Vlad Boeriu

În cazul României, care a încheiat 2023 cu un deficit bugetar de 6,6% din PIB și a depășit, după șapte luni din 2024, 4% din PIB (în condițiile în care ținta pe tot anul este de 5% din PIB), noile reguli sunt binevenite pentru că, astfel, țara noastră are o nouă șansă să se angajeze pe o traiectorie de ajustare bugetară graduală, mai adecvată cerințelor din societate, cu condiția ca planul pe care autoritățile îl vor elabora în acest scop să conțină obiective intermediare ferme, care să fie respectate.

Legea ar putea intra în vigoare chiar din luna octombrie. Foto Inquam Photos/Octav Ganea

Pentru a ieși din spirala soluțiilor pe termen scurt, discuția ar trebui să înceapă de la modul în care este construit bugetul de stat, principala cauză a fragilității sale permanente. Foto: Getty Images

Situații de acest gen sunt întâlnite, spre exemplu, după un control fiscal derulat la un partener contractual al contribuabilului în cauză, când acesta din urmă primește o decizie din partea autorității fiscale, fără să beneficieze de dreptul de a-și susține punctul de vedere.

Modificările fiscale anunțate zilele acestea de autorități vor avea un impact moderat asupra mediului de afaceri, însă, dincolo de complexitatea și de efectul lor direct asupra contribuabililor vizați, este de apreciat faptul că multe dintre acestea, programate să se aplice de la 1 ianuarie 2023, sunt supuse dezbaterii și aprobării cu șase luni înainte de intrarea în vigoare...Foto: Inquam Photos / George Călin

Contribuabilii români se confruntă la final de an, în mod tradițional, cu mesaje contradictorii din partea autorităților, cu modificări fiscale adoptate în regim de urgență, fără studii de impact și fără o consultare prealabilă a mediului de afaceri. Foto: Getty Images

Deficitul de încasare la TVA este în creștere. Foto: Getty Images

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aprobat recent de Comisia Europeană, prevede, dincolo de direcțiile asumate pentru absorbția celor 29 de miliarde de euro, și un set de reforme fiscale de implementat până la finalul anului 2026. Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Pentru următorii trei ani, directorii financiari din organizațiile care activează în sistemul de sănătate și-au stabilit ca obiective principale optimizarea capitalului de lucru (55%), adoptarea celor mai noi tehnologii (50%), îmbunătățirea capacității de prognoză (48%) și automatizarea (47%). Foto: Getty Images

Varianta revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) conține prevederi concrete referitoare la îmbunătățirea comunicării dintre ANAF și contribuabili, prin crearea unui „mecanism permanent de evaluare a satisfacției contribuabililor în privința serviciilor ANAF”. Acest mecanism, alături de alte măsuri care, în mare, urmează planul de digitalizare a autorității fiscale, ar trebui să aibă drept consecință creșterea nivelul de colectare a taxelor la bugetul de stat. Foto Facebook ANAF