Un sistem politic care pune în centru ideea de justiție distributivă (socială), de condiții inițiale egale sau, altfel spus, de egalitate de oportunități și alte asemenea obiective, creează o superstiție. Pe cei ce promovează aceste idei, superstiția îi servește pentru că în numele justiției sociale sau a egalității de oportunități se poate justifica orice politică economică.

În universități, situația friza de-a dreptul ridicolul, profesorii cerând studenților să nu plagieze în lucrările de diplomă/disertație, în vreme ce unii dintre cei dintâi nu aveau nici un scrupul în a copia texte din alte lucrări, spre a-și îndeplini norma de publicații necesare pentru promovare sau în alte scopuri. Indiferent de scop însă, febra scrisului angro, fără noimă i-a antrenat pe mulți universitari într-o cursă emulativă, sub deviza: e deștept cine scrie, nu cele mai bune, ci cele mai multe cărți!