Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ministrul Educației, Mircea Dumitru: Școala românească a cultivat un fel de cultură a copiatului

„Școala românească, punând accent în mare măsură pe reproducere și pe memorizare, a fost un mediu în care s-a cultivat involuntar un fel de cultură a copiatului. Copiem de oriunde putem”, a spus ministrul Educației în timpul dezbaterii publice organizate de Ministerul Justiției și Cancelaria premierului pe tema noii Strategii Naționale Anticorupție.

Mircea Dumitru a atras atenția asupra faptului că profesorii se complac în această situație și că învățământul românesc va trebui așezat pe alte baze.

„Ne complacem în această situație ca profesori, sarcina noastră fiind mai ușoară în momentul în care elevul a produs imediat o lucrare și nu ne asumăm rolul mult mai dificil, acela al pregătirii reale și a cultivării minților acestor tineri care trebuie să funcționeze mai bine atunci când ies din școală. De aceea, nu trebuie să ne surprindă faptul că fenomenul plagiatului are această amploare în România. Argumentul pe care îl prezint aici nu vrea să relativizeze vina morală reală pe care o au cei care plagiază. Nu vreau să spun că din cauza faptului că se copiază în școala românească plagiatele sunt mai puțin vinovate, vreau să spun că trebuie să reașezăm învățământul pe alte traiectorii”, a arătat ministrul Educației.

Mircea Dumitru a condus Universitatea din București și a militat de-a lungul timpului pentru integritate în mediul academic. Sub mandatul său, Universitatea din București a dat, prin Comisia de Etică, condusă de Marian Popescu verdictul de plagiat în cazul lucrării de doctorat a fostului premier Victor Ponta. 

„Insistăm prea mult asupra transferului de informații și foarte puțin pe formarea caracterului și convingerii. Suntem captivi, suntem încă prizonieri ai unui sistem de educație care valorizează la maximum memorizarea, transferul mecanic de informații și solicitarea ca acele informații să fie memorate în mod prompt de către elevi atunci când sunt întrebați la diferite forme de testare. Nu putem subestima importanța memoriei, dar memoria este o capacitate cognitivă inferioară altor capacități care sunt mult mai importante pentru creativitate, cum ar fi imaginația”, a mai spus Mircea Dumitru.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Un comentariu în care mă regăsesc 100%.
    Experiența mea în scoală a fost traumatizantă cu rare excepții, asta însemnând că am avut doi trei profesori cu vocație care şi-au înțeles rolul.

    Orice tentativă de originalitate de creativitate de ideie personală chiar si la nivel de întrebare este (sau cel puțin a fost în timpul "scolarizării" mele) nu ignorantă ci drasnic penalizată nu numai de către profesor dar si de către grup/clasă.

    Scoala românească ne tâmpeste, ne inhibă, ne dezvoltă frici, ne inscripționează şabloane, iar plus ul pe care ni-l aduce tinde spre zero.

    Una dintre cauze (excluzând "profesorii" cu probleme psihice de care personal am avut parte şi nu înțeleg cum este posibil să ajungă si să stea în sistem făcând victime în rândul copiilor. Niste teste minime de evaluare psihologică mai ales când îți pui amprenta asupra unor creiere în formare sunt primordiale.) cred că este şi nr mare de elevi per profesor. Vorbind de profesorii care chiar vor să facă performanțe (nu de cei cu: "luna trece leafa merge"), sunt supraîncărcați iar soluția pe care o găsesc de compromis este de a trata clasa ça pe o turmă, astfel se duce draq performanța.
    • Like 0
  • Discursul asta (sau altele asemanatoare) il aud/vad/citesc de ani buni! Tot de ani buni, doar vorbe! Acta, non verba!
    • Like 1
  • Nu înțeleg...problemele le știm de 26 de ani. Suntem suprasaturați de informații care ne spun și care descriu problemele sistemului, probleme pe care le confruntăm și de care ne lovim ZILNIC! Veniți cu soluții la subiect! De ce nu vor aleșii să înțeleagă faptul că noi (poporul) suntem cei care sesizează problemele, iar ei, pentru că de acea au fost aleși, sunt (ar trebui) să vină cu soluții pertinente. Lumea este întoarsă pe dos și se pare că nimănui nu-i pasă. Ne place să auzim același basm de 26 de ani...chiar atât de mult iubim minciuna? Presupun că toleranța este identificată ca și calitate, în general. Dar la noi (români)? Tolerând lipsa soluțiilor concrete ne-a poziționat exact unde suntem acum...atunci mai putem vorbi despre o calitate?
    • Like 0
  • Toata lumea vorbeste si nimeni nu face nimic ! Este foarte tarziu !!! Au trecut,26 de ani in zadar ! Cate generatii doriti sa distrugeti ??? Nimeni nu este in stare sa reformeze invatamantul ,in Romania ? Cereti ajutor in UE !!!
    • Like 0
  • In sfarsit cineva care a pus pe tapet evidența! Acum ca aveti boală sa vedem ce tratament găsiți domnule ministru! ... si veti intra in istorie.
    • Like 2
    • @ Catalin Birzanu
      Corect! Pe scurt, ni se prezinta ceea ce s-a evaluat deja de cativa ani, prin dezbateri de orice natura. Prin urmare tot poporul stie ca trebuie facuta o schimbare fundamentala in educatie. Cu cine? Care e formula magica prin care se poate determina "tratamentul" starii dureroase din sistemul de educatie? ___ Si eu sustin ca Atentia noastra ar trebui pusa pe strategia Guvernului (pe cei care pregatesc formula de tratament) si NU pe "tratament" in sine. Gasesc mereu acelasi mod de gandire plangacios-autohton (cu tratament), chiar prin expertiza "intelectuala". Ideea e sa le oferim suficienta "libertate de decizie" celor care vor descoperi "tratamentul", dar nu inainte de a "acredita" valoarea lor. Cheers!
      • Like 0
    • @ Catalin Birzanu
      check icon
      D-l ministru expune lucruri știute de mulți ani. Într-adevăr, cum spune cineva, acta, non verba: fapte, nu vorbe.
      • Like 0
  • ,,Un elev este încurajat sa scrie la bac, la teze, la teste și la teme, o combinație între ideile profesorilor și cele ale criticilor. În ciuda acestui fapt, nu am văzut niciodată nici măcar o dată o sursă citată. Apoi ne întrebam de ce apar discuții absurde despre plagiat: elevii sunt crescuți în plagiat! Ce este și mai grav, contribuția personală este inexistentă în eseul standard din România. Îmi aduc aminte de situații absurde în care colegi de ai mei care se pregăteau pentru Bac învățau pe dinafară inclusiv partea eseului care le cerea o opinie personală! Totul la încurajarea profesorilor! Bineînțeles, notele la Bac obținute astfel au fost foarte mari, chiar maxime, arătând că problema este una sistemică." http://viitorulromaniei.ro/educatia-olimpic-international-roman-student-la-harvard/
    • Like 0
  • Suntem atat de diferiti , dotati genetic, in ceea ce priveste si asimilarea cunostintelor , incat mi se pare o CRIMA uniformizarea si obligativitatea inv peste limitele rezonabile ! Programa e supra incarcata , oameni buni ! Ne mai miram ca parintii si bunicii nostri stiau tabla inmultirii perfect si sa scrie corect romaneste, pai nu erau bombardati cu tot felul de cunostinte inutile in viatza de zi cu zi ...
    • Like 1
  • Cam totul este "... un fel de cultură ...". În zilele noastre ipoteza se dezvoltă și intercultural. Aștept cu nerăbdare un plan de reformă în educație propus de dl ministru. Și n-am să iert dacă fundamentul e unul optativ-blazat pe aceleași resurse: „profesorii (care) se complac în această situație”. Totuși ofer credit afirmației „trebuie să reașezăm învățământul pe alte traiectorii”, „pe alte baze”. Cheers!
    • Like 1
    • @ James Ransom
      check icon
      Nu inteleg nimic din postarea ta decat: intercultural, nerabdare, alte traiectorii, alte baze si cheers!!?? ... Nici o idee clara dusa de la inceput la sfarsit... Scuze......... Te intreb si eu, ca Nigel Farage pe un demnitar din UE: Who are you? James Rodney? Si ce treaba ai tu cu invatamantul romanesc?
      • Like 1
    • @
      Se intamplă că sunt român și ... da! Am treabă! Că tu nu înțelegi, nu e treaba mea ... e doar rezultatul efortului tau ;) Două indicii: "aștept..." și "n-am să iert dacă..." dau sens textului meu. Restu' ține de cine ești tu ;) Cheers!
      • Like 0
  • check icon
    Mi se pare ca iarasi se amesteca lucruri impotante de discutat intr-un fel se ciorba de zarzavat... Trebuie sa spun clar ca, dupa parerea mea, scoala romaneasca, punand accent pe memorizare, NU a cultivat cultura "plagiatului". Plagiatul este FURT, si tine de virtuti morale, de familie si de biserica, si nu de scoala romaneasca....
    ...
    Pe de alta parte, scoala, peste tot in lume, se bazeaza pe memorizare, ca fiind abc-ul invatarii. De exemplu: un om care stie 5 limbi straine le stie pentru ca are memorie, si nu pentru ca are creativitate si imaginatie. Deci memorizarea este baza piramidei de invatare... Pe de a treia parte, logica pura si cea realista sunt un domeniu distinct al procesului de invatare, care te ajuta sa analizezi datele pe care le ai si sa iei o decizie care sa conduca la un rezultat pozitiv. Acest nivel de scoala este mai inalt si mai greu decat memorizarea, si sunt mai putini oameni capabili sa il stapaneasca eficient. Ultimul nivel, creativitate si imaginatie, nu duce nicaieri daca nu le ai pe celelalte doua.
    • Like 2
    • @
      Excelent raspuns.
      Mie mi-e teama ca noul ministru sa nu aiba decat in atu, faptul ca l-a deposedat pe Ponta de doctorat. (Dar cine i l-a acordat cum e).
      Interesant ar fi cata imaginatie si creativitate stimuleaza Universitatea prin facultatile ei (geografie, limbi straine, istorie...), cu exceptia matematicii si literaturii. A batut si el campii cu gratie (bologneza)
      • Like 0
    • @ Camelia Voicu
      check icon
      Eu am fost doctorand al Universitatii Politehnice Bucuresti. La un moment dat m-am certat cu profesorul de doctorat si am incercat sa ma transfer la alt profesor. In acel moment am realizat ca doctoratul este un titlu care nu este usor de luat si ca profesorii universitari sunt ca un stat in stat in privinta acordarii titlului de doctori. Sunt ca o casta (gasca) care, daca nu esti okay, nu te accepta in mijlocul lor. Mi-a placut idea, atunci. Acum, dupa plagiatul lui Ponta, ma simt fara valoare si tradat de acei profesori universitari romani.
      Culmea este ca pentru a-ti lua titlul de doctor ai nevoie de 4 semnaturi de la 4 profesori universitari. Deci, toate plagiatele din Ro, au avut cel putin 4 profesori universitari care au fost complici, sau prostovani... cam acelasi lucru.
      • Like 3
    • @
      http://www.desteptarea.ro/lectiile-lui-karl-popper/
      • Like 0
    • @
      ..Plagiatul "mentionat are sensul de a reda IDEILE profesorilor si ai autorilor de manuale ,daca se poate cuvant cu cuvant... ca sa poti obine nota maxima ! ,,Un elev este încurajat sa scrie la bac, la teze, la teste și la teme, o combinație între ideile profesorilor și cele ale criticilor. În ciuda acestui fapt, nu am văzut niciodată nici măcar o dată o sursă citată. Apoi ne întrebam de ce apar discuții absurde despre plagiat: elevii sunt crescuți în plagiat! Ce este și mai grav, contribuția personală este inexistentă în eseul standard din România. Îmi aduc aminte de situații absurde în care colegi de ai mei care se pregăteau pentru Bac învățau pe dinafară inclusiv partea eseului care le cerea o opinie personală! Totul la încurajarea profesorilor! Bineînțeles, notele la Bac obținute astfel au fost foarte mari, chiar maxime, arătând că problema este una sistemică." http://viitorulromaniei.ro/educatia-olimpic-international-roman-student-la-harvard/
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult