Dividendele vor costa antreprenorii cu 71% mai mult în 2026. Pentru fiecare 10.000 de lei distribuiți, impozitul crește de la 1.111 lei la 1.905 lei, iar firmele trebuie să verifice activul net și capitalul social înainte de a face orice distribuție.
„Ca să scoatem banii din firmă, trebuie să plătim impozit pe dividende. Impozitul pe dividende până la 31 decembrie este în cotă de 10%. Începând cu 1 ianuarie, cota va fi 16%. Prima concluzie pe care o tragem de aici este că impozitul pe dividende nu crește cu 60%, crește cu 6 puncte procentuale. Între 10% și 16% sunt 6 puncte procentuale care, în sumă aplicată la o sumă netă, înseamnă o creștere de 71%. În momentul de față, la fiecare 10.000 de lei pe care îi scoatem ca dividende, plătim impozit 1.111 lei, dacă veți face așa, 11.111 minus 10%, vă dă exact 10.000. Când cota va deveni 16%, vom plăti impozit 1.905 lei pentru fiecare 10.000 de lei sumă netă. Pentru 10.000 de lei știu clar că până pe 25 luna următoare, trebuie să plătesc 1.905 lei. Și de ce spuneam că lucrul ăsta se întâmplă chiar acum? Cota de 16% intră în vigoare de la 1 ianuarie, dar ea se aplică pentru dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie. Or, ce dividende pot eu să distribui în ianuarie? Pe cele din trimestrul 4. Da? Cele care se formează chiar acum. Când noi vorbim, munca noastră de acum, produce dividende în trimestrul 4, dar eu le voi scoate cu cota asta de 16%”, a explicat Daniel Sandu, expert contabil și formator, la seminarul „Antreprenor la început de drum”, organizat recent la BT Stup.
La SRL-uri, ca noutate pentru 2026, antreprenorii nu pot ridica dividende interimare dacă activul net este mai mic sau egal cu jumătate din capitalul social. „Oamenii trebuie să calculeze activul net, să compare capitalul social și să vadă dacă îndeplinesc condițiile pentru acordarea de dividende, că dacă nu, contabilul le face toate formalitățile, antreprenorii își iau bani din firmă prin dividende și apoi primesc «mutarea în plic», de la ANAF – amendă… 10.000 de lei”, spune expertul contabil..
Capitalul social devine astfel o componentă critică a planificării financiare: „Gândiți-vă așa: înființezi firma. Capital social, 200 de lei. Banii din bancă provin de la asociați. Întotdeauna între coloanele astea, activ și pasiv, este o egalitate perfectă. În cazul în care capitalurile proprii scad și devin negative, datoriile devin mai mari decât activele. Firma este pe pierdere.”
Pe scurt, înainte de a scoate dividende, antreprenorii trebuie să se asigure că firma are capitalul social adecvat și activ net pozitiv. În caz contrar, riscă sancțiuni severe sau chiar pierderea dreptului de a distribui bani, prin dividende. În plus, experții avertizează că „profitul nu mai poți să-l scoți până nu rezolvi problema recapitalizării. Orice greșeală aici poate însemna pierderi majore pentru asociat.”
Stup este un proiect al Băncii Transilvania, un spațiu fizic unde antreprenorii pot găsi sprijin indiferent de etapa în care se află business-ul lor. Stup funcționează ca un marketplace de produse și servicii necesare oricărui antreprenor, un loc în care oricând poți găsi consiliere gratuită dedicată afacerii tale. Și pentru că Stup este un loc în care chiar se fac lucruri, poți consulta agenda evenimentelor organizate și găzduite AICI.
În cadrul unei prezentări dedicate antreprenorilor, expertul contabil Daniel Sandu a explicat principalele forme de organizare juridică pentru cei aflați la început de drum. Subiectul a stârnit interes mai ales prin comparațiile concrete între PFA și SRL.
„Simpla formă de organizare este cea de persoană fizică autorizată”, a explicat Sandu, arătând că în această categorie intră nu doar PFA-urile clasice, ci și ceea ce publicul numește „persoane fizice independente”, specifice profesiilor reglementate — „doctor, avocat, arhitect, expert contabil”.
Diferențele între PFA și SRL
Diferențele între PFA și SRL sunt însă esențiale. „La PFA desfășori activitatea în nume personal”, a spus el, subliniind că forma este potrivită celor care lucrează „cu capul lor” și „nu se pot asocia cu nimeni”. În schimb, „la SRL mă pot asocia cu cel mult cincizeci”, iar peste acest prag „îmi fac un S.A.”.
Un alt element important este calificarea profesională. „Pentru anumite activități trebuie să dovedesc că am o calificare în domeniu. De exemplu, kinetoterapeut, psiholog. Psihologii nu sunt medici”, a amintit Sandu.
Răspundere patrimonială
Diferențele de răspundere patrimonială rămân fundamentale: „La PFA, răspunderea se extinde asupra întregului patrimoniu personal”, a explicat el. Totuși, a adăugat cu realism: „N-am văzut un PFA care să-și piardă casa, că s-au blocat afacerile. Ideea este să nu ajungi acolo.” În cazul unui SRL, „răspunderea patrimonială este limitată la capitalul social investit”, motiv pentru care se numește „societate cu răspundere limitată”.
Expertul a făcut și o incursiune în istoria economică, amintind de „primul dosar de faliment” la care a lucrat în 1998, când „domnul Stolojan a naționalizat valuta”. Atunci, o fabrică „de pe platforma Republica”, cu contracte în China, a intrat în faliment „din cauza condițiilor economice”, după ce „s-a prăbușit cursul dolarului”.
În prezent, discuțiile despre capitalul social sunt din nou actuale. „Până acum puteam deschide un SRL cu un capital social de 1 leu. Ceea ce e o bazaconie, pentru că n-are nicio noimă”, a spus el, arătând că rolul capitalului este „să asigure necesarul de fonduri până când firma obține propriile venituri”.
Sandu a dat exemplul unor foști clienți germani ai firmei sale, „Plus Discount”, precursorul actualului Lidl: „Acolo am văzut cum oamenii lucrau nemțește. Aveau nevoie de bani, majorau capitalul. Veneau deconturi de cheltuieli făcute frumos în Excel, cu anexe, cu semnături, exact cum se face.”
Potrivit expertului, de anul viitor, capital social minim va fi de 500 de lei pentru societățile nou înființate, cu o cifră de afaceri anuală de până la 399.999 de lei. Iar firmele cu cifră de afaceri peste 400.000 de lei „vor trebui să-și majoreze capitalul la 5.000 de lei”. Chiar dacă legea „nu e încă publicată”, el recomandă antreprenorilor „să se pregătească”. „Sfatul meu este ca asta să fie cât mai mare de la început, pentru că vă ajută la mulți indicatori și pe parcursul activității”, a adăugat.
Daniel Sandu a atras atenția și asupra modului în care se finanțează firmele mici. „Cea mai simplă cale de a alimenta firma cu bani este printr-un contract de împrumut între dumneavoastră, ca asociat, și firmă”, dar toate transferurile „se fac doar prin bancă”. „Dacă le faceți în numerar, riscați niște amenzi usturătoare. Sfatul meu este să vă organizați activitatea astfel încât totul să se deruleze prin bancă. La noi, în firmă, nu circulă bani, nici hârtii. Toate facturile vin pe email sau din SPF.”
„Nu neglijați codurile CAEN. Statul vă ia toți banii, nu doar profitul, dacă lucrați fără autorizație”
În ceea ce privește finanțarea unui PFA, Daniel Sandu a subliniat că forma de finanțare cea mai la îndemână este printr-un contract simplu de împrumut între asociat și firmă: „Semnezi ca împrumutător și împrumutat. Faci transferul și, teoretic, poți să-ți iei banii oricând. Îți retragi banii, fără taxe, fără nimic.”
În continuare, expertul a atras atenția asupra modului de alegere a codurilor CAEN la înființarea firmei. „La SRL pot să am oricâte coduri CAEN, teoretic. Dar nu puneți, când o veți înființa, un pomelnic de coduri. Nici nu o să vă lase cei care vă înființează firma și nici Registrul Comerțului”, a spus el.
Registrul permite „mai mult de cinci coduri, cu condiția să fie totuși legate, să le poți desfășura toate acele activități”. Importanța acestor coduri este însă „vitală”. „Dacă desfășori alte activități decât cele pe care le ai autorizate, se numește că desfășori activități neautorizate și sancțiunea este confiscarea veniturilor. Nu profitul rezultat, ci toți banii câștigați ți-i ia statul. Am văzut asta”, a avertizat Sandu.
El a recomandat ca, atunci când o firmă dorește să-și extindă domeniul de activitate, mai întâi e nevoie de actualizarea codurilor CAEN. . „Teoretic durează puțin, practic durează mai mult. Poate să dureze trei luni”, a spus el, explicând că „hotărârile AGA de modificare a actului constitutiv se publică în Monitorul Oficial”, iar până atunci schimbarea „nu produce efect” nici pentru terți.
„Terțul este și ANAF, care vine și zice: ai lucrat fără autorizație”, a subliniat expertul contabil, menționând că „aceste detalii sunt importante și în materia bilanțurilor pe care le depunem”.
„Lucrăm foarte mult pentru stat”
„Noi, experții contabili, lucrăm pentru dumneavoastră, clienții noștri, dar statul vă pune în cârcă o mulțime de obligații pe care le îndepliniți prin noi”, a spus Sandu, făcând referire la declarațiile fiscale pe care firmele trebuie să le depună.
El a amintit și de noul fișier SAF-T (Standard Audit File for Tax): „Este o declarație către ANAF, în care declarăm tot ce mișcă în firmă, tot, tot, tot, până la ultima apăsare de tastă. Dacă modifici ceva acolo, chiar și un caracter, ei văd. Văd orice.”
„De fapt, ne facem firmă ca să scoatem bani”
Într-o notă mai practică, Daniel Sandu a vorbit și despre diferențele dintre PFA și SRL atunci când vine vorba de accesul la banii din firmă. „La PFA, avantajul este că poți să scoți toți banii, să pleci cu ei. N-ai nicio problemă. Singura grijă e ca anul viitor, până pe 25 mai, să depui declarația anuală de venit și să plătești taxele.”
În schimb, „la SRL, pentru că legea face o distincție între patrimoniul firmei și patrimoniul personal, ca să ajungă banii la noi trebuie să depun o situație financiară interimară la ANAF”. Prima astfel de situație se poate depune „în aprilie, pentru perioada ianuarie–martie”.
„Scopul unei firme este să producă profit și să asigure dividende asociaților. Ăsta e scopul”, a conchis expertul contabil.
Expertul contabil a revenit în prezentarea sa pentru micii antreprenori asupra unor recente modificări fiscale și capcane administrative pe care trebuie să le evite firmele în 2025 și 2026.
„Vă spuneam la început despre pachetul 2 de măsuri fiscale”, a amintit el, subliniind că „la noi, în domeniu, de foarte multe ori apar noutăți fiscale pe 30 și 31 decembrie, să fie aplicate în ianuarie”. Una dintre schimbările importante se referă la capitalul social și activul net al societății.
„Dacă activul net al societății – adică total active minus datorii – scade sub capitalul social, profitul nu mai poți să-l scoți până nu rezolvi recapitalizarea”, a explicat Sandu. El a arătat că legea urmărește să împiedice situațiile în care „îți faci o firmă și o lași baltă cu datorii la stat”.
Pentru a clarifica, expertul a făcut o demonstrație simplă: „Înființezi firma cu capital social 200 de lei. Sunt 200 de lei bani în bancă – activele și pasivele sunt egale. Când capitalurile proprii scad și devin negative, datoriile sunt mai mari decât activele, iar firma este pe pierdere.”
Impozite locale mai mari pentru clădirile cu activitate
Expertul contabil a atras atenția și asupra creșterii impozitelor locale din 2026. „Pentru sediile sociale cu activitate, o să crească impozitele pe clădiri. Cam de două și jumătate ori, atât la firme, cât și la persoane fizice”, a spus el.
Modificarea este semnificativă: „De la anul, dacă afacerea ocupă mai mult de jumătate din totalul locuinței, toată casa devine nerezidențială și se impozitează cu cota mai mare. Trebuie avut grijă ce suprafață alocăm ca să nu ni se majoreze impozitele.”
În plus, pentru antreprenorii care își desfășoară efectiv activitatea în altă parte, este obligatorie declararea punctului de lucru: „Punctul de lucru este locul unde se desfășoară ceva, altfel nu l-aș înființa. Iar acolo impozitul pe clădire va fi clar mai mare.”
„Trebuie să vă interesați ce autorizații vă trebuie”
El a amintit că anumite activități necesită autorizări speciale. „Sunt activități pentru care aveți nevoie de autorizări separate – de la pompieri, sanepid… trebuie să vă interesați”.
A oferit și un exemplu concret: „Un client al nostru vinde suplimente alimentare. Ai fi zis că e suficientă autorizarea de la Agenția Națională a Medicamentului. Dar am aflat cu toții cu surprindere că îi mai trebuia o autorizație de la Ministerul Agriculturii. De ce? Nu știu. Trebuie să lucrați cu consultanți ca să vedeți ce aveți nevoie.”
„La PFA, sistemul de impozitare cel mai frecvent este cel în sistem real”
În continuarea prezentării pentru antreprenorii la început de drum, expertul contabil Daniel Sandu a explicat pe înțelesul tuturor modul în care funcționează impozitarea pentru PFA și SRL, diferitele tipuri de contribuții și ce efecte practice au plafonările și modificările legislative.
Sandu subliniază că „la un PFA, sistemul de impozitare cel mai frecvent este cel în sistem real.” Explicația sa: impozitul în sistem real „înseamnă că aplic impozitul la diferența dintre încasări și plăți. Adică sumele care s-au mișcat, efectiv, tot ce am încasat, efectiv, minus tot ce am plătit. Fac diferența și impozitez.”
„Niciodată să nu amestecați banii firmei cu banii dvs”
Important pentru practică: „Dacă veți face cheltuieli personale din contul PFA-ului, vor fi cheltuieli nedeductibile fiscal. Nu au legătură cu activitatea.” Ca principiu repetat de Sandu — „niciodată să nu amestecați banii firmei cu banii dvs.” — motiv pentru care recomandarea contabililor este clară: „Sfatul nostru este să aveți un cont bancar separat al PFA-ului, față de conturile voastre.”
La PFA se aplică, în majoritatea cazurilor, „contabilitatea în partidă simplă” — o contabilitate de tip trezorerie, „pentru că urmăresc doar bani. Încasări, plăți.”
Norme de venit — soluție pentru meșteșugari
Pentru anumite activități tradiționale (croitori, cizmari, tinichigii etc.), există posibilitatea impozitării „pe norme de venit.” ANAF stabilește norme locale — uneori pe județ, localitate sau zonă a orașului — și se plătește impozit la suma fixă stabilită. Această variantă este menită „să simplifice sistemul de administrare pentru micii meșteșugari.” Totuși, există o limită: dacă depășești pragul de 25.000 euro, „ești obligat să treci la sistem real.”
Ce plătim: impozit pe venit și contribuții sociale
Sandu pune în context discuția despre majorarea salariului minim: o creștere a salariului minim va majora și plafoanele pentru contribuții sociale, cu efect direct în ceea ce plătește un PFA sau un angajat. El aduce în discuție transpunerea unei directive europene (Legea 243/2024) care impune un nivel minim de salariu raportat la salariul mediu și atenționează că România riscă un infringement dacă nu aplică această regulă.
Atât antreprenorii care operează SRL-uri, cât și cei care activează ca PFA trebuie să înțeleagă clar diferențele legislative și fiscale între aceste forme de organizare. Respectarea regulilor privind capitalul social, activul net, distribuirea dividendelor și codurile CAEN nu este doar o formalitate, ci o condiție esențială pentru a evita sancțiuni severe și pierderi financiare. Planificarea atentă, consultanța unui expert contabil și gestionarea corectă a fondurilor firmei sunt pașii cheie care garantează că banii produși de afacere pot ajunge la antreprenor în mod legal și sigur.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.