EXCLUSIV. Kovesi vrea interzicerea „mitei mascate” date medicilor de companiile farma: „Când cineva te sponsorizează cu 500.000 de euro...”

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, crede că statul ar trebui să interzică în anumite domenii importante sponsorizarea instituțiilor publice și a angajaților acestora de către companii private: 

„Este destul de dificil să stabilești când medicul sau pompierul primește o sponsorizare de bună credință, pentru a o folosi în interesul comunității, și când sponsorizarea este o mită deghizată”.

Soluția pentru a evita mita deghizată sub formă de sponsorizare în domenii precum sistemul sanitar este ca statul să le plătească medicilor atât formarea de care au nevoie, cât și deplasările în străinătate, spune Kovesi, într-un interviu pentru Republica.ro. 

Laura Codruța Kovesi, la Interviurile Republica, partea I

Cum vedeți dvs. rolul DNA în societatea românească?

Rolul DNA este de a lupta cu corupția la nivel înalt și, din păcate, corupția în România este o problemă. Cred că acest efort pe care DNA îl face ar trebui dublat și de măsuri preventive, și de strategii de prevenire a faptelor de corupție. la prezentarea raportului de activitate din acest an, am vorbit despre corupția în sănătate. În februarie 2016, înainte de a apărea problemele acestea în sănătate, eu am tras un semnal de alarmă și am spus de cetățenii care plătesc medicamente mai scumpe, din cauza corupției, de cetățenii care nu beneficiază de servicii medicale de calitate, tot din cauza corupției, și atunci am spus că trebuie, ca stat, să luăm și măsuri preventive. 

Hai, să luăm cazurile cu infecțiile din sănătate. S-au făcut învinuri, s-au pus sechestre. Suntem siguri că s-a rezolvat cu problema din spitale? Sunt spitalele mai curate, s-a terminat cu infecțiile doar pentru că DNA sau un alt parchet a învinuit în dosare? Nu cred. De aceea spun că corupția din România nu se va rezolva doar arestând oameni

Unii m-au criticat, mi-au spus că mi-am depășit, prin discursul, meu atribuțiile. Dar erau niște concluzii pe care noi le-am tras din dosarele pe care le investigăm. Vedem în fiecare an manageri de spital anchetați și trimiși în judecată sau condamnați pentru fapte de corupție. Vedem în fiecare an primari sau președinți de CJ anchetați pentru fapte de corupție. Tipologiile se repetă. Faptele se repetă. În anumite domenii, vedem același tip de infracțiuni, indiferent câte persoane arestăm. Și atunci se impune să facem niște strategii de prevenire, să identificăm zonele vulnerabile, riscurile, să modificăm anumite proceduri. Hai, să luăm cazurile cu infecțiile din sănătate. S-au făcut învinuri, s-au pus sechestre. Suntem siguri că s-a rezolvat cu problema din spitale? Sunt spitalele mai curate, s-a terminat cu infecțiile doar pentru că DNA sau un alt parchet a învinuit sau a luat măsuri preventive în dosare? Nu cred. De aceea spun că corupția din România nu se va rezolva doar arestând oameni, ci și prin măsuri de prevenire. Nu știu dacă e cel mai bun exemplu, dar în sistemul judiciar au existat anumite cazuri care au vizat procurori și judecători. Aceste cazuri au ajuns pe masa CSM, s-au modificat regulamente, s-au modificat proceduri, s-au înăsprit condițiile în care se face controlul pe tot ce înseamnă încălcarea codului deontologic și abateri disciplinare. Deci ceva, ceva s-a schimbat și acest lucru ar trebui să se întâmple în toate domeniile.

Ar trebui să se facă un fel de ședințe de consiliere anticorupție cu funcționarii publici?

Este o metodă mai simplă. Hotărârile judecătorești sunt publice. Conducătorii de instituții care știu că au avut astfel de persoane în subordine, este suficient să citească hotărârile, să vadă cum au comis faptele, să vadă vulnerabilitățile, pentru că hotărârile de condamnare sunt o oglindă a ce s-a întâmplat. Dacă fiecare minister, fiecare instituție publică analizează doar hotărârile de condamnare și stabilește cum a fost posibil să se comită astfel de fapte, e suficient ca ei să ia anumite măsuri. Pe de altă parte, noi am dat curs tuturor solicitărilor altor instituții atunci când am fost întrebați despre măsurile preventive. Este o strategie națională anticorupție, am contribuit și noi acolo, ministerul Justiției a integrat sugestiile noastre și sunt prevăzuți câțiva pași de a realiza măsurile preventive. Să vedem ce se va întâmpla.

Vă e frică să ajungeți într-un spital de stat, având în vedere cazurile care au ieșit la iveală în ultima vreme?

Nu știu cât de secretă sau nesecretă este informația, dar în urmă cu un an și jumătate mi-am rupt mâna și am fost operată într-un spital public. Îmi fac analizele la fiecare șase luni, mă duc la spital public.

Statul este cel care trebuie să se asigure că medicii fac forme de pregătire profesională, să plătească medicilor deplasările la congrese, pentru că e important ca și ei să se specializeze, statul să asigure pompierilor tot echipamentul necesar pentru a interveni.

Și a fost în regulă?

Sunt în viață, bine-sănătoasă. Eu nu cred că prin aceste investigații pe care noi le-am făcut trebuie să aruncăm o umbră de îndoială asupra a tot ce se întâmplă în sistemul de sănătate. Sunt medici extraordinari, care își fac treaba, majoritatea sunt corecți, majoritatea sunt cinstiți. Problema este de proceduri, de modul în care sunt distribuiți banii, de modul în care se încheie contractele și nu cred că medicii care zi de zi se ocupă de pacienți sunt vinovați pentru modul în care se încheie anumite constracte sau se fac anumite achiziții publice.

Există această practică în care companii private plătesc medicilor deplasări la congrese sau fac anumite sponsorizări. Cum vedeți dvs. această situație?

Mi-a atras atenția în anumite dosare, atât la DNA, când am vorbit de sponsorizări în sistemul de sănătate, dar și când am vorbit de sponsorizări făcute către pompieri, și am avut câteva dosare investigate. Cred că în anumite domenii importante, strategice, esențiale, statul român nu ar trebui să permită ca firme private să sponsorizeze instituții și funcționari publici. Statul este cel care trebuie să se asigure că medicii fac forme de pregătire profesională, să plătească medicilor deplasările la congrese, pentru că e important ca și ei să se specializeze, statul să asigure pompierilor tot echipamentul necesar pentru a interveni. Pentru că altfel este destul de dificil să stabilești când medicul sau pompierul primește o sponsorizare de bună credință pentru a o folosi în interesul comunității și când sponsorizarea este o mită deghizată. 

Valoarea mitei în sistemul sanitar este ușor mai mare decât în altele: 20% din valoare contractelor 

Din păcate, noi avem un dosar în care foarte mulți medici sunt puși sub învinuire, sigur, se bucură de prezumția de nevinovăție, nu pot să comentez acest dosar, dar pot să vă spun că valoarea banilor care au fost atribuiți de acea companie privată pentru a sponsoriza medici a fost de 500.000 de euro. Jumătate de milion de euro. Putem să ne imaginăm cât a fost suma medicamentelor prescrise de acei medici pentru a obține acea sponsorizare. Când vorbim de sectorul de sănătate și de companiile de medicamente, pot să vă spun că în dosarele noastre au fost și companii și firme care au vândut medicamente care sunt puse sub învinuire și cercetate. De aceea, trebuie să responsabilizăm și companiile de medicamente. Pentru că atât cel care dă mita, cât și cel care o primește au un interes material și sunt sancționabili.

Care sunt proporțiile corupției în sănătate?

Din păcate, e o cifră pe care nu pot să v-o dau, nici nu este rostul nostru, pot să vă spun că în ultimii doi ani noi am trimis în judecată peste 70 de manageri și persoane care lucrează în sistemul sănătate pentru fapte de corupție. În ultima perioadă, am avut foarte multe investigații. Pot doar să vă spun că majoritate faptelor pe care noi le investigăm sunt infracțiuni de abuz în serviciu în legătură cu achizițiile care se fac în sănătate, indiferent dacă vorbim de medicamente, produse farmaceutice, aparatură. Ce este specific în acest domeniu, valoarea mitei este ușor mai mare decât în altele: 20% din valoare contractelor. În dosarele în care am investigat investiții în infrastructură, valoarea mitei era de 10%.

Cu altă ocazie, vorbeați despre un director de spital trimis în judecată de DNA care a fost prins ulterior primind mită.

Este o altă cauză care duce la favorizarea corupției: faptul că persoane care sunt condamnate pentru corupție sau investigate nu-și pierd funcția publică de care s-au folosit când le-au comis. În octombrie 2014, un manager de spital a fost trimis în judecată pentru încheierea unor contracte de achiziții publice și obținerea unor sume de bani, el nu și-a pierdut funcția publică, dimpotrivă, s-a ocupat de achiziții pentru acel spital. Și în urmă cu trei săptămâni a fost din nou prins de DNA, pentru aceeași faptă, pentru aceeași modalitate de a săvârși fapta.

Vă întâlniți des cu această tendință de a recidiva?

De foarte multe ori nu există un sentiment de teamă din partea celor cercetați. M-a intrigat în anumite situații că persoane care știau de investigațiile DNA au continuat să comită fapte de corupție. Singura lor preocupare a fost să își disimuleze activitățile. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp