Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Studiu: directorii financiari din sănătate, preocupați de incertitudinea financiară. Investițiile în tehnologie, o prioritate pentru 68% dintre ei

Spital. -  Foto: Getty Images

Foto: Getty Images

Directorii financiari din organizațiile care activează în sistemul de sănătate susțin că incertitudinea financiară rămâne principala lor preocupare pentru perioada care urmează, în condițiile în care două treimi dintre aceștia se așteaptă la o creștere a veniturilor anul acesta, după scăderea semnificativă din 2020, care însă va fi anulată, în mare măsură, de majorarea costurilor în domeniu, reiese din studiul Deloitte „The changing role of health care finance leaders”. Totodată, 68% dintre participanții la studiu spun că investițiile în tehnologie digitală reprezintă o prioritate, având în vedere că modelele tradiționale de afaceri și-au demonstrat limitele în timpul pandemiei de COVID-19.

Conform studiului, reprezentanții organizațiilor din sănătate sunt interesați de motivarea și bunăstarea angajaților și de asigurarea unui mediu de lucru atractiv. Jumătate dintre participanții la sondaj au menționat că acordă atenție noilor modele de lucru (virtual, în sistem gig, automatizat) și propun investiții pentru realizarea unui sistem care să combine programul de muncă hibrid cu cel complet virtual, având în vedere redresarea treptată a economiilor.

Pentru a implementa modelul de muncă hibrid, directorii financiari au în vedere direcționarea investițiilor către tehnologie, pentru a permite munca angajaților la distanță și pentru a le măsura productivitatea, și către imobiliare, pentru reamenajarea și redimensionarea spațiilor de lucru în conformitate cu noile cerințe.

„Anul 2020 a fost unul dificil pentru organizațiile din toate domeniile, dar pentru cele din sănătate a însemnat o criză fără precedent. Deși au reacționat rapid și au salvat milioane de vieți, multe dintre ele au întâmpinat dificultăți financiare, legate de forța de muncă și de lanțul de aprovizionare. Doar în SUA, Asociația Americană a Spitalelor estimează că pierderile în sectorul de sănătate s-au ridicat la aproximativ 323 de miliarde de dolari anul trecut. Veniturile revin pe creștere în acest domeniu, dar este tot mai evident că, pentru viitor, trebuie gândit un sistem de management flexibil, bazat pe tehnologie, care să poată fi adaptat la cât mai multe situații neprevăzute, pentru a asigura continuitatea afacerii în condiții din cele mai dificile”, a declarat Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România, și liderul serviciilor de consultanță pentru industria de sănătate.

Mai mult de trei sferturi (77%) din directorii financiari participanți la studiu au declarat că, în perioada recentă, și-au depășit rolul tradițional în cadrul organizației pentru a se implica mai mult în procesul decizional, cu scopul de a stimula creșterea afacerii. Printre inițiativele cele mai frecvente în care aceștia spun că au jucat un rol decisiv în adoptarea deciziilor se numără transformarea modelului de afaceri și investițiile în digitalizare.

Pentru următorii trei ani, directorii financiari din organizațiile care activează în sistemul de sănătate și-au stabilit ca obiective principale optimizarea capitalului de lucru (55%), adoptarea celor mai noi tehnologii (50%), îmbunătățirea capacității de prognoză (48%) și automatizarea (47%).

Studiul Deloitte „The changing role of health care finance leaders” a fost realizat pe baza unui sondaj derulat în rândul a 60 de organizații din domeniul medical, la nivel de director financiar, vicepreședinte cu responsabilități în zona financiară sau președinte, și a opiniilor exprimate de directorii financiari din 12 sisteme de sănătate importante, pentru a înțelege modul în care aceștia percep lecțiile învățate în timpul pandemiei, principalele lor preocupări și prioritățile stabilite în vederea creșterii sustenabile a activității. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult