Philippe Lhotte a preluat funcția de CEO al BRD la sfârșitul lui octombrie 2012 și a văzut cum a evoluat societatea românească în ultimii trei ani. „Acum am sentimentul că societatea românească ar vrea să se schimbe, ceea ce este foarte, foarte important și este un lucru nou. Îmi amintesc demonstrațiile recente din București, îmi amintesc ce s-a întâmplat în decembrie 2014, când românii din străinătate nu au putut vota și au spus: „De ce? Vrem să votăm” și așa mai departe. Ceva nou vine, ceea ce e foarte important, pentru că nu putem discuta despre schimbări, dacă societatea românească în ansamblul ei nu vrea să se schimbe”, crede Lhotte.
Philippe Lhotte, director și CEO al BRD Groupe Société Générale, a vorbit într-un interviu pentru Republica.ro despre domeniile cheie pe care ar trebui să se concentreze România pentru a merge înainte.
În opinia sa, primul pas care trebuie făcut este eradicarea corupției.
„Lupta anticorupție este fundamentală, deorece corupția este cea mai mare barieră în fața prosperității. Atunci când există mita, nu poți lua cele mai bune decizii, acelea care îți permit cea mai bună alocare a resurselor pentru a crea valoare. Și trebuie să creăm mai multă valoare în această țară. Este ușor de înțeles. Dacă trebuie să recrutez pe cineva, trebuie să recrutez cea mai bună persoană pentru un anumit post, și nu să recrutez fiica cuiva, prietenul cuiva, pe cineva pe care trebuie să îl mulțumesc, pentru că persoana aceea este importantă. Mita nu înseamnă doar bani, ci și schimbul de servicii, care este același lucru”, spune Philippe Lhotte.
FOTO: Alexandra Pandrea
În opinia acestuia, o altă problemă majoră pe care România trebuie să o rezolve este infrastructura: „ Actuala situație nu este nici de înțeles, nici acceptabilă (...) În curând, se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire și, după un secol, nu avem o autostradă care să unească România”.
Cum credeți că sunteți privit de români, ca expat care lucrează în România?
Nu știu, poate că ar trebui să-i întrebați pe cei care mă privesc, care lucrează cu mine, care au de-a face cu BRD. Nu am avut timp să îmi pun astfel de întrebări. Din punctul meu de vedere este clar: sunt un cetățean european care lucrează în Uniunea Europeană. Cred, sper, că sunt privit în funcție de ceea ce fac, nu de ceea ce sunt. În ultimii an, BRD și-a revenit masiv și cred că acest lucru se întâmplă datorită lucrurilor noi pe care le-am implementat în bancă, dar este o realizare ce ține de echipă. Singuri suntem lipsiți de putere. Și datorită faptului că am fost bine primit de echipă și de clienți am reușit să avem succes.
Ce ați găsit aici, în momentul în care ați devenit CEO al BRD?
După cum știți, banca avea niște probleme și eram conștient că misiunea va fi dificilă. Iar acest lucru era în același timp corect, dar și greșit. Era adevărat, pentru că a trebuit să gestionez o serie de probleme. La câteva luni după ce am ajuns, a trebuit să anunț în piața că banca avea pierderi și așa mai departe, a trebuit să dăm în judecată niște oameni, am avut litigii. Dar în același timp, această bancă avea atât de multe puncte tari, printre care calitatea echipei, astfel încât mi-am dat seama că, indiferent care ar fi problemele, vom avea succes. Iar trei ani mai târziu s-a dovedit că aveam dreptate.
Ce părere aveți despre calitatea vieții din România?
Îmi place țara și Bucureștiul. Este un oraș frumos, în ciuda faptului sau datorită faptului că poartă cicatricile istoriei, și există mai multe tipuri de de București, în funcție de starea de spirit pe care o ai. Sunt mai multe orașe într-unul singur. România ar merita, cu adevărat, să fie mai bine cunoscută. Nu trebuie să facem diferența dintre zonele urbane și cele rurale, este un pic artificială. România este un întreg. Zonele rurale nu sunt niciodată atât de îndepărtate, iar românii, chiar și cei de la oraș, au rădăcini puternice la țară. Este unul dintre punctele lor tari, cultura puternică, identitatea. Și-au păstrat puncte de referință autentice.
„Avem nevoie de mai puțini politicieni și de mai mulți oameni de stat cu viziune. Avem nevoie de convergență între societate, există o societate românească tânără puternică și inovativă, și reprezentanții săi care sunt câteodată puțin deconectați”
Cum vi se pare că s-a schimbat societatea românească de la momentul la care ați ajuns dvs. aici, în 2012?
După numai trei ani petrecuți aici, nu am suficientă perspectivă. Pot face doar o comparație cu alte țări. Indiferent care au fost schimbările, acestea nu au fost suficient de rapide. Este păcat, dacă iei în considerare impresionantele puncte tari pe care această țară le are. Cred că fiecare dintre noi are așteptări mari. Țara are nevoie de mai multă modernitate în modurile sale de operare, iar acest lucru trece printr-o nouă elită politică, reînnoită în mare parte. Avem nevoie de mai puțini politicieni și de mai mulți oameni de stat cu viziune. Actualul sistem este depășit, același lucru se întâmplă și în Franța, dar într-un mod diferit. Avem nevoie de convergență între societate, există o societate românească tânără puternică și inovativă, și reprezentanții săi care sunt câteodată puțin deconectați. Aceștia trebuie să genereze un anumit nivel de optimism, arătând că acordă prioritate interesului general care nu este niciodată suma unor interese individuale.
Dar haideți să nu fim pesimiști. Îmi amintesc că, în urmă cu câteva săptămâni, la un prânz cu prietenii și colegii, evocam anul 2015, cu toate problemele sale: atacurile din Franța, criza refugiaților, recesiunea datorată scăderii prețului produselor în multe țări, șomajul în multe altele. Întrebarea era: care este locul potrivit în care să te afli în 2016? O țară plăcută și sigură, cu creștere economică, o rată scăzută a șomajului, o monedă stabilă, în care te poți bucura de libertate. Concluzia: „Haideți să mergem în România!”
Care credeți că sunt în acest moment prioritățile României? Educația, infrastructura, lupta anticorupție?
În primul rând, România ar trebui să aleagă câteva domenii pe care să se concentreze. Acesta este primul pas. Lupta anticorupție este fundamentală, deoarece corupția este cea mai mare barieră în fața prosperității. Atunci când există mita, nu poți lua cele mai bune decizii, acelea care îți permit cea mai bună alocare a resurselor pentru a crea valoare. Și trebuie să creăm mai multă valoare în această țară.
Este ușor de înțeles. Dacă trebuie să recrutez pe cineva, trebuie să recrutez cea mai bună persoană pentru un anumit post, și nu să recrutez fiica cuiva, prietenul cuiva, pe cineva pe care trebuie să îl mulțumesc, pentru că persoana aceea este importantă. Mita nu înseamnă doar bani, ci și schimbul de servicii, care este același lucru. Dacă aleg un furnizor, trebuie să aleg acel furnizor care oferă cea mai bună calitate la un preț corect. Dacă, din multe alte motive, aleg un furnizor mai slab, nu generez valoare. Valoarea poate fi creată doar prin onestitate, prin decizia corectă care nu este bazată niciodată pe corupție sau mită. Acest lucru este cel mai important.
Acesta ar fi punctul de plecare pentru o reînnoire.
Și în domeniul economic. În această țară produsul intern brut crește cu 3-4%, ceea ce este bine, dar ar trebui să ajungem la 5-6%. Ceea ce înseamnă să creezi mai multă valoare. Iar corupția împiedică acest lucru în mod clar. Țara nu va atinge niciodată standardele vest europene, dacă corupția nu este eradicată definitiv. Mergem în direcția corectă, țara începe să lupte oficial împotriva corupției, dar trebuie să mergem mai departe în mod clar.
„În curând, se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire și, după un secol, nu avem o autostradă care să unească România”
În afară de lupta împotriva corupției, care ar fi celelalte domenii pe care România ar trebui să se concentreze?
Educația și sănătatea sunt foarte importante, pentru că ființele umane sunt cel mai valoros capital. Oamenii sunt cea mai importantă valoare a acestei țări, am cunoscut câțiva români în Franța care au plecat din țară pentru a studia la universitate. Erau de un nivel foarte înalt, foarte înalt. Aveți o calitate ridicată a resurselor umane în România și trebuie să continuați să investiți în educație. Și mai cred că țara are nevoie de investiții în sănătate, în spitale, în profilaxie.
Și mai este, firește, infrastructura. Acest ultim subiect este extrem de interesant, pentru că actuala situație nu este nici de înțeles, nici acceptabilă. Este o problemă majoră. Să înțeleagă de ce nu putem îmbunătăți rapid infrastructura și nu putem găsi soluția corectă ar fi un mare pas înainte pentru sistemul românesc ca întreg. Este de necrezut că nu reușesc să construiască autostrăzi. În curând, se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire și, după un secol, nu avem o autostradă care să unească România.
Care sunt principalele evoluții pe care le puteți anticipa în acest moment în ceea ce privește România?
Acum am sentimentul că societatea românească ar vrea să se schimbe, ceea ce este foarte, foarte important și este un lucru nou. Îmi amintesc demonstrațiile recente din București, îmi amintesc ce s-a întâmplat în decembrie 2014, când românii din străinătate au spus: „De ce? Vrem să votăm” și așa mai departe. Ceva nou vine, ceea ce e foarte important, pentru că nu putem discuta despre schimbări, dacă societatea românească în ansamblul ei nu vrea să se schimbe. Iar în urmă cu câțiva ani, acest lucru nu se întâmpla. Mulți români criticau sau plecau în loc să critice, dar oamenii nu erau foarte vocali. Acum cred că oamenii s-au săturat, vor niște schimbări. Ca observator, cred că faptul că mulți români cer anumite schimbări este un lucru bun.
Ați fost vreme de șapte ani CEO al unei bănci din Bulgaria. Ați putea face o comparație între cele două state?
Nu voi răspunde la această întrebare, pentru că am uitat un pic Bulgaria, în mai bine de trei ani de când mă aflu aici, și, oricum, Bulgaria nu este, poate, cel mai bun etalon pentru România.
Mergând mai departe de România, credeți că există în acest moment premisele izbucnirii unei noi crize financiare internaționale?
Aceste temeri sunt alimentate de unele evoluții recente, dar nu neapărat legate între ele: scăderea prețului petrolului, deprecierea monedei chineze și a altor monede din țări emergente, încetinirea creșterii în SUA și scăderea burselor în țările dezvoltate. Temerile legate de premisele unei noi crize – adică faptul că efectele programului de quantitative easing se sting, stagnarea câștigurilor de productivitate și a creșterii economice în țările dezvoltate, posibilitatea unui hard landing în China și percepția că reformele bat pasul pe loc, percepția că diverse țări emergente sunt prea indatorate… G. Soros a declarat în ianuarie în Asia că ne aflăm la începutul unei noi crize: „Global markets are facing a crisis and investors need to be very cautious”, evocând încetinirea din China și deprecierea monedei sale. Acestea sunt lucrurile îndeobște vehiculate în presă.
Dacă punem împreună toate aceste temeri, ele pot provocă teamă, dar nu pot fabrica o nouă criză financiară internațională. Părerea noastră este că aceste riscuri diverse nu au legătură neapărat unele cu altele. Pe scurt: situația din China și din țările emergente este o frână pentru creșterea mondială, dar nu reprezintă o criză financiară.
CITEȘTE ȘI:
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.