Lucian Croitoru

Acum cred că este clar cum un șoc fiscal poate produce inflație și cum banca centrală trebuie să modifice regula după care stabilește mărimea instrumentului principal chiar dacă politica monetară este independentă. (Foto: Getty Images)

Chiar dacă politicile monetare vor fi întărite masiv, inflația nu se va reduce relativ rapid și sustenabi la nivelurile dorite până când anticipațiile fiscale nu vor fi stabilizate. Foto: Getty Images

Mai recent, o importantă vină în creșterea inflației o au politicile „verzi”, făcute în ritm prea alert, impus de guverne, Foto Getty images

Creșterea ratelor dobânzilor produce costuri mari pentru cei îndatorați. Inflația produce costuri pentru toată lumea. Cum ar putea un economist să explice celor îndatorați că băncile centrale sunt nevoite să crească ratele dobânzilor și că nu ele ar trebui, cel puțin nu întotdeauna, antipatizate pentru asta? Foto: Getty Images

Inflația continuă să crească în multe țări din lume. În martie 2022, inflația CPI a ajuns în SUA la 8,5 la sută, iar în zona euro la 7,5 la sută. În Cehia, inflația a ajuns la 11,1 la sută încă din Februarie. În Polonia, inflația a ajuns în martie la 10,9 la sută, iar în România la 10,2 la sută. Inflațiile de bază, cele care reflectă mai fidel excedentul cererii, au crescut și ele. (Foto: Vlad Ispas / Alamy / Alamy / Profimedia)

Pentru a reduce inflația, BNR va trebui să continue politica de întărire a politicii monetare. Odată ce inflația va începe să coboare, valoarea reală a datoriei publice va începe să crească în tremeni reali. Pentru ca politica monetară să poată atinge ținta de inflație, politica fiscală va trebui să răspundă prin măsuri care să convingă publicul că valoarea prezentă a surplusurilor bugetare primare reale va crește în aceeași măsură. Altfel, politica fiscală va produce inflație. Foto: Getty Images

Inflația a crescut peste tot în lume în 2021. În SUA a ajuns la 7 la sută la sfârșitul anului trecut, un nivel ce nu a mai fost întâlnit în ultimii 39 de ani. În zona euro a ajuns la 5 la sută, un nivel ce nu a mai fost întâlnit în ultimii 32 de ani. În Polonia, inflația a fost 8,6 la sută, în Cehia 6,6 la sută, în Ungaria 7,4 la sută și în România 8,2 la sută.

Revenirea inflației la niveluri peste cele dorite în țările dezvoltate necesită explicații, nu în ultimul rând pentru a înțelege în ce măsură aceasta are un caracter tranzitoriu sau nu. Una dintre întrebările adresate se referă la ce anume s-a întâmplat deosebit în perioada recentă care să fi reușit să ducă la creșterea inflației după ce relaxările cantitative practicate pentru mai mult de un deceniu urmând crizei din 2008 nu au reușit. Foto: Getty Images

Probabilitatea ca un lockdown să devină necesar crește foarte mult dacă sunt ignorate regulile personale de igienă și protecție. Problema principală este, așadar, referitoare la capacitatea individuală de a respecta astfel de reguli. La rândul ei, capacitatea individuală de a respecta aceste reguli depinde de gradul de responsabilitate al fiecăruia. Acest grad de responsabilitate individuală s-a redus în timp, odată cu extinderea concepțiilor etatiste referitoare la societate. (Foto: MoiraM / Alamy / Alamy / Profimedia)

În societatea noastră se discută din nou despre creșterea impozitelor. Încă o dată, în măsura în care ne referim la impozitul pe venit, unul dintre motivele invocate pentru creșterea impozitului respectiv și pentru revenirea la un sistem progresiv este așa numita justiție socială sau justiție distributivă. (Foto: Getty Images)