Galați rămâne proiecția destinului său și, mai ales, o experiență de vizitat

La Galați fusesem o singură dată, în studenție, prin 1987. La o nuntă. Am ajuns pe întuneric iar la gară ne-a așteptat cineva care ne-a dus direct într-un cartier muncitoresc, cu blocuri cu patru etaje care umpluseră toată România. După nuntă am plecat direct la gară și pe-aici ți-e drumul.
Citește mai mult