Sari la continut

Ce se întâmplă cu reforma curriculară a ministrului Curaj?

Hotnews anunță că grupul de lucru pentru reformă curriculară al Ministrului Educației, cel în care mă aflu, s-a scindat. 6 dintre noi – printre care nu mă aflu, deși am toată aprecierea și respectul pentru colegii mei, au recomandat retragerea celor trei propuneri de plan-cadru la gimnaziu și au propus o variantă frumoasă, însă nerealizabilă.

Despre modul jalnic în care Institutul pentru Științele Educației a simulat reînnoirea cadrului curricular am fost cu toții de acord, din prima zi. Ministrul Curaj ne-a invitat încă de la început să avem reacții rezonabile, în sensul acceptării unui compromis momentan. Cu alte cuvinte, să înțelegem că reformele nu pot veni peste noapte, că sistemul nostru de învățământ este o realitate socială complexă, unde cutremurele mici și repetate pot deveni devastatoare. 

Mi-a fost limpede, de la prima întâlnire a grupului, că planul Ministerului este acela de a păstra un cadru predictibil pentru anul viitor și de a ne invita pe noi – oameni proaspeți și cu viziune din societatea civilă - să gândim, în afara sistemului, modele curriculare bune doar de experimentat, pilotat prin tabere de vară sau nu mai știu ce realități paralele. Până când societatea, sindicatele și profesorii sunt pregătiți și până când – am dedus cu tristețe – vor avea suficientă voință politică și asumare a unui deranj inevitabil.

Grupului nostru nu i-a rămas altceva de făcut – în contextul „mâinilor legate la spate” din partea IȘE și a Ministerului – decât să respingă cele trei variante de plan-cadru, evident, propuse ca artificiu și simulacru pentru dezbatere publică – și să creeze o variantă oarecare, gândită repede și fără fundamentare științifică – asta și pentru că oricare altă formulă este, în sine, mai bună decât dezastrul actual.

Toate principiile de reformare declarate de cei 6 sunt valoroase și reprezintă deziderate valabile pentru orice sistem educațional european, aliniat la cerințele viitorului. Propunerea lor vine cu nerv și dintr-un sentiment de frustrare și urgență – împărtășit în egală măsură de toți – că ne aflăm în ceasul al 12-lea cu școala românească și că orice altă amânare înseamnă neputință cronicizată. Vine, în același timp, total ruptă de realitatea pregătirii profesorilor noștri, de lipsa dublelor specializări, de nediscutarea nevoii de reformă administrativă și depolitizare a sistemului, de nepunerea sub lupă a corupției universitare și a modului în care studenții sunt trimiși de pe băncile Facultății de Științe ale Educației, astăzi, la catedră.

Nu vorbesc în numele celorlalți, însă retragerea mea (nu din grup, ci din jurul noii propuneri de plan-cadru) vine conform următoarelor raționamente:

1.Se dezbate reformarea planului curricular la gimnaziu, pornindu-se de la premisa că aceasta avut loc deja, la ciclul primar. După noile planuri-cadru adoptate în 2013 la clasele I-IV și Pregătitoare, cei din Institutul pentru Științele Educației și minister sunt convinși că reforma s-a întâmplat, glorios, la ciclul primar. După interpelări personale ale reprezentanților IȘE – veniți la dezbatere în cadrul grupului - mi s-a spus că nu există încă un instrument creat pentru monitorizarea și evaluarea „schimbărilor” din școala primară și că abia la anul, poate, va fi gândit și implementat unul – când vom avea prima generație de clasa a IV-a, scoasă la capătul unui traseu aparent renovat curricular. În realitate, știm cu toții despre ce se vede cu ochiul liber la clasele I-IV: învățătorii sunt și mai împovărați, lucrează după aceleași culegeri „ambițioase”, dau aceleași teme kilometrice, fac aceleași ierarhii valorice între indivizi, sub presiunea lui „mai mult ” și „mai greu”, fără să știe ce măsoară. Ca exemplu, cuplarea Matematicii cu Științele Naturii a dus, practic, la dispariția singurei ore despre mirare, fenomene ale naturii și curiozități din lumea vie. Manualele digitale nu sunt altceva decât pagini de carte scanate și proiectate pe pereții claselor; orele de muzică și mișcare sunt adesea transformate în ore de matematică; la fel și așa-zisele opționale, la alegerea învățătoarei. Nu s-a produs nicio reformă la ciclul primar – dimpotrivă, o ridicolă prefăcătorie despre cum am mutat o oră din stânga în dreapta. Nici monitorizare nu a existat sau reglare din mers, sprijin și îndrumare a învățătorilor în spiritul așa-zis nou. Refuz să gândesc continuarea unei reforme care încă nu a început.

2.Am fost invitați să stabilim noi planuri-cadru pentru clasele V-VIII, fără să cădem de acord că este întâi nevoie să lucrăm la cadrul curricular general și la imaginea absolventului. Nu poți elabora noi modele de plan-cadru, fără să ai o finalitate educațională. În momentul acesta suntem într-o junglă întunecată, în care orice lamă pentru defrișare va produce mai multă lumină și trei pași prin desiș, fără însă o destinație limpede. Cine este educabilul român? Cum trebuie să arate el la finalul unui ciclu școlar? Noi încă nu știm cum arată un absolvent de clasa a IV-a și care sunt exact distanțele/decalajele de competență a copiilor la sfârșitul ciclului primar – pentru ce sunt ei pregătiți, ce achiziții au la bază și ce este de continuat?

3.Grupul nostru a fost prins cumva în contextul unei așa-zise dezbateri naționale pe cele trei propuneri de plan-cadru. IȘE a realizat chiar un raport complex despre ce crede lumea în legătură cu numărul de ore de la o disciplină sau alta. Este aberant să ceri populației să hotărască dacă ne trebuie 5 sau 4 ore de Română la a V-a. Cum vor fi interpretate soluțiile posibile? În funcție de părerile copiilor obosiți? În funcție de ce vor părinții? De ce cred și au nevoie sindicatele? Academicienii? Nu ai, ca decident, niciun element altul decât ”satisfacerea cât mai multor oameni”, dacă nu ai tranșat deja FINALITATEA EDUCAȚIONALĂ (”curriculum framework”). Planurile-cadru – conținuturile, strategiile și evaluările trebuie gândite de experți, nu de publicul larg, abia după ce acesta și-a conturat un obiectiv de țară și o imagine despre absolventul român. Dezideratele europene numite de colegii mei în propunerea lor sunt înălțătoare, libere și progresiste, însă vagi, nemăsurabile și în contradicție, ca principiu, cu păstrarea obligatorie a orei de Religie.

4.Toate propunerile colegilor mei sunt creative și cu bune intenții, însă nu capabile să pună lucrurile în mișcare. L-am interpelat deseori pe Ministrul Curaj în legătură cu puterea actuală a Ministerului de a face, cu adevărat, transformarea care contează: reformă administrativă, numirea directorilor pe competențe reale, transformarea școlilor în comunități capabile să își ia propriile decizii, introducerea noilor pedagogii în amalgamul conținuturilor încă nedefrișate. Întrebarea cea mai spinoasă s-a învârtit obsesiv în jurul modificării modului în care testăm și evaluăm național. Poate Ministrul să își asume scoaterea mediei generale la gimnaziu din ponderea notei de intrare la liceu? – un sistem care a corupt școlile, a facilitat traficul de note, influență și șantajul copiilor? Avem ceea ce măsurăm. Deocamdată măsurăm strâmb și nerelevant. Chiar acum asist, în fundul clasei, la un test de evaluare a clasei a VIII-a, în care tocmai i-am forțat să identifice indicii lexico-gramaticali ai eului liric într-o poezie a lui Labiș. Și asta, în condițiile, în care, mulți dintre ei – ca majoritatea copiilor români la testarea PISA – abia sunt capabili să extragă idei principale din texte de lungime si registru diferit, practic și imediat, al vieții de zi cu zi.

Nu, în momentul acesta nimeni nu poate garanta aceste măsuri – adică nu poate scoate de la rădăcinile lianelor din junglă tot ceea ce alimentează creșterea lor haotică și încâlcită.

Cu tot respectul pentru colegii mei de grup care și-au asumat o propunere – orice propunere – pentru lansarea unui mesaj dur și intransigent de tipul ”gata, nu se mai poate!”, abținerea mea are la bază convingerea că:

Trebuie să luăm totul, de la capăt, începând cu clasa I , unde, dincolo de manualele proaste, toate nevoile fundamentale ale copiilor – de mirare, investigare, bucurie și joc sunt deturnate după modelele algoritmice ale auxiliarelor de matematică și română – devenite religie - unde copiii au de dat răspunsuri dirijate, controlate și înghețate în predictibil, rutină și lipsă de creativitate. Deflexibilizarea gândirii și descurajarea bucuriei de a învăța sunt programe sistematic aplicate în România, încă din clasa I. Nu poți construi o viziune pentru etapa a doua de dezvoltare a școlarului român după ce ai stat, pasiv, pe margine, la un proces vizibil de împovărare și pierdere a motivației școlare, chiar la copiii foarte capabili.

Soluția tipic românească de a merge pe drumul actual, ilogic, dar apreciat de lume – pentru că nu-i așa, dezbatem și ne frământăm – este dezastruoasă. Rezultatul va fi o dezarticulare și mai mare, o lipsă de viziune și un haos conceptual. Unul în care, colegii mei bine-intenționați – au aruncat deja opinia publică, propunând noi denumiri disciplinare unor oameni legați la ochi și la mâini de tot ceea ce clasa politică românească a îndrăznit sau nu să gândească până acum pentru viitorul acestei țări.

Am simțit bucurie și speranță la toate întâlnirile alături de Ministrul Curaj. Este prima oară când un Ministru aduce oameni din societatea civilă la dezbateri autentice, are deschidere, sinceritate și intenție bine definită. Am simțit, pe de altă parte, adevărul despre care nu vorbește nimeni, pentru că e periculos: școala românească nu are încă experți care să lucreze pentru ea, dar nici nu este descătușată de interese și numiri politice, de oameni incompetenți la vârf, de mafia comisiilor de examene și evaluare. 

Reformarea învățământului trebuie să aibă la bază reformarea școlii, ca organizație și comunitate: răspunderea managerială, calitatea leadership-ului, responsabilitatea directorului pentru oamenii lui, angajații lor, rezultatele lor.

Mai mult, suntem captivi ai două mari și false legende: cea a manualelor școlare și cea a programei școlare. Nu un manual bun face diferența la clasă. Nici definirea conținuturilor – lucru care se poate rezolva rapid, pentru că avem zeci de modele viabile în țările din jurul nostru. Un profesor competent – nu neapărat cu har – instruit și cu protocoale limpezi de strategie pentru gândire și metodă – face față la clasă fără manuale și fără suma conținuturilor din programă. Dacă știe limpede ce trebuie să măsoare. Dacă lucrează după un profil, cu valori și competențe cuantificate.

Reformarea învățământului trebuie să aibă la bază reformarea școlii, ca organizație și comunitate: răspunderea managerială, calitatea leadership-ului, responsabilitatea directorului pentru oamenii lui, angajații lor, rezultatele lor.

Salut cu încredere, în continuare, eforturile ministrului Adrian Curaj și curajul colegilor mei care au făcut, poate, primele afirmații curajoase, articulate și progresiste despre direcția în care ar trebui să gândim școala românească. În economia realității însă, nu aș vrea ca reacțiile publice să se ducă în jurul adecvării unui model curricular cu denumiri noi de discipline. Ne-am pierde iar capul pe probleme false. Singurul lucru urgent este setarea cadrului curricular general, a viziunii de profil al absolventului, și, neapărat, a indicilor după care vom măsura realizarea lui.

Restul este hărnicie și poezie. O poezie ușor de distrus și o cale periculoasă de a ne intersecta cu toții în conflicte conceptuale. Un mod de distragere a atenției de la singurul fir de care putem trage ca să descâlcim ghemul. Ce vrem noi, de fapt? Cine sunt copiii noștri și care este măsura sau promisiunea realizării lor?

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Daca misiunea gimnaziului este de a forma cultura generala a elevilor, disciplinele din planul-cadru ar trebui sa aiba un numar apropiat de ore. Nu mi se pare corect ca un elev care este atras de biologie (o ora pe saptamana) sa fie dezavantajat fata de cel atras de matematica (4 ore pe saptamana). Absolventii de gimnaziu ar trebui sa sustina un examen prin care sa se evalueze cunostinte de baza din fiecare arie curriculara. E discriminatorie responsabilitatea care apasa pe umerii profesorilor de limba romana si matematica.Educatia tehnologica ar trebui inlocuita cu TIC, cel putin in clasele a V-a si a VI-a. Nu-i vad rostul cat timp ramane o disciplina teoretica. Inainte de ’89, in orele de atelier (asa le numeam noi, elevii), fetele invatau sa coasa, sa tricoteze, sa confectioneze obiecte decorative etc. iar baietii lucrau in atelierul mecanic. In contextul in care convingerile religioase diferite nasc numeroase conflicte la nivel mondial, eliminarea religiei din planul-cadru mi se pare o chestiune de bun-simt si open-mind. Religia este ceva ce tine de intimitatea fiecaruia, ceva cu care nu se face parada. In schimb, manualele de istorie ar trebui sa contina si elemente de istoria religiilor. Desigur, se isca intrebarea ce se intampla cu profesorii de religie daca nu se mai preda religia in scoli. O solutie ar fi ca ora de consiliere si orientare sa fie facuta de acestia, desi, la problemele cu care se confrunta scoala, privind comportamentul elevilor, ora respectiva ar trebui facuta de psihologi. Limba latina poate sa lipseasca din gimnaziu, ca oricum este transformata in ora de pregatire suplimentara la limba romana. E suficient daca se fac trimiteri la termeni sau expresii latinesti in cadrul altor discipline. Autorii de manuale trebuie sa aiba in vedere acest lucru.
    • Like 0
    • Problema tipic romaneasca in astfel de initiative este ca fiecare vrea sa isi impuna punctul de vedere,considerat cel mai bun si nu cauta solutii limpezi la nevoi clare.Mai este si batalia orelor dintre obiectele de studiu,impunerea unor curriculae construite de anumite persoane si teoretizarea asta prosteasca cu privire la cum sa arate elevul,liceanul dupa ce termina liceul.Pai intrebati parintii ce cum vor sa fie educati copii lor....si va rog nu mai ganditi cu superioritate ca acestia nu stiu ,sau sunt prea incuiati la minte ,sau nu sunt dascali de profesie cum sunteti domniile voastre....Elevii nu au nevoie de informatii peste informatii,au nevoie sa fie ghidati in intelege informatia,sa fie ghidati in a-si alege o meserie,sau sa urmeze o vocatie...Ca profesor de orice materie cu o clasa de 27 de elevi tu trebuie sa gasesti, punand cap la cap curricula obligatorie,timpul acordat lectiilor.lupta cu hartiile,examenele viitoare ale elevilor,o solutie de a valorifica fiecare dintre elevi tinand cont de capacitaile sale...Daca nota de trecere la un examen este 5 si tu ai jumate din clasa de nota cinci trebuie sa te asiguri ca vor lua nota 5..dac nu ai reusit,ti-ai ratat menirea ,ai perdut lupta cu sistemul,sau nu ai facut nimic sa castigi lupta .
      • Like 0
      • Felicitari!Ati pus punctat foarte bine.Am un copil de 3ani si 8 luni si ma gandesc cu groaza ca peste nici 3ani va incepe scoala si ma voi vedea in fata acestui sistem scolar care ma irita si pentru faptul ca generatia mea a fost numita,,generatia de sacrificiu,,si constat ca acest model de ,,sacrificare,,a generatiilor continua si TREBUIE sa se opreasca si daca imi permiteti sa va rog sa nu cedati si sa va resemnati.Cineva trebuie sa lupte,sa aiba viziune,sa lupte pentru viziunea sa.Intrebarea:ce vreau de la copilul meu,cum vreau sa arate el ca si adult,mi-am pus-o din clipa in care a mers pentru prima data la cresa si apoi la gradinita?Am multe colege si prietene care isi pun si ele aceasta intrebare.E clar ca situatia nu trebuie sa mai continue asa.Si daca tot ministru invatamantului are o deschidere pentru idei noi atunci nu trebuie abandonata lupta.Propuneti pe pasi,pe puncte daca nu inteleg.Sunt convinsa ca unii din minister chiar nu inteleg iar altii nu vor sa inteleaga sau se fac ca nu inteleg pentru ca e mai comod asa.E mai usor sa nu faci nimic decat sa faci ceva.Nu mai trebuie lasati sa decida soarta atator copii si pana la urma soarta acestui neam, pentru ca au fost lasati pana acum si au facut prost tot ce au facut.Variantele sunt proaste intradevar toate trei.
        • Like 1
        • @ Maria Lidia
          E de bun simţ ca înainte de a elabora un plan să definim cum vrem să arate copilul ca adult. "Să nu faci nimic", adică să refuzi să elaborezi un plan atâta timp cât nu şti unde vrei să ajungi, este însă o opţiune extrem de serioasă. Intelectuali de seamă cad uşor în capcană şi, trecând cu vederea lipsa scopului, când sunt băgaţi în seamă de autorităţi, trec direct la elaborat planuri, însetaţi de dorinţa de a-şi etala cunoştinţele, dealtminteri de necontestat. Refuzul Oanei Moraru de "a nu face nimic" până nu se dezbate şi nu se elaborează profilul absolventului de gimnaziu mi se pare cu atât mai salutar şi mai curajos.
          • Like 0
      • Afirmații pertinente, de bun simț, izvorâte din foarte buna cunoaștere a școlii românești. Și totuși, dacă nu cutremurăm școala românească din temelii acum, când un ministru e dispus să încerce, când persoane din societatea civilă cu expertiză se alătură schimbărilor și îndrăznesc să gândească ceva pe termen lung, când toată societatea spune că nu se mai poate așa, suntem sortiți imploziei... Ne vom scufunda în propria noastră mocirlă. Prefer ajustări din mers, dar cu o țintă clară, decât mocirla!
        • Like 2
        • @ Radu Prisacaru
          E, aici e problema. Cu ţinta. Asta-i cauza pentru care mai întâi e nevoie de o dezbatere a profilului absolventului de gimnaziu. N-avem ţinta clară, nu facem ajustări, sau ... insistăm să clarificăm ţinta!
          • Like 0
      • Felicitări pentru articol! Este primul în care nu mă simt dăscălit ca profesor. Avem mai multe puncte de observație apropiate. Nu credeam, din alte articole ale dumneavoastră înțelegeam că nu vreți decât să va plângeți și ca va lipsește vocația. M-am înșelat. Am mai observat ca în grupul de lucru sunt invitați șapte profesori de matematica. Mă deranjează, ca profesor de română, solidar cu "sensibilele colege" (cum apostrofa malițios un rezolvitor de subiecte de bac pe adevărul online).
        • Like 2
        • Noua structura a planului cadru mi se pare o aberatie! Cum sa asimilezi istoria cu o disciplina fantezista "educatia pentru societate" cand invatamantul in ansamblul sau il educa pe copil si tanar pentru a se integra in societate? Cum sa inventezi o disciplina denumita educatia pentru mediu pe care s-o alipesti ariei stiinte cand geografia prin definitie este stiinta care descrie mediul geografic?
          • Like 1
          • Scoaterea unor ore de Limba si Literatura Romana din planurile cadru e cea mai mare jignire adusa limbii materne !Niciun popor nu face asemenea greseli atata timp cat la testele PISA un numar de aproximativ 40 la suta dintre elevi nu s-au descurcat la scris citit ,intelegere mesaj !Romania s-a situat pe locul 45 din cele 60 de tari testate in aceasta privinta !In loc sa ne mai dea macar inca o ora pentru pregatirea elevilor pt evaluarea nationala ei elimina ore !Si sa nu se uite cum ca testele PISA sunt mult mai simple decat testele de evaluare nationala !Ce vor acesti domni , de fapt ?Sa crestem semianalfabeti care nu vor fi capabili sa scrie corect si nici sa inteleaga mesajul transmis , in favorul unor materii pe care nu le vor intelege si pentru care nu au profesori calificati ?Si ma intreb de ce vor sa scoata definitiv latina din gimnaziu ,atata timp cat e limba mama a romanei ?Ei zic ca o vor face la liceu ,ori se stie cum ca latina se studiaza la liceu doar la clasele de filo !Se stie ca in medicina ,farmacologie ,biologie ,drept etc se folosesc termeni din limba latina !Si se mai stie ca nu toti viitorii preoti avocati judecatori ,mafgistrati juristi , medici , bilogi arheologi etc termina o sectie de filologie !iN ACEST FEL II VOR lipsi pe toti acestia de notiunile de baza din latina si asta doar ca sa -si satisfaca orgoliile de mari reformatori ,absolut aiuristici in invatamant !Ce vor sa bage in schimb ?Chimie , fizica inca de la clasa a Va !Si vor scoate „mari „ chimisti sau fizicieni fara laboratoare care nu exista in scoli ,dar niste agramati , fara notiunile necesare de cultura generala !Ii rugam pe domnii care decid sa nu faca asemenea greseli , sa nu transforme scoala intr-o arie de creat semianalfabetismul ,ca sa satisfaca orgoliile cuiva !Daca o vor face ,sa se stie ca vor ramane ca o pata neagra in istoria educatiei !Si sa se stie ca profesorii de romana sunt decisi sa nu mai accepte examene nationale , simulari teze etc , daca se intampla asa ceva in dispretul limbii materne !Anu se uita faptul ca invatamantul finlandez care a luat locul 1 la testele PISA acorda pana la 14 ORE studiului limbii materne , celelalte materii fiind optionale !A se avea in vedere acest lucru ,cred ca nu e cazul sa ne batem joc in asa hal de limba materna !Altfel noi nu mai acceptam examene la romana , sa se dea la alte materii !Si sa nu uitam ca vor sa bage trei ore de sport !Noi nu contestam valoarea sportului dar se stie ca ,in general ,profesorul de sport le da o minge si pleaca !!!Ori adesea cedeaza ora de sport profesorilor de romana care incearca sa-i ajute pe elevi la examene , asa ca profesorii fac orele si cei de sport iau banii ! Vi se pare corect ?mIE NU !fARA SA MAI VORBIM DE INFORMATICA UNDE ELEVII CE FAC , DE FAPT?Invata sa chatuiasca cu prietenii si sa acceseze siteuri sexi sau pporno !Prea putini cauta cu adevarat informatii de alt gen !
            • Like 1
            • Aducerea între pereții aceleiași încăperi a unor specialiști în educație pentru un brain storming care să schimbe în bine anchilozatul nostru sistem de învățământ pare primul pas necesar asumat de o autoritate în domeniu. E foarte bine să ai minți educate capabile să găsească soluții viabile pentru toți, fiindcă învățământul românesc actual, tot adoptând și adaptând legi și metodologii străine consacrate, a reușit să-și aducă în pozițiile decidente oameni fără viziune. Am sperat că un asemenea grup va reda elevului dorința de a merge la școală, precum și plăcerea de a învăța, profesorului - demnitatea, părintelui - siguranța că școala îl ajută să fie mândru de copilul său. Sunt sigură că toți acești experți au intrat în expoziții de artă, că au vizitat orașe construite de artiști, că le place să fie considerați melomani, pentru că un om complet nu se poate construi strict din teorii științifice despre sculptura lui Michelangelo, pictura lui Da Vinci, arhitectura lui Gaudi, ci trebuie să le vadă și să le înțeleagă. Ce nu pot înțelege eu e de ce nu știu ei că un om nu se poate defini în afara actului artistic, că perceperea lumii nu se face decât sensibil, artistic. Arta trebuie să fie o prioritate pentru școala aceasta, fie și numai pentru faptul că ascultatul manelelor și rușinarea în fața nudurilor pictate/ sculptate au devenit normă. Omul educat nu poate fi educat cu 1/2 oră de arte (desen și muzică) la toate clasele de gimnaziu și, eventual, fără nici una la liceu. Artele trebuie să rămână fundamentul educației școlare. Scoateți din programe orele acestea și puteți fi siguri că omul pe care vreți să-l formați va arăta ca Florin Salam!
              • Like 1
              • @ Ioana Dorobantu
                Nu-i de-ajuns sa aduci in acelasi spatiu niste minti luminate care sa faca niste schimbari radicale. Specialistii trebuie sa cunoasca foarte bine sistemul pe care vor sa-l transforme ca sa faca propuneri sustenabile si cel mai bine ar fi ca acesti specialisti sa lucreze in invatamantul gimnazial!
                • Like 1
            • Oana Moraru este unul dintre cei 11 experţi din grupul de lucru constituit de ministrul Adrian Curaj pentru adoptarea Planului cadru pentru ciclul gimnazial. Este singura care a observat că s-a pus căruţa înaintea cailor, respectiv că pentru a elabora Planul cadru trebuie mai întâi să şti, să defineşti, pentru a le spune şi dascălilor, cum trebuie să arate absolventul de gimnaziu. În mod firesc, a propus ca mai întâi să fie dezbătut profilul absolventului de gimnaziu. O atitudine de bun simţ, sinceră şi activă. Bravo! Sper să învăţ şi eu ceva din asta.
              • Like 3
              • curriculum e problema scolii? Nu !! metoda de predare prin memorizare si repetare, lipsa de latura practica ce ii va face si pe cei mai putin "dotati" pt parti teoretice sa le inteleaga. Unii profesori au inteles ca redactarea unei cereri sau unei prezentari pot fi mod de explica necesitatea regulilor de gramatica; sunt profesori de mate care au prezentat mai intai corpuri din viata reala si apoi necesitatea permendicularitarii si formulelor si cum o greseala poate strica cladirea, sunt profesori de chimice ce au explicat ce e otetul si cum e acid ce e bicarbonatul si cum apa si alcool si ulei fierb la temp diferite si de ce la oparit cu ulei clocotind facem instant bashica si la apa mai avem o sansa de usturime etc etc. Curriculara a fost invartita si jonglata atata incat ajunge. Cartile au fost schimbate si bagate altele - ajunge. Au bagat si scos extra concursuri, extra caiete de studii, extra extra - orice pt a monetiza si a indeparta de scoala copiii saraci. GATA.
                • Like 5


                Îți recomandăm

                Alexandru Manda

                „Eu am intrat în școală în 2006. Generația mea nu a prins manageri profesioniști, a prins numai directori numiți politic”, spune tânărul care este astăzi președintele Asociației Elevilor din Constanța. (Foto: Alexandru Lache/Facebook Alexandru Manda)

                Citește mai mult

                Tiramisu

                Mărturia unei mame care face homeschooling: „Când citim, facem și istorie, pentru că plasăm în timp evenimentele, facem legături cu alte cărți, facem și geografie, facem legături cu viața noastră actuală, după care ne gândim că am putea face legătura și cu un muzeu”.

                Citește mai mult