorului muncă îi revine prea puțin din valoarea adăugată netă (adică un fel de venit național net). (Foto Guliver/Getty Images)

Reducerile de TVA au indus o creștere a importurilor, adică au determinat pierderea unei părți a pieței interne de către producătorii autohtoni, și au plasat inflația în afara benzii țintite de BNR.

Libertatea se câștigă prin luptă continuă, în fiecare zi. Una dintre aceste lupte este dedicată realizării unui grad înalt de separare de facto între puterile statului. Din nefericire, câteoadată uităm acest lucru și avem impresia că libertatea se asigură de undeva din afara noastră și slăbim lupta.

Trecerea de la agenda rațională la agenda din stomac depinde de trecerea de la vremuri liniștite la vremuri tulburi. (Foto: Digi24.ro)

La noi, jocul populismul este aproape întotdeauna și aproape în întregime demagogic, chiar și atunci când ajunge să fie transpus în legi. Politicienii știu că nu toate legile ce se adoptă vor fi aplicate. În primul rând, unele măsuri sunt, intenționat sau nu, neconstituționale, astfel că vor fi respinse de Curtea Constituțională. (Foto: George Călin/Inquam Photos)

Partidele de stânga au beneficiat de expansiunile economice globale și de măsurile de ieșire din criză și de restructurare, luate de guvernele de dreapta în perioadele de recesiune. Politicile guvernărilor de stânga au fost un factor care fie au pregătit intrarea economiei românești în criză, fie a amplificat de fiecare dată criza. (Foto Guliver/Getty Images)

Crearea zonei euro în ianuarie 1999 a transformat lipsa uniunii politice într-o vulnerabilitate și mai mare decât era, pentru Uniunea Europeană, înainte de crearea uniunii monetare. Prin crearea uniunii monetare s-au pus la un loc țări cu grade diferite de competitivitate și cu culturi diferite, din care rezultă comportamente foarte diferite privind economisirea și consumul.

Pe lângă efectele dureroase, crizele economice au și beneficii. Unul dintre aceste beneficii este acela că momentele cruciale, cum sunt crizele, ne obligă să analizăm la ce anume din stocul nostru de cunoaștere trebuie renunțat, din cauză că e greșit, și ce anume trebuie adăugat. (Foto: Guliver Getty Images)

Chiar dacă România are 103,7 tone de aur, care în funcție de cotația zilnică a aurului, are o anumită valoare în dolari sau euro, este voarte probabil ca numai valoarea cantității fizic prezente în străinătate să fie luată în considerare în timp util.

Mă număr printre aceia care au susținut cu argumente că libertatea redusă față de corupție și libertatea redusă a proprietății sunt cauza de fond a problemelor majore economice, sociale și politice din România. (Foto Guliver/Getty Images)

În acest articol arăt că atacul declanașat de anumiți politicieni asupra Băncii Naționale a României, direct sau prin prieteni din presă, a apărut ca o necesitate rezultată din echilibrul politic prost născut în 2015, în care niciun partid nu a dorit să-și asume guvernarea. (Foto Inquam Photos / Octav Ganea)

Unul dintre subiectele aduse în discuție zilele acestea este dimensiunea împrumutului luat de România de la FMI în primăvara lui 2009. Ideea pentru care împrumutul de atunci a fost readus în discuție este aceea că ar fi fost supradimensionat. (Foto Guliver/Getty Images)

Oricare ar fi dimensiunea salariilor sau a veniturilor la BNR, ele sunt conform legii.

Problema separării de facto a puterilor în stat nu poate fi concepută ca aparținând, în termeni de responsabilitate, doar nivelului central sau publicului din marile orașe. (Foto: Inquam Photos / Adriana Neagoe)

În opinia mea, Uniunea Europeană nu trebuie să-i preseze pe britanici să găsească formula de separare de Uniune. Trebuie să le dea timp să găsească soluția de a rămâne.